Argus, octombrie 1938 (Anul 28, nr. 7642-7668)
1938-10-27 / nr. 7664
ANUL XXVIII No. 7664 6 PAGINI NOUL MODEL 1 Ford București, PALATUL CICLOP Telefon 209.84. 217.45 tgfliiilgsfttfMMAMIMI ABONAMENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 3 lei In țară—6 lei In străinătate In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ * ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondator: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE) Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3 05.44 Joi 27 Oct. 1938 ! NOUL MODEL I Ford „TM I Ral ““ , Bucureşti, PALATUL CICLOP I Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No 203 Tribirov DREPTURILE CÂŞTIGATE Fără să putem afirma că nivelul clasei comerciale şi industriale din România este sub nivelul acelora din ţările înconjurătoare, socotim totuşi că dorinţa d-lui ministru al Economiei Naţionale de a însănătoşi cât mai mult moravurile negustoreşti, este vrednică de toată lauda. Cu atât mai mult cu cât avem credinţa că această dorinţă nu va depăşi realităţile vieţii. Dacă, de pildă, noul proiect de lege pentru înscrierea firmelor comerciale, ar prevedea că profesiunea de negustor este închisă cui a suferit o condamnare penală pentru un fapt ruşinos, această prevedere ar fi binevenită. Dacă, însă, autorii proiectului ar socoti că, deosebit de interdicţiile prevăzute de codul de comerţ şi de legea pentru înfiinţarea unui Oficiu al registrului comerţului, se pot creia nouă categorii de interzişi, desigur că rigorile legii ar întrece realităţile vieţii comerciale şi, deci, ar fi neaplicabile. Să ne închipuim ce s'ar întâmpla dacă, prin absurd, s'ar înscrie în lege principiul anulării firmelor la aţei cari au avut o condamnare, aplicată potrivit legii pentru combaterea speculei. Mii de negustori ar trebui să părăsească o profesiune căreia îi au dedicat o bună parte din viata și vigoarea lor. S’o părăsească de cele mai multe ori fără de nici o vină. Căci, nu odată am avut prilejul să arătăm cum s'au fabricat, de către organele abuzive în subordine, infractori la legea speculei. Să mai presupunem că simpla „sancţionare" aplicată de ministerul Economiei Naţionale sau de Banca Naţională pentru vreo vini dovedită sau nu, ar aduce, după ea, anularea dreptului de a mai face negustorie. Cele mai multe din firmele importatoare şi-ar vedea condamnarea la moarte. Cei mai mulţi negustori ar fi siliţi să se îndrepte spre alte îndeletniciri. In sfârşit, să ne închipuim ca din dorinţa de a inova cu orice preţ, s'ar ajunge la o revizuire a firmelor existente. Câte abuzuri nu s'ar face? Câte întreprinderi n’ar fi condamnate fără drept de apel? Ce tulburare s’ar creia în piaţa comercială ? Nu odată conducătoriivieţii noastre economice, şi în special de ministru al Economiei Naţionale, au avut prilejul să constate bunele făgaşuri spre care se îndreaptă comerţul românesc. Fără să ţină seama de sentimentele sau de resentimentele lor, ei au ţinut să sublinieze că, în ciuda vitregiei vremilor, viaţa comercială este în continuă dezvoltare şi promite multă mulţumire în viitor. De ce s'ar veni, atunci, cu o reglementare prea strictă, prea severă,, care, în loc să însemne un progres moral sau material, n’ar face decât să distrugă o serie întreagă de întreprinderi ? De altfel, avem credinţa că această preocupare de a consolida aşezările noastre comerciale, este vecinie trează în inima membrilor comisiei care lucrează la ministerul Economiei Naţionale. Tocmai pentru că discernământul d-lui ministru Militi Constantinescu, a făcut ca în această comisie să fie jurişti de seamă şi reprezentanţi autorizaţi ai vieţii comerciale, averi credinţa că temeiurile sănătoase ale comerţului românesc nu vor fi sdruncinate prin inovări covârşitoare. Obiectivul urmărit prin întocmirea nouii legi este doară, precum ştim, însănătoşirea moravurilor şi consolidarea comerţului românesc. Deci, nici o intenţie agresivă, nici o încercare de răsturnare. O altă garanţie de dreptate este şi prevederea înţeleaptă din nou pact fundamental care garantează drepturile câştigate. Atât de departe s'a mers cu această garanţie, încât ea apare ca o condamnare, fără de îngăduinţă, împotrivă grelelor păcate cari s'au făcut în trecutul apropiat, cu călcarea principiilor de drept şi de proprietate. Spiritul nouilor orânduiri opreşte măsurile de răsturnare, menite să împiedice ritmul evolutiv şi sănătos al aşezărilor de stat. Dacă, unii cărmuitori ar voi să dea activităţii lor, un alt caracter decât acela moral şi naţional, ei s'ar împedeca de înţeleptele îndrumări cari stau la temeiul regimului nou, de astăzi. Moral, în spiritul vremii, este ceea ce-i drept şi uman. Naţional este ceea ce ajută la desvoltarea şi consolidarea ţării. Sunt două principii de temei, cari îşi găsesc împlinirea pe toate tărâmurile, dar, mai ales, în viaţa economică. Ministerul Economiei Naționale s-a inspirat, în ultima vreme, atât de multe ori, din aceste două porunci, încât nu ne putem închipui că ele nu vor forma și temeiul nouii legiuiri a firmelor. A. Tratativele cu Elveţia —1 1 ■ T Tratativele cu delegaţiunea elveţiană, care se duc la ministerul economiei naţionale au fost suspendate, după prima şedinţă, delegaţii elveţieni trebuind să facă unele studii în ţară, luând contact şi cu unele cercuri comerciale. Pe de altă parte, d. Helrard, preşedintele Comisiunei a fost chef Belgrad, de unele interese in legătură cu viitoarea convenie pe care Elveţia ar urma s’o încheie cu Iugoslavia. Tratativele cu delegaţia română vor fi reluate astăzi dimineaţă. Acord economic germano- iugoslav BELGRAD, 25 (de la corespondentul nostru). — Tratativele comerciale între Germania şi Iugoslavia au dus la o înţelegere principială, după care comerţul între cele două ţări va fi reglementat pe baza egalităţii şi reciprocităţii. Deficitul bilanţului extern al Germanei faţă de Iugoslavia, care s’a ivit din livrările iugoslave de până acum, va fi egalat cu transporturile de marfă din partea Germaniei. In viitor însă, exportul şi importul între cele două ţări va fi egal. Cursul mărcii germane, stabilit prin prin acest acord, va fi 14.30— 14.70 dinari. împrumutul Reichului pe 1938 BERLIN, 25 (Rador). — împrumutul Reichului pe 1938, a doua serie de 1.500 milioane de mărci a fost majorat, deoarece subscripţiile continuă să sosească într’un volum mare, până la cifra de 1.850 milioane mărci. Cifra subscripţiei publice de 950 milioane mărci, a fost sporită cu 250 milioane; tranşa rezervată consorţiului băncilor a fost majorată cu 100 milioane. Cu alte cuvinte, împrumutul de 1850 milioane mărci va fi subscris astfel: 1.200 milioane prin subscripţie publică şi 650 milioane prin subscripţia mare flinante. AUTARKIA ITALIANA ROMA 25 (Rador). — In faţa Consiliului naţional al partidului fascist, Ducele a ţinut azi dimineaţă o cuvântare amintind etapele succesive străbătute de Italia până la sfârşitul anului 16 al erei fasciste. Ducele a subliniat în special importanţa luptei pentru autarhie care trebuie dusă până la capăt. O importantă descoperire industrială IERUSALIM 25 (Rador). — D-rul Weizman, preşedintele organizaţiei sioniste, a făcut o importantă descoperire industrială. El a găsit procedeul de a se extrage 40 la sută zahăr fermentabil din cojile de portocale. PIAŢA Agenţii de bursă n'au voie să mijlocească vânzări şi cumpărări de devize negociabile Comitetul bursei a ţinut Luni după amiază o şedinţă în care s’a ocupat de problema vânzărilor de devize negociabile de către agenţi oficiali ai bursei. In urma discutiunilor s’a luat hotărîrea că agenţii oficiali n’au voe să mijlocească aceste devize. In acest sens s’a trimis agenţilor o adresă oficială cu următorul text: No. 1059 24 Oct. 1938 Domnule agent oficial, Avem onoare a vă face cunoscut că deşi s’a permis libera negociere a unei cote rezultate din devize, ACESTE OPERAŢIUNI NU SE POT TRATA INCA IN BURSA. Ca urmare, se pune în vedere d-lor agenţi, că le este interzis a mijloci asemenea operaţiuni, sau a libera note de încheere constatând acordul părţilor. Comisarul guvernului (ss) M. FULGA Secretar general (ss) P. Iconomu De fapt circulara aceasta nu interesează prea mult pe agenţii oiciali propriu zişi. Nici un agent ficial n’a lucrat cu devize negoiabile ci au dat mandat unor aenţi mijlocitori să lucreze în numele lor pentru un comision oarecare. Hotărârea de mai sus a comitetului de bursă a pus capăt acestei situaţiuni rămânând ca mijlocitorii să lucreze de acum înainte în numele lor propriu. Incheerile de devize n’au fost niciodată înregistrate la bursă. BURSA Bursa a rămas fermă la rente şi usţunută la acţiuni. Valorile cu dobândă fixă sunt in simţitoare urcare : stabilizarea trece de la 60*1* la 6/‘/s, desvoltarea dela 58’/s a 60, consolidarea dela 42b la 43*1« şi exproprierea dela 61V» la 62*1*. Acţiunile au oscilat în jurul cursurilor din ajun. Compensaţiile In târgul compensaţiilor n’a intervenit nici-o schimbare deosebită. Cursurile au rămas neschimbate cu tendinţa fermă din lipsă de oferte. Vinul pentru spirturi s’au întrunit la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor într’o conferinţă reprezentanţii Uniunii Generale a Sindicatelor Viticole şi Federaţiei Cooperativelor Viticole, sub preşedinţia d-lui I. C. Ionescu, directorul Viticulturii. S-a discutat repartiţia furnizării celor 1500 vagoane vin nobil, destinat fabricilor de spirt, în conformitate cu ultima decizie a Consiliului de miniştri, prin care se hotărăşte ca tot vinul nobil destinat prelucrării în spirt, să fie preluat numai prin sindicate şi cooperative viticole. Detaşări în personalul superior de la Finanţe. D. Badea Gheorghe, inspector financiar special a fost delegat să conducă direcţiunea generală a monopolului alcoolului în locul d-lui I. Praporgescu care rămâne la dispoziţia ministerului de finanţe. D. Andrei Bardian, directorul contabilităţii monopolului alcoolului rămâne de asemenea la dispoziţia ministerului, în locul d-sale urmând să se dea altă delegaţie. D. Alexandru Romanescu, directorul Creditului judeţean a fost delegat să conducă în acelaş timp şi direcţiunea personalului din ministerul de finanţe, în locul d-lui Coltofeanu suspendat provizoriu pentru înlesnirea cercetărilor care se fac de justiţie în legătură cu această Direcţie. Răsboi economic între Siria şi republica Hatay DAMASC 25 (Rador). — Se anunţă că guvernul republicei Hatay (fostul Sangiac al Alexandretei) a pus mari taxe de import asupra mărfurilor siriene. Măsura este motivată pe argumentul că mărfurile siriene ar fi mărfuri străine. Guvernul sirian a reacționat prin măsuri analoage. Tratativele economice cu Germania Când soseşte delegaţia germană. Ce se urmăreşte a se realiza Delegaţiunea germană care urma să sosească pe ziua de 26 ort. în vederea încheierii unor noui acorduri economice cu România şi-a anunţat sosirea la Bucureşti pe ziua de Luni 1 Noembrie. Delegaţia va fi compusă, în mare parte, din foşti membri în delegaţiunile anterioare care au tratat diferite convenţii cu România şi cunoscători ai situaţiei economice de la noi. Preşedinţia delegaţiei o va avea d. Clodius, consilier în ministerul afacerilor străine al Reichului, şi reputat specialist al chestiunilor economice din sud-estul Europei. Delegaţia română fise-Delegaţiunea română va prezidată de d. D .Iordan cretarul general al ministerului economiei naţionale şi va avea în compunereaei pe d-nii: Ion Cristu, ministrul plenipotenţiar şi directorul diviziei economice din ministerul afacerilor străine I. Gr. Dimitrescu, directorul general al comerţului, ing. S. Şerbulescu, şi Victor Georgarreanu, consilier economic al României la Berlin. La această delegaţie urmeaza să se ataşeze şi alţi membri în chestiunile de specialitate ce vor fi puse în discuţie, precum şi un reprezentant al Băncii Naţionale. Preparative Deşi tratativele cu Germania erau hotărâte încă de acum câteva luni, întrucât actuala convenţie economică cu România se apropie de expirare, totuşi tratativele de acum reclamă o nouă pregătire a materialului ce se va pune în discuţie. In adevăr, în urma evenimentelor din ultimul timp, care au produs alipirea de Reich a Austriei şi teritoriilor sudete şi mai ales a nouilor orientări ale Germaniei în politica sa economică, tratativele ce vor începe în curând prezintă un nou aspect trebuind să-şi schimbe cu mult bazele de discuţie. Este drept că numai câteva zile înainte de a isbucni conflictul cu Cehoslovacia între guvernul român şi german au intervenit un schimb de note prin care odată cu convenirea prejunicirei actuale’ convenţii cu două luni, s-au fixat punctele de vedere penala l ° a'° pmhcin guverne, menite să fie puse la baza viitoarelor discuţii. Desigur, că o parte din aceste puncte de vedere nu şi-au pierdut nici astăzi, cu toate evenimentele survenite, valabilitatea lor, însă ele vor trebui simţitor amplificate şi cu alte principii izvorâte din necesităţile momentului şi cerute de ambele părţi. Conferinţa de om Pentru pregătirea întregului material, ministerul economiei naţionale şi ministerul afacerilor străine au concentrat în zilele din urmă toată atenţiunea dri dimineaţă s‘a ţinut la ministerul economiei naţionale o conferinţă la care au luat parte d-nii: Jordan, Cristu, I. Gr. Dimitrescu, Şerbulescu şi Geormăneanu. In această conferinţă s‘arevizuit materialul pregătit până acum, s‘au examinat ansamblul chestiunilor care vor forma obiectul tratativelor şi bine a ^înţeles atitudinea programatică a delegaţiunei. O convenţie de schimburi şi o convenţie de plăf. Ar fi desigur prematur să anunţăm punctele de vedere pe care se vor sprijini delegaţiile celor două ţări în susţinerea cauzelor respective. Este în afară de orice îndoială că atât România cât şi Germania se prezintă la aceste tratative cu toată hotărârea de a îmbunătăţi relaţiunile economice care le-au unit şi le unesc şi astăzi prin atâtea interese. E de prevăzut că silinţele ce se vor depune din ambele părţi vor duce la încheierea unor acorduri satisfăcătoare. Th. V. Penetraţia Reichului în Balcani Recenta călătorie în capitalele balcanice a d-rului Funk, ministrul Economiei naţionale a Reichului, a stârnit pretutindeni un interes deosebit. Cum sunt privite la Sofia planurile economice germane şi ce perspective deschid ele pentru Bulgaria ne înfăţişează corespondentul nostru în scrisoarea de faţă. SOFIA, 24 OCT. — înapoiat la Berlin, după călătoria făcută în Iugoslavia, Turcia şi Bulgaria, unde a avut întrevederi mai ales cu miniştrii economiei acestor ţări, d. dr. Walter Funk, ministrul de comerţ al Germaniei, n’a ascuns că rezultatele obţinute sunt foarte satisfăcătoare. Finite prin Dunăre, Germania şi celelalte ţări din Europa Centrală şi Sud- Orientală ar putea creia un tot economic dela Marea Nordului până la Marea Neagră, mai ales după ce se va fi terminat construirea canalului care va lega Rinul cu Dunărea. Atât Sud-Estul European cât şi Asia Mică au toate materiile prime de care are nevoie Germania In schimb Germania ar putea vinde ţărilor respective produsele sale industriale. De asemeni le va ajuta să-şi desvolte economiile naţionale şi să-şi pună in valoare bogăţiile. Ea e gata oricând, aşa cum a acordat şi Turciei un credit în mărfuri de 150 milioane de mărci, să acorde credite tuturor acestor ţări, dacă i s’ar adresa. Cam acestea au fost declaraţiile pe care d. dr. Funck le-a făcut reprezentanţilor presei la Belgrad, Ankara şi Sofia. Şi pentru a linişti spiritile el a adăugat că misiunea sa este pu economică. N’a negat însă, că strânsele raporturi economice vor putea să aibe şi consecinţe politice. La Sofia, a mai adăugat că, în urma anexării Austriei şi a părţilor locuite de germani din Cehoslovacia, schimburile comerciale dintre Bulgaria şi Germania vor fi intensificate In 1937 Bulgaria a plasat în Germania şi în fosta Austrie mai mult de47 la sută din produsele sale. De aci înainte, după dezmembrarea Cehoslovaciei, procentul va fi mult mai mare. Consulul general bulgar la Berlin, baronul de Brandenstein crede că în curând vor ajunge la 75 la sută. Dacă nu vor reuşi să găsească aiurea debuşeuri sigure pentru produsele ţării lor, comercianţii bulgari vor realiza această prezicere. Ministrul de comerţ al Germaniei, a lăsat să se înţeleagă, că, stăpână pe Dunăre şi pe căile de comunicaţie din centrul Europei, Germania va putea înfrunta orice concurenţă. Atât de sigur este de acest lucru, încât şi-a îngăduit să mai declare că, Reichul nu doreşte să monopolizeze comerţul exterior al statelor balcanice şi să le lipsească de independenţa lor economică. COMERŢUL CU BULGARIA Nu am la îndemână datele statistice privitoare la România, Turcia, Grecia şi Iugoslavia şi nu pot şti, dacă independenţa lor economică este ameninţată sau nu. In cea ce priveşte insă Bulgaria acest fapt nu se poate nega. Căci, fără îndoială, Germania nu se va sfii să recurgă la represalii, atunci când nu va fi (ComitirBWE'3*e în pant 3-a) Nervozitate la N față de politica financiară a Londrei NEW-YORK, 25 (de la corespondentul nostru). — Cercurile financiare și economice americane privesc cu o ogsceala nervozitate politica financiara a Londrei, care nu ia nicio dispoziție pentru sprijinirea cursului lirii stepline, cu toate că valuta engleză a scăzut mult in ultimul timp. Se pare că englezii tind la o politică financiară, care menţine cursul inferior al lirei sterline cu scopul de a putea sprijini exportul englez in acest fel. Se afirmă că cercurile financiare amercane ar fi hotărîte să devalorizeze și ele cursul dolarului, dacă politica financiară engleză nu va lua urgent măsuri pentru împiedicarea scăderii cursului monedei engleze. Lipsurile economiei mondiale şi belşugul de aur Problema stabilizării monetare continuă să preocupe forurile economice internaţionale. Comerţul şi industria sunt lipsite de o bază stabilă. Acordul tripartit s-a dovedit neîndestulător pentru a rezolva situaţia monetară internaţională. E nevoie de o distribuire mai echitabilă a enormelor stocuri de aur, de o înţelegere politică mai bună şi de o colaborare economică şi financiară mai activă şi mai sinceră între naţiuni. De asemenea ar fi necesar ca ţările bogate să înţeleagă mai bine nevoile ţărilor cari se străduesc să-şi înjghebeze economia lor naţională prin mijloacele ce le au la îndemână. Se impune în primul rând o circulaţie mai ..liberă a capitalurilor, ceea ce ar da o mai mare mlădiere comerţului mondial. Producţia internaţională de aur urmează un ritm rapid. Prima ţară producătoare e Transvalul, care a dat anul trecut peste 11 milioane unce de aur fin. Urmează Rusia, ale cărei cifre statistice nu par însă reale. Canada, care deţine locul al treilea, produce 4 milioane de unce iar Australia un milion de unce. Producţia sporeşte încă din an în an — 1937 a însemnat o cifră record — unii economişti îşi pun cu drept cuvânt întrebarea îngrijorătoare dacă aurul — ca oricare altă marjă nu-şi va pierde din valoarea lui comercială, din pricina acestei abundenţe necontenite. Problema a fost pusă şi de preşedintele Roosevelt, care s’a arătat foarte preocupat de belşugul de aur al băncilor americane. Stocul de aur pe care îl deţin Statele Unite e apreciat la 12 miliarde dolari, şi această fantastică aglomerare de metal galben îşi are desigur laturea ei neliniştitoare. Acord economic polonocehoslovac Comisiunea mixtă polono-cehoslovacă întrunită la Teschen a încheiat un acord economic pentru teritoriul Oisa. Prin acest acord, exportul de cărbune și fier din acest teritoriu către Cehoslovacia nu va suferi nici o stingherire. Franţa nu mai dă Împrumuturi tarilor cari nu au onorat vechile lor datorii PARIS 25 (Rador). — Camera de Comerț din Paris a adoptat o rezoluţie prin care aprobă proectul de lege depus de senatorul Caillaux. Acest proect de lege prevede că orice împrumut va fi pe viitor refuzat acelor debitori străini cari nu au onorat angajamentele lor anterioare. Se știe că această măsură a fost luată mai de mult de Statele Unite. Deşi piaţa cerealelor e slabă se anunţă totuşi importante încărcări pentru export BRĂILA. 25. — Datorită situaţiei nelămurite încă a politicei internaţionale, nu se observă pentru moment nici o îmbunătăţire pe piaţa cerealelor, mai cu seamă la grâu, care e la fel de slab ca şi până acum. Totuşi, Institutul naţional al cooperaţiei a vândut mai multor firme exportatoare din portul nostru—după cum am relatat într’o corespondenţă precedentă — câteva mii de vagoane de grâu aflate în şlepurile ancorate pe malul opus al Dunării. Preţul de vânzare a fost sub cotaţiunea zilei, deoarece marfa oferită de Institutul naţional al cooperaţiei nu este selecţionată. Cum însă este ştiut că producţia de anul acesta a grâului e în general de calitate bună, cumpărătorii au acceptat ofertele avantajoase ale rude Institutul naţional al cooperaţiei cumpărând marfa cu preţuri inferioare cotaţiunilor normale, fiind convinşi că cea mai slabă calitate nu va putea fi, în orice caz, sub 78 kgr. la hr., cu un procent de 2-3 la sută corpuri străine. Aproape toate cantităţile de grâu angajate în ultimele zile de marele firme de export din portul nostru, sunt destinate Angliei. Intr’o măsură mai redusă însă, se va face export şi în Italia, Germania, Olanda şi Elveţia. Graţie perspectivelor favorabile pe care a căpătat-o piaţa cerealelor, prin vânzările importante in cheiats de Institutul cooperaţiei — care a paralizat în schimb oferta particulară — se prevede o uşoară îmbunătăţire a exportului chiar din cursul săptămânii ce vine, când se aşteaptă să sosească la Brăila mai multe vapoare de mare tonaj, ce vor începe imediat încărcărileCele mai multe contracte de export însă, urmând a fi executate în cursul lunii viitoare, s-au ivit numeroase cereri de vapoare, în special pentru Anglia- Dar, lotul cargoboatelor disponibile pentru Noembrie fiind foarte redus, exportatorii au fost puşi într-o situaţie dificilă, care a provocat o însemnată urcare a navlului maritim. Eri, de pildă, se oferise pentru un cargobot cu destinaţia Anglia, cu încărcarea în Noembrie, până la 17 şilingi per unitate, pe când cu o săptămână în urmă abia de se putea obţine 15 şilingi. De asemenea, kivelul pentru Danemarca, Franţa de Nord şi Mediterana a marcat în ultimele zile simţitoare urcări, ceia ce dă speranţa unei apropiate îndreptări a activităţii portului. Deocamdată, e interesant de observat că numărul vapoarelor de mare tonaj ce sunt aşteptate să sosească în porturile dunărene până la sfârşitul lunii în curs şi prima parte din luna Noembrie, e în continuă creştere. In total, sunt anunţate până în prezent 34 cargoboate A