Argus, octombrie 1939 (Anul 29, nr. 7943-7968)
1939-10-14 / nr. 7954
ANUL XXVIII No. 7954NOUL MODEL I Ford 8131^ Diul bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.46, 217,45 ABONANENTE In tară 3 lei In tară — 6 Iei In străinătate Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ S. A. R-XMI In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale 6 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15. INDUSTRIEI ŞI FINANŢEI Telefon: 3.05.44 Sâmbăta 14 Oct. 1939 NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209,46, 217,45 Dial S. A. R. PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. A, înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI CINE E DE VINĂ? Actualul ministru de externe al Statelor Unite d. Cordei Huli e acela care a pus mai de mult întrebarea categorică: este politica de vină că nu merge economia sau economia de vină că politica mondială e atât de încurcată? D. Huli n'a șovăit sâ declare că împrejurările economice sunt vina frământării politice, care stăpâneşte lumea şi numai prin înlăturarea crizei se va ajunge la o destindere pe tărâmul politic. D. Huli credea că prin refacerea legăturilor economice internaţionale şi crearea unui climat de prosperitate şi mulţumire, hărţuielile politice se vor potoli, iar capitalurile jertfite pentru înarmare se vor putea întoarce la matca investirilor positive. încredinţat că America, Anglia şi Franţa vor putea găsi o soluţie practică în această direcţie, & Hull a pus la cale misiunea d-lui Van Zeeland, profesor de „economie politică”. D. Van Zeeland şi-a început misiunea sub auspicii, care astăzi ne apar ca nişte năzăriri fericite ale unui trecut îndepărtat. Intre Italia şi Anglia exista pe atunci un „gentlemens-agreement”, axa nu era decât o noţiune geometrică, iar chinezii şi japonezii nu aveau nimic de împărţit. Pe măsură ce profesorul olandez descurca iţele şi pătrundea tainele urzelii economice ce cuprinde lumea de la un capăt la altul, orizontul politic se întuneca tot mai mult silindu-l să-şi schimbe de fiecare dată constatările şi concluziile. Raportul d-lui Van Zeeland arăta că tulburările economice mondiale izvorăsc din tendinţele autarhice, din opreliştile schimbului ca şi dealtfel din întreg sistemul de restrângeri ce domină legăturile dintre state. Pe de altă parte, profesorul olandez nu se sileşte să arate că există şi o seamă de probleme politice ca înarmările, datoriile, materiile prime, coloniile etc., fără deslegarea cărora o conlucrare paşnică între naţiuni cu greu s'ar putea înfăptui. Spirit obiectiv, d. Van Zeeland găseşte argumente pro şi contra, dă dreptate în raportul său unora şi altora pentru ca, în cele din urmă, sa tragă concluzia că o împăcare între economie şi politică nu se poate întrevedea în actuala situaţie. Ancheta d-lui Van Zeeland a fost punctul de plecare ale unei şi mai aprige ciocniri între elementele economice şi tendinţele politice, determinată prin înăsprirea restrângerilor schimbului internaţional ca şi prin înlocuirea importurilor prin fabricaţiuni proprii şi urcări de tarife. ■ Aceasta a fost în practică răspunsul Europei la întrebarea d-lui Huli. Şi, în cele din urmă, a venit să-l scoată şi pe d. Van Zeeland din dilema în care intrase, umblând — asemenea lui Diogene — să găsească „un om” de înţeles. In Europa a început războiul politic, iar peste Ocean cel economic continuă. Industria americană nu vrea să renunţe la marile privilegii de export pe care le deţine, iar agricultura de asemenea nu se poate lăsa mai prejos cu toate piedicile ce le întâmpină, guvernul din Washington e nevoit să urmeze politica soluţiilor artificiale de finanţare, import de aur, cumpărarea producţiei şi altele. Anul trecut Statele Unite au mai putut încheia balanţa comercială cu un excedent de export de 1,1 miliarde dolari. Ca să înţelegem şi mai bine această fantastică expansiune, e deajuns să amintim că media anilor 1933—37 a înregistrat un excedent de export de numai 180 milioane dolari! Se pare că americanii n'au cruţat nici un mijloc pentru a confirma teza profesorului B. H. Williams de la Universitatea din Pittsburg, care susținea că „mai curând vor dispare petele de pe pielea leopardului, decât excedentul din exportul Statelor Unite”. PIAŢA Devizele la bursele din străinătate Cursul lirei sterline s’a urcat îa New York la 406 jum. Francul francez a cotat 2.28 şî cinci optimi iar francul elveţian 22.45. La Zuerich dolarul a cotat 4.45 jum., lira sterlină 17.96, francul francez 10.17 jum. Exportul oleaginoaselor Ministerul Economiei Naţionale a dat ori publicităţii lista articolelor cari sunt legate la export sau de aprobarea specială a Comisiunilor centrale sau de aprobarea Comisiunilor de preţuri locale. Pentru ca această listă să fie complectă ar mai fi necesare două precizări în legătură cu cerealele. Trebue precizat anume dacă şi leguminoasele intră sub prevederile capitolului 1 ale articolelor 281—305 din tariful vamal căci în jurnalul consiliului de miniştri de ori nu se vorbeşte de leguminoase şi numai prin deducţie se poate crede ca între ele intră şi leguminoasele. Aceiaşi precizare lipseşte şi la articolele 306—387 la seminţele oleaginoase. Jurnalul Consiliului de Miniştri a omis să vorbească despre seminţele olegenoase deşi în tariful vamal ele figurează printre articolele vamale specificate. Aplicarea noului regim al schimburilor După cum am arătat în numărul nostru de ori, aplicarea noului regim al schimburilor cu străinătatea nu implică trecerea integrală la ministerul economiei naţionale a operaţiunilor care cad în sarcina Băncii Naţionale şi printre care se enumărau în primul rând operaţiunile în legătură cu convenţiile de clearing. Afară de aceasta — şî după cum însuşi art. 59 din Decretul lege din 2 octombrie crt. prevede, — pentru lichidarea şi asigurarea unei continuităţi cu privire la operaţiunile care au avut loc înainte de 10 octombrie 1939 precum şi pentru aducerea la îndeplinire a înseşi dispoziţiunilor susnumitului decret este necesară o colaborare între cele două instituţii. Pentru precizarea atribuţiunlor ce rămân în seama fiecăreia din ele, actualmente se elaborează o convenţie care se va încheia între ministerul economiei naţionale şi Banca Naţională. Convenţia se va publica odată cu celelalte decizii şi instrucţiuni ce se vor da în curând privitor la aplicarea noului regim. Audiente la d. Grigore Gafencu ministrul Afacerilor Streine D. Grigore Gafencu, ministrul Afacerilor Străine, a primit în cursul zilei de joi 12 octombrie, în audienţă, la Minister, pe doii: Adrien Thierry, ambasadorul Franţei şi Erik A. M. Biering, ministrul Danemarcei. SITUAŢIA SUMARĂ A BĂNCII Bilanţul Băncii Franţei pe ziua de 28 Septembrie dă aceeaşi impresie de revenire treptată la normal ca şi rândul trecut. Postul de efecte scontate asupra Franţei care îndeobşte arată către sfârşitul lunei o urcare, e de data aceasta în scădere cu 84 milioane de franci, însumând 14.830 milioane La capitolul avansurilor, pe 30 zile, asupra efectelor publice se FRANŢEI observă o descreştere a tezaurizării iar fluctuaţiile celorlalte posturi sunt de mică însemnătate. Noul post de avansuri provizorii către stat figurează cei 2200 milioane, după o lună de război. Aceste avansuri vor putea ajunge până la 25 de miliarde. Circulaţia fiduciară e de 144.561 milioane iar angajamentele la vedere se urcă la 164.924 milioane. Proporţia de acoperire e de 58,98 la sută. Rezolvarea cererilor de import în trimestrul al IV-lea înregistrarea cererilor şi repartiţia disponibilului Începând de Marţi 17 Octombrie, noul regim al comerţului exterior se va aplica în mod efectiv. D. Emil Marian, secretar general al ministerului Economiei Naţionale, a lucrat ieri dimineaţă la Oficiul schimburilor cu străinătatea, stabilind cu directorii de resort toate condiţiunile de amănunt, în ceia ce priveşte efectuarea importului. REZOLVAREA CERERILOR După cum se ştie, importul se va face, ca şi pâna acum, pe bază de autorizaţie, care va servi apoi la dreptul cumpărării prin bursă a devizelor negociabile, pentru achitarea importului. înregistrarea cererilor de import pe trimestrul al patrulea, se va face pâna la 20 Octombrie. repartiţia disponi. SILULUI Apoi, Oficiul schimburilor cu străinătatea, urmând normele din trecut, va face repartiţia disponibilului de import, calculat după valoarea exportului efectuat în trimestrul anterior. Făcându-se, după aceasta, proporţia între disponibil şi cereri, se vor fixa procentele de cote. La repartiţia pe ţări a disponibilului, se va avea în vedere ierarhia stabilită de noul regim, In ceia ce priveşte aprobarea importului şi anume: comenzile Statului, materiile prime, materiile ajutătoare necesare fabricaţiei, semifabricaţiei, piese de schimb, maşini şi aparate, instalaţii şi mărfuri de consum. ALTE IMPORTURI In cadrul noului regim, şi pentru importurile particularilor privind efecte uzate, vor trebui să se ceară de la Oficiul schimburilor cu străinătatea autorizaţii de import. Deasemeni se vor da autorizaţiuni şi pentru importuri fără plată de devize, dar în aceste cazuri, solicitatorii vor trebui să justifice şi să dovedească de unde îşi procură devize sau cum fac plata importurilor, din disponibilul propriu. Pentru articolele necontingentate, autorizaţiile de import se vor elibera de către comisiunile locale de preţuri. PERSPECTIVELE IMPORTULUI Perspectivele importului în trimestrul al patrulea sunt mai reduse, dar se constată că şi cererile sunt mai puţine. Astfel, se observă că unele întreprinderi importatoare nici în trimestrul al treilea nu au făcut cereri de import, păstrându-şi însă cotele obţinute în trecut. In general, autorizaţiile de import se vor elibera imediat şi fără dificultăţi. Sej. Libertate al transporturilor O măsură de mare folos pentru gospodăria noastră publică In şedinţa specială, din ziua de 11 ort a Consiliului Superior al Transporturilor, d. Mihail Ghelmefteanu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor a făcut o expunere a noului său proect de rege, prin care Calea Ferată renunţă la monopolul ce i s-a acordat pentru transportul de mărfuri şi persoane pe şosele, instituindu se din nou un regim de libertate a transporturilor pe şosele aşa cum a fost mai înainte. In cercurile comerciale şi industriale noul proect de lege al Ministerului lucrărilor publice, a fost primit cu cea mai vie mulţumire pentru că în chip simplu şi firesc se rezolvă una din cele mai grele probleme ale vieţii noastre economice. Mai cu seamă, în vremea din urmă, datorită excepţionalelor nevoi de transport, problema transporturilor de mărfuri, căpătase o înfăţişare atât de aspră şi complicată, încât nimeni nu-şi mai dădea seamă, cum am putea ieşi din încurcătură. Un industriaş cu care am stat de vorbă, la finele lunii Septembrie, ne spunea: — Suntem strânşi ca în cleşte. Avem obligaţia să furnizăm materiale C. F. Române pentru marile lor lucrări, furnituri pentru cari obţinem şi aşa destul de greu vagoanele necesare. „Plata acestor furnituri, la preţuri reduse, se face destul de încet, ceia ce evident este un neajuns. Totuşi, acest neajuns, nu ar fi de nesuferit, dacă ni s’ar pune la dispoziţie la timp mijloace de transport pentru materialele la lucrările particulare. ,,Din încasarea furniturilor livrate particularilor, am putea acoperi taxele şi impozitele ce plătim anticipat statului la facturarea mărfii şi o parte din celelale cheltueli de exploatare. ,În situaţia de astăzi, când pentru transportul materialelor la particulari nu putem obţine vagoane, şi nici transporturi cu autocamioane proprii sau închiriate de la particulari nu putem face, din cauza monopolului de cărăuşie al Căilor Ferate Române pe şosele, nu ne rămâne altceva de făcut, decât să respingem comenzile şi să micşorăm producţia. „Situaţia noastră financiară devine din ce în ce mai precară, fiind siliţi adeseori să împrumutăm numerar de la bănci, pentru a face faţă plăţilor către stat şi pentru acoperirea celorlalte nevoi, când avem totuşi destule comenzi şi marfa nu aşteaptă decât a fi predată destinatarilor pentru ca să intrăm în posesia contravalorilor respective. ,,Ar fi mare nevoie, ne-a spus industriaşul, să se desfiinţeze acest monopol de cărăuşie al C. F. R. pe şosele, pentru ca industria să-şi poată face singură o parte din transporturile necesare pentru aprovizionarea cu materii prime şi expedierea produselor, în măsura în care capacitatea de transport a C. F■ R. nu este îndestulătoare. Şi iată, că interlocutor- ac-’ru. şi-a exprimat dorinţa într’un ceas bun, căci noul proect de lege al d-lui M. Ghelmegeanu ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor pune capăt unei stări de lucruri, care era isvor de pagube, nu numai pentru agricultură, industrie şi comerţ, ci chiar şi pentru Regia Autonomă a C. F. R. Nu cunoaştem cifrele precise, dar după anumite date sumare, credem a şti că administraţia C. F. R. nu a încasat nici pe departe, atât cât a cheltuit şi cheltuieşte cu utilarea sa pentru transportul cu autocamioanele şi autobuze pe şosele, cuîntreţinerea acestui utilaj costisitor şi relativ puţin resistent cu enormele şi riscantele speze de personal şi material ce reclamă acest gen de transporturi, care depăşeşte caracterul pur feroviar al exploatării n. F. R Aşadar, pe de o parte economia gencială era expusă la pasivitate şi la pagube incalculabile prin paralizarea nervului ei economic principal, care e transportul ieftin, lesnicios şi la timp făcut; pe de altă parte Calea Ferată in loc să prospere şi-a încurcat socotelile, înhămându-sa la o treabă care nu corespunde pregătirei şi mijloacelor sale. Ce s'ar fi întâmplat dacă această stare de lucuri ar fi continuat mai departe în viitor, Calea Ferată, luându-şi sarcina de a-şi extinde monopolul său de cărăuşie nu numai pe şoselele principale, dar şi pe întreaga reţea de şosele naţionale şi judeţene ale ţării? Fără îndoială că îmbrăţişând prea mult, substituindu-se total spiritului de întreprindere şi iniţiativei particulare, în îndeletniciri cari nu cadrează nici cu rolul, nici cu prestigiul acestei instituţii de stat, ar fi recoltat pagube ireproşabile, pe care d. ministru Ghelmegeanu cu spiritul său gospodăresc, de chibzuită şi largă prevedere, le previne acum atât în interesul instituţiei, cât şi în acel al vieţii economice. Problema reclama însă această soluţie radicală şi dintr-un punct de vedere al intereselor apărării naţionale. Ridicarea monopolului pe care îl aveau căile ferate va contribui la sporirea parcului de autovehicule particulare şi totodată la o importantă sporire a veniturilor Statului care va decurge din libertatea importului şi circulaţiei vehiculelor pe şoselele şi drumurile ţării, venituri de care a fost lipsit cât timp a durat monopolul. In ce priveşte concurenţa de care s ar putea teme calea ferată din partea transporturilor particulare pe şosele, ea este ilusorie, pentru că înlesnirea şi estenirea transporturilor, atrage după sine o desvoltare din ce în ce mai mare a vieţii economice, care la rândul ei reclamă o capacitate de transport tot mai mare, pe uscat şi pe apă. Calea ferată nu poate avea decât avantagii din desvoltarea şi prosperitatea afacerilor, sporindu-şi activitatea şi veniturile.Este locul să adăugăm că faţă de strălucitele progrese technice şi de modernizare realizate în ultimii ani de Calea noastră ferată, sub priceputa şi harnica conducere a actualului director general d. ing. ION MACOVEI desfiinţarea monopolului de cărăuşie pe şosele însemnează pentru această instituţie descărcarea de un test care o împedeca să-şi ia avântul firesc la care o îndreptăţeşte şi importanţa ei în angrenajul naţional al Statului şi rolul ei de propulsor al vieţii economice şi sociale. I. Radu Organizarea Casei de asistenţă a comercianţilor Propuneri făcute de Camera de comerț Se ştie că sub ministeriatul d-lui Mitiţă Constantinescu la departamentul economiei naţionale s’a legiferat crearea unei Case de asistenţă menită să vină în ajutorul acelor comercianţi sau industriaşi care, prin vitregia soartei, au scăpătat ajungând la bătrâneţe expuşi celei mai triste existenţe. A fost o idee plină de umanitate şi dreptate socială mai ales faptul că aceste valoroase elemente pe tărâmul economiei naţionale rămăsese singura categoria de cetăţeni cărora nu li se rezervase niciun sprijin pentru bătrâneţele lor O creaţie solidă Creaţiunea d-lui ministru Mitiţă Constantinescu a fost primită cu cea mai mare satisfacţie şi recunoştinţă atât de clasa negustorească cât şi de toţi aceia cari se interesează de operele de asistenţă socială. Prin modul cum a fost concepută organizarea acestei instituţiuni, soliditatea temeliei ei şi asigurarea resurselor sale de existență s’au dovedit de la început. Continuare în pag. 3. Un consiliu de miniştri a avut loreri 12 octombrie a. c. la orele 18, sub preşedinţia d-lui C. Argeş. August Flip, subsecretar de stat la preşedinţia consiliului de miniştri expune măsurile ce urmeatoianu, preşedintele consiliului de miniştri. La ordinea zilei au fost următoarele chestiuni: dă a se lua prin Casele de Credit pentru aprovizionarea funcţionarilor cu lemne de foc plătibile în rate. * IMPORTANTELE HOTARARI ALE CONSILIULUI DE MINISTRI Modificarea legii viticole și a impunerilor pe plantaţiile de vii.—Modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri şi Consemnațiuni.— Controlul aprovizionării morilor cu grâu.—Libertatea transporturilor.—Salariile minimale în întreprinderile industriale COMUNICAT D. N. Cornăţeanu, ministrul Agriculturii şi Domeniilor a făcut o expunere Consiliului de Miniştri asupra stadiului muncilor agricole și aplicarea legii mobilizării agricole, apoi a expus situația valorificării grâului şi NECESITATEA MĂSURII CA PE VIITOR MORILE COMERCIALE SA APROVIZIONEZE CU GRAU NUMAI SUB CONTROLUL ORGANELOR COMPETENTE. D. Ministru al Agriculturii a propus modificarea legii viticole şi impunerea plantaţiunilor de vii după productivitatea lor şi a arătat necesitatea creiării unei secţii pe lângă It. I. N. A. G., pentru exercitarea dreptului de preemţiune al Statului. Consiliul a autorizat pe d-nii Miniştri ai Finanţelor şi al Agriculturii a definitiva lucrările în acest scop. D. Mitiţă Constantinescu, Ministrul Finanţelor, a obţinut încuviinţarea de a supune Consiliului Legislativ un proect de lege pentru modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, face o expunere asupra proectului de lege pentru reglementarea cărăuşiei în scopul de a desvolta numărul de autovehicule în ţară prin suprimarea monopolului de transport; deasemeni, d-sa a arătat situaţia lucrărilor de şosele noui și de modernizare a celor existente “. Mihail Ralea, Ministrul Muncii, a supus aprobării Consiliului proectul de decret-lege pentru stabilirea salariilor minimale în întreprinderile industriale nesupuse contractelor colective. Consiliul a decis să se simplifice formalitățile impuse tranzacțiunilor imobiliare din zonele _ de frontieră. D. Ministru de Interne a fost însărcinat cu executarea acestor măsuri. Restituirea impozitului de 3 la sută reţinut din plăţile făcute furnizorilor Statului de a 13 Octombrie 1938 până la 13 11 Martie 1939 Ministerul Aerului şi Marinei comunică următoarele: Prin înaltul Decret-lege No. 1103 din 11 Martie 1939, publicat în Mon. Of. No. 61 din 13 Martie 1939, s’au aprobat dispoziţiunile prevăzute la capitolul 10, din Legea pentru modificarea legii Fondului Naţional al Aviaţiei, promulgată cu I. D. R. No. 3500 şi publicat în Mon. Of. No. 238 din 13 Octombrie 1938, privitoare la impozitul de 3 la sută pentru Fondul Naţional al Aviaţiei. In consecinţă: 1. Se restitue impozitul de 3 la sută reţinut din plăţile făcute furnizorilor în perioada 13 Octombrie 1938 — 13 Martie 1939 şi a prevăzut scutirea de orice taxe viitoare. 2. Se reţine impozitul de 3 la sută la contractările încheiate în intervalul de la 13 Octombrie 1938 — 13 Martie 1939, dacă acest impozit (taxă) a fost prevăzut în valoarea contractării. 3. Se reţine impozitul de 3 la sută (taxă) la toate contractările pentru care s’au acordat majorări în vederea acoperirii taxei de 3 la sută. Se recomandă, publicului evitarea oricărui fel de intermediari, ţinânduse seamă că nu vor putea obţine nici instituiri pe această cale. Sumele cuvenite a fi restituite, vor fi plătite integral de Ministerul Aerului şi Marinei, prin Casa Ondului Naţional al A. rv. al Fviaţiei, în ordinea prezentării cererilor de restituire la M. A. M. Bursa din Berlin BERLIN, 12. (Rador). — Joi dimineaţă, la Bursă cifra afacerilor în compartimentul acţiunilor a fost extrem de redusă. Clientela bancară, ca şi agenţii da schimb, au observat o rezervă aproape absolută. Noul ambasador al Italiei la Londra, ROMA, 12 (Rador). _ Agenţia Reuter crede a şti că d. Bastianini, noul ambasador al Italiei la Londra, care a plecat azi dimineaţă spre a-şi lua postul în primire,ar duce cu sine un memoriu în care este definită atitudinea Italiei faţă de propunerile de pace şi de eventualitatea convocării unei conferinţe internaţionale. O declaraţie a d-lui Hoover NEW YORK, 12 (Rador). D. Herbert Hoover, luând cuvântul în favoarea victimelor războiului din Polonia, a declarat: Polonia va reînvia. Nimic din ceea ce se aşterne pe hârtie, se semnează şi se denumeşte pace nu poate aduce o stare de linişte şi de stabilitate atâta timp cât fie Germania, fie Rusia continuă să oprime un mare popor independent ca polonezii.