Argus, octombrie 1938 (Anul 28, nr. 7642-7668)

1938-10-27 / nr. 7664

ANUL XXVIII No. 7664 6 PAGINI NOUL MODEL 1 Ford București, PALATUL CICLOP Telefon 209.84. 217.45 tgfliiilgsfttfMMAMIMI ABONAMENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 3 lei In țară—6 lei In străinătate In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ * ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondator: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE) Director: GRIG­ORE GAFENCU Telefon 3­ 05.44 Joi 27 Oct. 1938­ ­! NOUL MODEL I Ford „­TM I Ral ““ , Bucureşti, PALATUL CICLOP I Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No 203 Trib­­irov DREPTURILE CÂŞTIGATE Fără să putem afirma că nivelul clasei comerciale şi industriale din România este sub nivelul acelora din ţările înconjurătoare, socotim totuşi că dorinţa d-lui ministru al Economiei Naţionale de a însănă­toşi cât mai mult moravurile ne­gustoreşti, este vrednică de toată lauda. Cu atât mai mult cu cât avem credinţa că această dorinţă nu va depăşi realităţile vieţii. Dacă, de pildă, noul proiect de lege pentru înscrierea firmelor co­merciale, ar prevedea că profesiu­nea de negustor este închisă cui a suferit o condamnare penală pentru un fapt ruşinos, această prevedere ar fi binevenită. Dacă, însă, autorii proiectului ar socoti că, deosebit de interdicţiile pre­văzute de codul de comerţ şi de legea pentru înfiinţarea unui O­­ficiu al registrului comerţului, se pot creia nouă categorii de inter­zişi, desigur că rigorile legii ar întrece realităţile vieţii comerciale şi, deci, ar fi neaplicabile. Să ne închipuim ce s'ar întâm­pla dacă, prin absurd, s'ar în­scrie în lege principiul anulării fir­melor la aţei cari au avut o con­damnare, aplicată potrivit legii pentru combaterea speculei. Mii de negustori ar trebui să pără­sească o profesiune căreia îi au dedicat o bună parte din viata și vigoarea lor. S’o părăsească de cele mai multe ori fără de nici o vină. Căci, nu odată am avut pri­lejul să arătăm cum s'au fabricat, de către organele abuzive în sub­ordine, infractori la legea spe­culei. Să mai presupunem că simpla „sancţionare­" aplicată de ministe­rul Economiei Naţionale sau de Banca Naţională pentru vre­o vini dovedită sau nu, ar aduce, după ea, anularea dreptului de a mai face negustorie. Cele mai multe din firmele importatoare şi-ar ve­dea condamnarea la moarte. Cei mai mulţi negustori ar fi siliţi să se îndrepte spre alte îndeletniciri. In sfârşit, să ne închipuim ca din dorinţa de a inova cu orice preţ, s'ar ajunge la o revizuire a firmelor existente. Câte abuzuri nu s'ar face? Câte întreprinderi n’ar fi condamnate fără drept de apel? Ce tulburare s’ar creia în piaţa comercială ? Nu odată conducătorii­­vieţii noastre economice, şi în special de ministru al Economiei Naţio­nale, au avut prilejul să constate bunele făgaşuri spre care se în­dreaptă comerţul românesc. Fără să ţină seama de sentimentele sau de resentimentele lor, ei au ţinut să sublinieze că, în ciuda vitre­giei vremilor, viaţa comercială este în continuă dezvoltare şi promite multă mulţumire în viitor. De ce s'ar veni, atunci, cu o reglemen­tare prea strictă, prea severă,, ca­re, în loc să însemne un progres moral sau material, n’ar face de­cât să distrugă o serie întreagă de întreprinderi ? De altfel, avem credinţa că a­­ceastă preocupare de a consolida aşezările noastre comerciale, este vecinie trează în inima membrilor comisiei care lucrează la ministerul Economiei Naţionale. Tocmai pen­tru că discernământul d-lui mi­nistru Mi­lit­i Constant­inescu, a făcut ca în această comisie s­ă fie jurişti de seamă şi reprezen­tanţi autorizaţi ai vieţii comer­ciale, averi­ credinţa că temeiurile sănătoase ale comerţului românesc nu vor fi sdruncinate prin ino­vări covârşitoare. Obiectivul urmă­rit prin întocmirea nouii legi este doară, precum ştim, însănătoşirea moravurilor şi consolidarea comer­ţului românesc. Deci, nici o in­tenţie agresivă, nici o încercare de răsturnare. O altă garanţie de dreptate este şi prevederea înţeleaptă din nou pact fundamental care garantează drepturile câştigate. Atât de de­­parte s'a mers cu această ga­ranţie, încât ea apare ca o con­damnare, fără de îngăduinţă, îm­potrivă grelelor păcate cari s'au făcut în trecutul apropiat, cu căl­carea principiilor de drept şi de proprietate. Spiritul nouilor orânduiri opre­şte măsurile de răsturnare, me­nite să împiedice ritmul evolutiv şi sănătos al aşezărilor de stat. Dacă, unii cărmuitori ar voi să dea activităţii lor, un alt caracter decât acela moral şi naţional, ei s'ar împedeca de înţeleptele în­drumări cari stau la temeiul re­gimului nou, de astăzi. Moral, în spiritul vremii, este ceea ce-i drept şi uman. Naţional este ceea ce ajută la desvoltarea şi consolidarea ţării. Sunt două principii de temei, cari îşi găsesc împlinirea pe toate tă­râmurile, dar, mai ales, în viaţa economică. Ministerul Economiei Naționale s-a inspirat, în ultima vreme, atât de multe ori, din aceste două po­runci, încât nu ne putem închipui că ele nu vor forma și temeiul nouii legiuiri a firmelor. A. Tratativele cu Elveţia —1 1 ■ T Tratativele cu delegaţiunea elve­ţiană, care se duc la minist­erul e­­conomiei naţionale au fost suspen­date, după prima şedinţă, delegaţii elveţieni trebuind să facă unele studii în ţară, luând contact şi cu unele cercuri comerciale. Pe de altă parte, d. Helrard, preşedintele Comisiunei a fost che­­f Belgrad, de unele interese in legătură cu viitoarea conven­­ie pe care Elveţia ar urma s’o în­cheie cu Iugoslavia. Tratativele cu delegaţia română vor fi reluate astăzi dimineaţă. Acord economic germano- iugoslav BELGRAD, 25 (de la corespon­dentul nostru). — Tratativele co­merciale între Germania şi Iugo­slavia au dus la o înţelegere prin­cipială, după care comerţul între cele două ţări va fi reglementat pe baza egalităţii şi reciprocităţii. Deficitul bilanţului extern al Ger­manei faţă de Iugoslavia, care s’a ivit din livrările iugoslave de pâ­nă acum, va fi egalat cu transpor­turile de marfă din partea Germa­niei. In viitor însă, exportul şi impor­tul între cele două ţări va fi egal. Cursul mărcii germane, stabilit prin prin acest acord, va fi 14.30— 14.70 dinari. împrumutul Reich­­ului pe 1938 BERLIN, 25 (Rador). — împru­mutul Reichului pe 1938, a doua serie de 1.500 milioane de mărci a fost majorat, deoarece subscrip­ţiile continuă să sosească într’un volum mare, până la cifra de 1.850 milioane mărci. Cifra subscripţiei publice de 950 milioane mărci, a fost sporită cu 250 milioane; tranşa rezervată con­sorţiului băncilor a fost majorată cu 100 milioane. Cu alte cuvinte, împrumutul de 1850 milioane mărci va fi subscris astfel: 1.200 milioane prin subscripţie publică şi 650 mi­lioane prin subscripţia mare f­li­­nante. AUTARKIA ITALIANA ROMA 25 (Rador). — In faţa Consiliului naţional al partidului fascist, Ducele a ţinut azi dimi­neaţă o cuvântare amintind eta­pele succesive străbătute de Ita­lia până la sfârşitul anului 16 al erei fasciste. Ducele a subli­niat în special importanţa luptei pentru autarhie care trebuie du­să până la capăt. O importantă desco­perire industrială IERUSALIM 25 (Rador). — D-rul Weizman, preşedintele or­ganizaţiei sioniste, a făcut o im­portantă descoperire industrială. El a găsit procedeul de a se ex­trage 40 la sută zahăr fermen­­tabil din cojile de portocale. P­IAŢA Agenţii de bursă n'au voie să mijlocească vânzări şi cumpărări de devize negociabile Comitetul bursei a ţinut Luni după amiază o şedinţă în care s’a ocupat de problema vânzărilor de devize negociabile de către agenţi oficiali ai bursei. In urma discutiunilor s’a luat ho­­tărîrea că agenţii oficiali n’au voe să mijlocească aceste devize. In acest sens s’a trimis agenţilor o a­­dresă oficială cu următorul text: No. 1059 24 Oct. 1938 Domnule agent oficial, Avem onoare a vă face cunos­cut că deşi s’a permis libera ne­gociere a unei cote rezultate din devize, ACESTE OPERAŢIUNI NU SE POT TRATA INCA IN BURSA. Ca urmare, se pune în vedere d-lor agenţi, că le este interzis a mijloci asemenea operaţiuni, sau a libera note de încheere consta­tând acordul părţilor. Comisarul guvernului (ss) M. FULGA Secretar general (ss) P. Iconomu De fapt circulara aceasta nu in­teresează prea mult pe agenţii o­­iciali propriu zişi. Nici un agent ficial n’a lucrat cu devize nego­­iabile ci au dat mandat unor a­­enţi mijlocitori să lucreze în nu­mele lor pentru un comision oare­care. Hotărârea de mai sus a comite­tului de bursă a pus capăt acestei situaţiuni rămânând ca mijlocitorii să lucreze de acum înainte în nu­mele lor propriu. Incheerile de devize n’au fost niciodată înregistrate la bursă. BURSA Bursa a rămas fermă la rente şi usţu­nută la acţiuni. Valorile cu dobândă fixă sunt in simţitoare urcare : stabilizarea trece de la 60*1* la 6/‘/s, desvoltarea dela 58’/s a 60, consolidarea dela 42b­ la 43*1« şi exproprierea dela 61V» la 62*1*. Acţiunile au oscilat în jurul cursu­rilor din ajun. Compensaţiile In târgul compensaţiilor n’a in­tervenit nici-o schimbare deosebi­tă. Cursurile au rămas neschimba­te cu tendinţa fermă din lipsă de oferte. Vinul pentru spirt­uri s’au întrunit la Ministerul A­­griculturii şi Domeniilor într’o con­ferinţă reprezentanţii Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor Viticole şi Fe­deraţiei Cooperativelor Viticole, sub preşedinţia d-lui I. C. Ionescu, directorul Viticulturii. S-a discutat repartiţia furnizării celor 1500 vagoane vin nobil, des­tinat fabricilor de spirt, în confor­mitate cu ultima decizie a Consi­liului de miniştri, prin care se ho­tărăşte ca tot vinul nobil destinat prelucrării în spirt, să fie preluat numai prin sindicate şi cooperative viticole. Detaşări în persona­lul superior de la Fi­nanţe. D. Badea Gheorghe, inspector fi­nanciar special a fost delegat să conducă direcţiunea generală a mo­nopolului alcoolului în locul d-lui I. Praporgescu care rămâne la dis­poziţia ministerului de finanţe. D. Andrei Bardian, directorul contabilităţii monopolului alcoolu­lui rămâne de asemenea la dispozi­ţia ministerului, în locul d-sale ur­mând să se dea altă delegaţie. D. Alexandru Romanescu, direc­torul Creditului judeţean a fost de­legat să conducă în acelaş timp şi direcţiunea personalului din mini­sterul de finanţe, în locul d-lui Col­tofeanu suspendat provizoriu pen­tru înlesnirea cercetărilor care se fac de justiţie în legătură cu a­­ceastă Direcţie. Răsboi economic între Siria şi republica Hatay DAMASC 25 (Rador). — Se a­­nunţă că guvernul republicei Ha­tay (fostul Sangiac al Alexan­­dretei) a pus mari taxe de im­port asupra mărfurilor siriene. Măsura este motivată pe ar­gumentul că mărfurile siriene ar fi mărfuri străine. Guvernul sirian a reacționat prin măsuri analoage. Tratativele economice cu Germania Când soseşte delegaţia germană. Ce se urmă­reşte a se realiza Delegaţiunea germană care urma să sosească pe ziua de 26 ort. în vederea încheierii unor noui a­­corduri economice cu Ro­mânia şi-a anunţat sosi­rea la Bucureşti pe ziua de Luni 1 Noembrie. Delegaţia va fi compusă, în mare parte, din foşti membri în delegaţiunile anterioare care au tratat diferite convenţii cu Ro­mânia şi cunoscători ai situa­ţiei economice de la noi. Preşedinţia delegaţiei o va a­­vea d. Clodius, consilier în mi­nisterul afacerilor străine al Reichului, şi reputat specialist al chestiunilor economice din sud-estul Europei. Delegaţia română fi­se-Delegaţiunea română va prezidată de d. D­ .Iordan cretarul general al ministerului economiei naţionale şi va avea în compunerea­­ei pe d-nii: Ion Cristu, ministrul plenipotenţiar şi directorul diviziei economice din ministerul afacerilor străine I. Gr. Dimitrescu, directorul general al comerţului, ing. S. Şerbulescu, şi Victor Georga­­rreanu, consilier economic al Ro­mâniei la Berlin. La această delegaţie urmeaza să se ataşeze şi alţi membri în chestiunile de specialitate ce vor fi puse în discuţie, precum şi un reprezentant al Băncii Na­ţionale. Preparative Deşi tratativele cu Germania erau hotărâte încă de acum câ­teva luni, întrucât actuala con­venţie economică cu România se apropie de expirare, totuşi tratativele de acum reclamă o nouă pregătire a materialului ce se va pune în discuţie. In adevăr, în urma evenimentelor din ultimul timp, care au produs alipirea de Reich a Austriei şi teritoriilor sudete şi mai ales­ a nouilor orientări ale Germaniei în politica sa economică, trata­tivele ce vor începe în curând prezintă un nou aspect trebuind să-şi schimbe cu mult bazele de discuţie. Este drept că numai câteva zile înainte de a isbucni conflic­tul cu Cehoslovacia între guver­nul român şi german au inter­venit un schimb de note prin care odată cu convenirea pre­­junicirei actuale’ convenţii cu două luni, s-au fixat punctele de vedere penala l ° a'° pmhc­in gu­­verne, menite să fie puse la ba­za viitoarelor discuţii. Desigur, că o parte din aceste puncte de vedere nu şi-au pier­dut nici astăzi, cu toate eveni­mentele survenite, valabilitatea lor, însă ele vor trebui simţi­tor amplificate şi cu alte princi­pii izvorâte din necesităţile mo­mentului şi cerute de ambele părţi. Conferinţa de om­ Pentru pregătirea întregului material, ministerul economiei naţionale şi ministerul afaceri­lor străine au concentrat în zi­lele din urmă toată atenţiunea dri dimineaţă s‘a ţinut la ministerul economiei naţionale o conferinţă la care au luat par­te d-nii: Jordan, Cristu, I. Gr. Dimitrescu, Şerbulescu şi Geor­­măneanu. In această conferinţă s‘a­­re­vizuit materialul pregătit până acum, s‘au examinat ansamblul chestiunilor care vor forma o­­biectul tratativelor şi bine a ^în­ţeles atitudinea programatică a delegaţiunei. O convenţie de schimburi şi o convenţie de plăf. Ar fi desigur prematur să anun­ţăm punctele de vedere pe care se vor sprijini delegaţiile celor două ţări în susţinerea cauzelor respec­tive. Este în afară de orice îndoială că atât România cât şi Germania se prezintă la aceste tratative cu toată hotărârea de a îmbunătăţi re­laţiunile economice care le-au unit şi le unesc şi astăzi prin atâtea in­terese. E de prevăzut că silinţele ce se vor depune din ambele părţi vor duce la încheierea unor acorduri satisfăcătoare. Th. V. Penetraţia Reichului în Balcani Recenta călătorie în capitalele balcanice a d-rului Funk, mini­strul Economiei naţionale a Rei­­chului, a stârnit pretutindeni un interes deosebit. Cum sunt privi­te la Sofia planurile economice germane şi ce perspective des­chid ele pentru Bulgaria ne în­făţişează corespondentul nostru în scrisoarea de faţă. SOFIA, 24 OCT. — înapoiat la Berlin, după călătoria făcută în Iu­goslavia, Turcia şi Bulgaria, unde a avut întrevederi mai ales cu mini­ştrii economiei acestor ţări, d. dr. Walter Funk, ministrul de comerţ al Germaniei, n’a ascuns că rezultatele obţinute sunt foarte satisfăcătoare. Fi­nite prin Dunăre, Germania şi cele­lalte ţări din Europa Centrală şi Sud- Orientală ar putea creia un tot eco­nomic dela Marea Nordului până la Marea Neagră,­­ mai ales după ce se va fi terminat construirea canalu­lui care va lega Rinul cu Dunărea. Atât Sud-Estul European cât şi Asia Mică au toate materiile prime de care are nevoie Germania In schimb Germania ar putea vinde ţărilor res­pective produsele sale industriale. De asemeni le va ajuta să-şi desvolte e­­conomiile naţionale şi să-şi pună in valoare bogăţiile. Ea e gata oricând,­­ aşa cum a acordat şi Turciei un credit în mărfuri de 150 milioane de mărci, să acorde credite tuturor ace­stor ţări, dacă i s’ar adresa. Cam acestea au fost declaraţiile pe care d. dr. Funck le-a făcut repre­­zentanţilor presei la Belgrad, Ankara şi Sofia. Şi pentru a linişti spiritile el a adăugat că misiunea sa este pu economică. N’a negat însă, că strân­sele raporturi economice vor putea să aibe şi consecinţe politice. La Sofia, a mai adăugat că, în urma anexării Austriei şi a părţilor locuite de germani din Cehoslovacia, schimburile comerciale dintre Bulga­ria şi Germania vor fi intensificate In 1937 Bulgaria a plasat în Germa­nia şi în fosta Austrie mai mult de­­47 la sută din produsele sale. De aci înainte, după dezmembrarea Cehoslo­vaciei, procentul va fi mult mai mare. Consulul general bulgar la Berlin, baronul de Brandenstein crede că în curând vor ajunge la 75 la sută. Dacă nu vor reuşi să găsească a­­iurea debuşeuri sigure pentru produ­sele ţării lor, comercianţii bulgari vor realiza această prezicere. Ministrul de comerţ al Germaniei, a lăsat să se înţeleagă, că, stăpână pe Dunăre şi pe căile de comunicaţie din centrul Europei, Germania va pu­tea înfrunta orice concurenţă. Atât de sigur este de acest lucru, încât şi-a îngăduit să mai declare că, Rei­­chul nu doreşte să monopolizeze co­merţul exterior al statelor balcanice şi să le lipsească de independenţa lor economică. COMERŢUL CU BUL­GA­­RIA Nu am la îndemână datele statisti­ce privitoare la România, Turcia, Grecia şi Iugoslavia şi nu pot şti, dacă independenţa lor economică este ameninţată sau nu. In cea ce pri­veşte insă Bulgaria acest fapt nu se poate nega. Căci, fără îndoială, Germania nu se va sfii să recurgă la represalii, atunci când nu va fi (ComitirBWE'3*e în pant 3-a) Nervozitate la N față de politica financiară a Londrei NEW-YORK, 25 (de la corespon­dentul nostru). — Cercurile financiare și economice americane privesc cu o ogsceala nervozitate politica financia­ra a Londrei, care nu ia nicio dispozi­­ție pentru sprijinirea cursului lir­ii step­­line, cu toate că valuta engleză a scăzut mult in ultimul timp. Se pare că englezii tind la o politică financiară, care menţine cursul inferior al lirei ster­line cu scopul de a putea sprijini ex­portul englez in acest fel. Se afirmă că cercurile financiare a­­mercane ar fi hotărîte să devalorizeze și ele cursul dolarului, dacă politica financiară engleză nu va lua urgent măsuri pentru împiedicarea scăderii cursului monedei engleze. Lipsurile economiei mondiale şi belşugul de aur Problema stabilizării monetare continuă să preocupe forurile eco­nomice internaţionale. Comerţul şi industria sunt lip­site de o bază stabilă. Acordul tripartit s-a dovedit ne­îndestulător pentru a rezolva si­tuaţia monetară internaţională. E nevoie de o distribuire mai echitabilă a enormelor stocuri de aur, de o înţelegere politică mai bună şi de o colaborare economi­că şi financiară mai activă şi mai sinceră între naţiuni. De asemenea ar fi necesar ca ţările bogate să înţeleagă mai bine nevoile ţărilor cari se străduesc să-şi înjghebeze economia lor naţională prin mijloa­cele ce le au la îndemână. Se impune în primul rând o cir­culaţie mai ..liberă a capitalurilor, ceea ce ar da o mai mare mlădiere comerţului mondial. Producţia internaţională de aur urmează un ritm rapid. Prima ţară producătoare e Transvalul, care a dat anul trecut peste 11 milioane unce de aur fin. Urmează Rusia, ale cărei cifre statistice nu par însă reale. Canada, care deţine locul al trei­lea, produce 4 milioane de unce iar Australia un milion de unce. Producţia sporeşte încă din an în an — 1937 a însemnat o cifră record — unii economişti îşi pun cu drept cuvânt întrebarea îngrijo­rătoare dacă aurul — ca oricare altă marjă nu-şi va pierde din valoarea lui comercială, din prici­na acestei abundenţe necontenite. Problema a fost pusă şi de pre­şedintele Roosevelt, care s’a arătat foarte preocupat de belşugul de aur al băncilor americane. Stocul de aur pe care îl deţin Statele­ Unite e apreciat la 12 mi­liarde dolari, şi această fantastică aglomerare de metal galben îşi are desigur laturea ei neliniştitoare. Acord economic polono­­cehoslovac Comisiunea mixtă polono-ce­­hoslovacă întrunită la Teschen a încheiat un acord economic pentru teritoriul Oisa. Prin acest acord, exportul de cărbune și fier din acest terito­riu către Cehoslovacia nu va su­feri nici o stingherire. Franţa nu mai dă Împrumuturi tarilor cari nu au onorat vechile lor datorii PARIS 25 (Rador). — Camera de Comerț din Paris a adoptat o rezolu­ţie prin care aprobă pro­­ectul de lege depus de senatorul Caillaux. Acest proect de lege prevede că orice împrumut va fi pe viitor refuzat acelor de­bitori străini cari nu au o­­norat angajamentele lor anterioare. Se știe că această mă­sură a fost luată mai de mult de Statele Unite. Deşi piaţa cerealelor e slabă se anunţă totuşi importante încărcări pentru export BRĂILA. 25. — Datorită situaţiei nelămurite încă a politicei internaţio­nale, nu se observă pentru moment nici o îmbunătăţire pe piaţa cereale­lor, mai cu seamă la grâu, care e la fel de slab ca şi până acum. Totuşi, Institutul naţional al coo­peraţiei a vândut mai multor firme exportatoare din portul nostru—după cum am relatat într’o corespondenţă precedentă — câteva mii de vagoa­ne de grâu aflate în şlepurile anco­rate pe malul opus al Dunării. Preţul de vânzare a fost sub cota­­ţiunea zilei, deoarece marfa oferită de Institutul naţional al cooperaţiei nu este selecţionată. Cum însă este ştiut că producţia de anul acesta a grâului e în gene­ral de calitate bună, cumpărătorii au acceptat ofertele avantajoase ale ru­de Institutul naţional al cooperaţiei cumpărând marfa cu preţuri inferi­oare cotaţiunilor normale, fiind con­vinşi că cea mai slabă calitate nu va putea fi, în orice caz, sub 78 kgr. la hr., cu un procent de 2-3 la sută corpuri străine. Aproape toate cantităţile de grâu angajate în ultimele zile de marele firme de export din portul nostru, sunt destinate Angliei. Intr’o măsură mai redusă însă, se va face export şi în Italia, Germania, Olanda şi El­veţia. Graţie perspectivelor favorabile pe care a căpătat-o piaţa cereale­lor, prin vânzările importante in cheiats de Institutul cooperaţiei — care a paralizat în schimb oferta particulară — se prevede o uşoară îmbunătăţire a exportului chiar din cursul săptămânii ce vine, când se aşteaptă să sosească la Brăila mai multe vapoare de mare tonaj, ce vor începe imediat încărcările­­Cele mai multe contracte de ex­port însă, urmând a fi executate în cursul lunii viitoare, s-au ivit nu­meroase cereri de vapoare, în special pentru Anglia- Dar, lotul cargoboatelor disponi­bile pentru Noembrie fiind foarte redus, exportatorii au fost puşi în­tr-o situaţie dificilă, care a provo­cat o însemnată urcare a navlului maritim. Eri, de pildă, se oferise pentru un cargobot cu destinaţia Anglia, cu încărcarea în Noembrie, până la 17 şilingi per unitate, pe când cu o săptămână în urmă abia de se putea obţine 15 şilingi. De asemenea, kivelul pentru Da­nemarca, Franţa de Nord şi Medi­­terana a marcat în ultimele zile simţitoare urcări, ceia ce dă spe­ranţa unei apropiate îndreptări a activităţii portului. Deocamdată, e interesant de ob­servat că numărul vapoarelor de mare tonaj ce sunt aşteptate să sosească în porturile dunărene pâ­nă la sfârşitul lunii în curs şi pri­ma parte din luna Noembrie, e în continuă creştere. In total, sunt anunţate până în prezent 34 cargoboate A

Next