Argus, octombrie 1939 (Anul 29, nr. 7943-7968)

1939-10-14 / nr. 7954

ANUL XXVIII No. 7954­­NOUL MODEL I Ford 8131^ Diul bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.46, 217,45 ABONANENTE In tară 3 lei In tară — 6 Iei In străinătate Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ S. A. R-XMI In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale 6 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15. INDUSTRIEI ŞI FINANŢEI Telefon: 3.05.44 Sâmbăta 14 Oct. 1939 NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209,46, 217,45 Dial S. A. R. PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. A, înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI CINE E DE VINĂ? Actualul ministru de externe al Statelor­ Unite d. Cordei Huli e acela care a pus mai de mult în­trebarea categorică: este politica de vină că nu merge economia sau economia de vină că politica mon­dială e atât de încurcată? D. Huli n'a șovăit sâ declare că împrejurările economice sunt vina frământării politice, care stăpâ­neşte lumea şi numai prin înlă­turarea crizei se va ajunge la o destindere pe tărâmul politic. D. Huli credea că prin refacerea le­găturilor economice internaţionale şi crearea unui climat de prospe­ritate şi mulţumire, hărţuielile po­litice se vor potoli, iar capitalu­rile jertfite pentru înarmare se vor putea întoarce la matca investi­rilor positive. încredinţat că Ame­rica, Anglia şi Franţa vor putea găsi o soluţie practică în această direcţie, & Hull a pus la cale misiunea d-lui Van Zeeland, pro­fesor de „economie­ politică”. D. Van Zeeland şi-a început misiunea sub auspicii, care astăzi ne apar ca nişte năzăriri fericite ale unui trecut îndepărtat. Intre Italia şi Anglia exista pe atunci un „gentlemens-agreement”, axa nu era decât o noţiune geometrică, iar chinezii şi japonezii nu aveau nimic de împărţit. Pe măsură ce profesorul olan­dez descurca iţele şi pătrundea tainele urzelii economice ce cu­prinde lumea de la un capăt la altul, orizontul politic se întuneca tot mai mult silindu-l să-şi schim­be de fiecare dată constatările şi concluziile. Raportul d-lui Van Zeeland a­­răta că tulburările economice mon­diale izvorăsc din tendinţele au­­tarhice, din opreliştile schimbului ca şi dealtfel din întreg sistemul de restrângeri ce domină legăturile dintre state. Pe de altă parte, pro­fesorul olandez nu se sileşte să arate că există şi o seamă de probleme politice ca înarmările, datoriile, materiile prime, coloniile etc., fără deslegarea cărora o con­lucrare paşnică între naţiuni cu greu s'ar putea înfăptui. Spirit obiectiv, d. Van Zeeland găseşte argumente pro şi contra, dă dreptate în raportul său unora şi altora pentru ca, în cele din urmă, sa tragă concluzia că o îm­păcare între economie şi politică nu se poate întrevedea în actuala situaţie. Ancheta d-lui Van Zeeland a fost punctul de plecare ale unei şi mai aprige ciocniri între elemen­tele economice şi tendinţele poli­tice, determinată prin înăsprirea restrângerilor schimbului interna­ţional ca şi prin înlocuirea impor­turilor prin fabricaţiuni proprii şi urcări de tarife. ■ Aceasta a fost în practică răs­punsul Europei la întrebarea d-lui Huli. Şi, în cele din urmă, a venit să-l scoată şi pe d. Van Zeeland din dilema în care intrase, um­blând — asemenea lui Diogene — să găsească „un om” de înţeles. In Europa a început războiul politic, iar peste Ocean cel eco­nomic continuă. Industria ameri­cană nu vrea să renunţe la marile privilegii de export pe care le de­ţine, iar agricultura de asemenea nu se poate lăsa mai prejos cu toate piedicile ce le întâmpină, guvernul din Washington e nevoit să ur­meze politica soluţiilor artificiale de finanţare, import de aur, cum­părarea producţiei şi altele. Anul trecut Statele­ Unite au mai putut încheia balanţa comercială cu un excedent de export de 1,1 mi­liarde dolari. Ca să înţelegem­ şi mai bine această fantastică expan­siune, e deajuns să amintim că media anilor 1933—37 a înregi­strat un excedent de export de numai 180 milioane dolari! Se pare că americanii n'au cruţat nici un mijloc pentru a confirma teza pro­fesorului B. H. Williams de la Uni­versitatea din Pittsburg, care sus­ținea că „mai curând vor dispare petele de pe pielea leopardului, decât excedentul din exportul Sta­­telor­ Unite”. PIAŢA Devizele la bursele din străinătate Cursul lirei sterline s’a urcat îa New York la 406 jum­. Francul fran­cez a cotat 2.28 şî cinci optimi iar francul elveţian 22.45. La Zuerich dolarul a cotat 4.45 jum., lira sterlină 17.96, francul francez 10.17 jum. Exportul oleaginoa­selor Ministerul Economiei Naţionale a dat ori publicităţii lista articolelor cari sunt legate la export sau de aprobarea specială a Comisiuni­lor centrale sau de aprobarea Comi­­siunilor de preţuri locale. Pentru ca această listă să fie complectă ar mai fi necesare două precizări în legătură cu cerealele. Trebue precizat anume dacă şi leguminoasele intră sub preve­derile capitolului 1 ale articolelor 281—305 din tariful vamal căci în jurnalul consiliului de miniştri de ori nu se vorbeşte de leguminoase şi numai prin deducţie se poate cre­de ca între ele intră şi leguminoa­sele. Aceiaşi precizare lipseşte şi la ar­ticolele 306—387 la seminţele olea­ginoase. Jurnalul Consiliului de Mi­niştri a omis să vorbească despre seminţele olegenoase deşi în tariful vamal ele figurează printre artico­lele vamale specificate. Aplicarea noului regim al schimburi­lor După cum am arătat în numărul nostru de ori, aplicarea noului re­gim al schimburilor cu străinătatea nu implică trecerea integrală la mi­nisterul economiei naţionale a ope­raţiunilor care cad în sarcina Băn­cii Naţionale şi printre care se e­­numărau în primul rând operaţiunile în legătură cu convenţiile de clea­ring. Afară de aceasta — şî după cum însuşi art. 59 din Decretul lege din 2 octombrie crt. prevede, — pen­tru lichidarea şi asigurarea unei continuităţi cu privire la operaţiu­nile care au avut loc înainte de 10 octombrie 1939 precum şi pen­tru aducerea la îndeplinire a înseşi dispoziţiunilor susnumitului decret este necesară o colaborare între cele două instituţii. Pentru precizarea atribuţiunlor ce rămân în seama fiecăreia din ele, actualmente se elaborează o convenţie care se va încheia între ministerul economiei naţionale şi Banca Naţională. Convenţia se va publica odată cu celelalte decizii şi instrucţiuni ce se vor da în cu­­rând privitor la aplicarea noului regim. Audiente la d. Grigore Gafencu ministrul Afacerilor Streine D. Grigore Gafencu, ministrul Afacerilor Străine, a primit în cursul zilei de joi 12 octombrie, în au­dienţă, la Minister, pe d­oii: A­­drien Thierry, ambasadorul Fran­ţei şi Erik A. M. Biering, ministrul Danemarcei. SITUAŢIA SUMARĂ A BĂNCII Bilanţul Băncii Franţei pe ziua de 28 Septembrie dă aceeaşi im­presie de revenire treptată la nor­mal ca şi rândul trecut. Postul de efecte scontate asupra Franţei care îndeobşte arată către sfârşitul lunei o urcare, e de data aceasta în scădere cu 84 milioane de franci, însumând 14.830 mi­lioane­ La capitolul avansurilor, pe 30 zile, asupra efectelor publice se FRANŢEI observă o descreştere a tezaurizării iar fluctuaţiile celorlalte posturi sunt de mică însemnătate. Noul post de avansuri provizorii către stat figurează cei 2200 mili­oane, după o lună de război. Aceste avansuri vor putea ajunge până la 25 de miliarde. Circulaţia fiduciară e de 144.561 milioane iar angajamentele la ve­dere se urcă la 164.924 milioane. Proporţia de acoperire e de 58,98 la sută. Rezolvarea cererilor de import în trimestrul al IV-lea înregistrarea cererilor şi repartiţia disponibilului Începând de Marţi 17 Octombrie, noul regim al comerţului exterior se va aplica în mod efectiv. D. Emil Marian, secretar general al ministerului Economiei Naţiona­le, a lucrat ieri dimineaţă la Ofi­ciul schimburilor cu străinătatea, stabilind cu directorii de resort toate condiţiunile de amănunt, în ceia ce priveşte efectuarea impor­tului. REZOLVAREA CERERI­­LOR După cum se ştie, im­­portul se va face, ca şi pâ­na acum, pe bază de auto­rizaţie, care va servi apoi la­­ dreptul cumpărării prin bursă a devizelor ne­gociabile, pentru achita­rea importului. înregistrarea cererilor de import pe trimestrul al patrulea, se va face pâ­na la 20 Octombrie. repartiţia disponi. SILULUI Apoi, Oficiul schimburilor cu străinătatea, urmând normele din trecut, va face repartiţia dis­ponibilului de import, calculat du­pă valoarea exportului efec­tuat în trimestrul anterior. Făcându-se, după aceasta, pro­porţia între disponibil şi cereri, se vor fixa procentele de cote. La repartiţia pe ţări a disponibilului, se va avea în vedere ierarhia stabi­lită de noul regim, In ce­ia ce priveşte aprobarea importului şi anume: co­menzile Statului, materii­le prime, materiile ajută­toare necesare fabrica­ţiei, semifabricaţiei, pie­se de schimb, maşini şi a­­parate, instalaţii şi măr­furi de consum. ALTE IMPORTURI In cadrul noului regim, şi pen­tru importurile particularilor pri­vind efecte uzate, vor trebui să se ceară de la Oficiul schimburi­lor cu străinătatea autorizaţii de import. Deasemeni se vor da autorizaţiuni şi pentru im­porturi fără plată de de­vize, dar în aceste cazuri, solicitatorii vor trebui să justifice şi să dovedea­scă de unde îşi procură devize sau cum fac plata importurilor, din disponi­bilul propriu. Pentru articolele necon­tingentate, autorizaţiile de import se vor elibera de către comisiunile loca­­le de preţuri. PERSPECTIVELE IM­PORTULUI Perspectivele importului în tri­mestrul al patrulea sunt mai re­duse, dar se constată că şi cere­rile sunt mai puţine. Astfel, se observă că unele întreprinderi importatoare nici în trimestrul al treilea nu au făcut cereri de im­port, păstrându-şi însă cotele obţinute în trecut. In general, autorizaţiile de im­port se vor elibera imediat şi fără dificultăţi. Sej. Libertate al transp­orturilor O măsură de mare folos pentru gospodăria noastră publică In şedinţa specială, din ziua de 11 ort­ a Consiliului Superior al Transporturilor, d. Mihail Ghelme­­fteanu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor a făcut o expu­nere a noului său proect de rege, prin care Calea Ferată renunţă la monopolul ce i s-a acordat pentru transportul de mărfuri şi persoane pe şosele, instituindu se din nou un regim de libertate a transporturilor pe şosele aşa cum a fost mai înainte. In cercurile comerciale şi indu­striale noul proect de lege al Mini­sterului lucrărilor publice, a fost primit cu cea mai vie mulţumire pentru că în chip simplu şi firesc se rezolvă una din cele mai grele probleme ale vieţii noastre econo­mice. Mai cu seamă, în vremea din ur­mă, datorită excepţionalelor nevoi de transport, problema transporturi­lor de mărfuri, căpătase o înfăţişare atât de aspră şi complicată, în­cât nimeni nu-şi mai dădea seamă, cum am putea ieşi din încurcătură. Un industriaş cu care am stat de vorbă, la finele lunii Septembrie, ne spunea: — Suntem strânşi ca în cleşte. A­­vem obligaţia să furnizăm materiale C. F. Române pentru marile lor lu­crări, furnituri pentru cari obţinem şi aşa destul de greu vagoanele necesare. „Plata acestor furnituri, la preţuri reduse, se face destul de încet, ceia ce evident este un neajuns. Totuşi, a­­cest neajuns, nu ar fi de nesuferit, da­că ni s’ar pune­ la dispoziţie la timp mijloace de transport pentru materialele la lucrările particulare. ,,Din încasarea furniturilor livrate particularilor, am putea acoperi taxele şi impozitele ce plătim anticipat sta­tului la facturarea mărfii şi o parte din celelale cheltueli de exploatare. ,În situaţia de astăzi, când pentru transportul materialelor la particulari nu putem obţine vagoane, şi nici trans­porturi cu autocamioane proprii sau închiriate de la particulari nu putem face, din cauza monopolului de că­răuşie al Căilor Ferate Române pe şosele, nu ne rămâne altceva de făcut, decât să respingem comenzile şi să micşorăm producţia. „Situaţia noastră financiară devine din ce în ce mai precară, fiind siliţi adeseori să împrumutăm numerar de la bănci, pentru a face faţă plăţilor către stat şi pentru acoperirea celor­­lalte nevoi, când avem totuşi destule comenzi şi marfa nu aşteaptă decât a fi predată destinatarilor pentru ca să intrăm în posesia contravalorilor respective. ,,Ar fi mare nevoie, ne-a spus indu­­striaşul, să se desfiinţeze acest mono­pol de cărăuşie al C. F. R. pe şosele, pentru ca industria să-şi poată face singură o parte din transporturile ne­cesare pentru aprovizionarea cu materii prime şi expedierea produselor, în măsura în care capacitatea de trans­port a C. F■ R. nu este îndestulătoare. Şi iată, că interlocutor­­- ac-’ru. şi-a exprimat dorinţa într’un ceas bun, căci noul proect de lege al d-lui M. Ghelmegeanu ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunica­ţiilor pune capăt unei stări de lu­cruri, care era isvor de pagube, nu numai pentru agricultură, industrie şi comerţ, ci chiar şi pentru Regia Autonomă a C. F. R. Nu cunoaştem cifrele precise, dar după anumite date sumare, credem a şti că administraţia C. F. R. nu a încasat nici pe departe, atât cât a cheltuit şi cheltuieşte cu utilarea sa pentru transportul cu autoca­mioanele şi autobuze pe şosele, cu­­întreţinerea acestui utilaj costisitor şi relativ puţin resistent cu enormele şi riscantele speze de personal şi material ce reclamă acest gen de transporturi, care depăşeşte carac­te­rul pur feroviar al exploatării n. F. R Aşa­dar, pe de o parte economia ge­­n­ci­ală era expusă la pasivitate şi la pagube incalculabile prin paraliza­rea nervului ei economic principal, care e transportul i­eftin, lesnicios şi la timp făcut; pe de altă parte Calea Ferată in loc să prospere şi-a încurcat socotelile, înhămându-sa la o treabă care nu corespunde pregă­­tirei şi mijloacelor sale. Ce s'ar fi întâmplat dacă această stare de lucu­ri ar fi continuat mai departe în viitor, Calea Ferată, luân­­du-şi sarcina de a-şi extinde mono­polul său de cărăuşie nu numai pe şoselele principale, dar şi pe întrea­ga reţea de şosele naţionale şi ju­deţene ale ţării? Fără îndoială că îmbrăţişând prea mult, substituindu-se total spiritului de întreprindere şi iniţiativei parti­culare, în îndeletniciri cari nu ca­drează nici cu rolul, nici cu presti­giul acestei instituţii de stat, ar fi recoltat pagube ireproşabile, pe care d. ministru Ghelmegeanu cu spiritul său gospodăresc, de chib­zuită şi largă prevedere, le previne acum atât în interesul instituţiei, cât şi în acel al vieţii economice. Problema reclama însă această soluţie radicală şi dintr-un punct de vedere al intereselor apărării na­ţionale. Ridicarea monopolului pe care îl aveau căile ferate va contribui la sporirea parcului de autovehicule particulare şi tot­odată la o impor­tantă sporire a veniturilor Statului care va decurge din libertatea impor­­tului şi circulaţiei vehiculelor pe şoselele şi drumurile ţării,­­ veni­turi de care a fost lipsit cât timp a durat monopolul. In ce priveşte concurenţa de care s ar putea teme calea ferată din partea transporturilor particulare pe şosele, ea este ilusorie, pentru că în­lesnirea şi estenirea transporturilor, atrage după sine o desvoltare din ce în ce mai mare a vieţii economi­ce, care la rândul ei reclamă o ca­pacitate de transport tot mai mare, pe uscat şi pe apă. Calea ferată nu poate avea decât avantagii din des­­voltarea şi prosperitatea afacerilor, sporindu-şi activitatea şi veniturile.Este locul să adăugăm că faţă de strălucitele progrese technice şi de modernizare realizate în ultimii ani de Calea noastră ferată, sub price­puta şi harnica conducere a actua­lului director general d. ing. ION MACOVEI desfiinţarea monopolului de cărăuşie pe şosele însemnează p­entru această instituţie descărcarea de un test care o împedeca să-şi ia avântul firesc la care o îndreptăţeşte şi importanţa ei în angrenajul naţio­nal al Statului şi rolul ei de propul­­sor al vieţii economice şi sociale. I. Radu Organizarea Casei de asistenţă a comercianţilor Propuneri făcute de Camera de comerț Se ştie că sub ministeriatul d-lui Mitiţă Constantinescu la departa­mentul economiei naţionale s’a legi­ferat crearea unei Case de asis­tenţă menită să vină în ajutorul a­­celor comercianţi sau industriaşi care, prin vitregia soartei, au scă­pătat ajungând la bătrâneţe expuşi celei mai triste existenţe. A fost o idee plină de umanitate şi dreptate socială mai ales faptul că aceste valoroase elemente pe tă­râmul economiei naţionale rămăse­se singura categoria de cetăţeni cărora nu li se rezervase niciun sprijin pentru bătrâneţele lor O creaţie solidă Creaţiunea d-lui ministru Mi­tiţă Constantinescu a fost pri­mită cu cea mai mare satisfacţie şi recunoştinţă atât de clasa ne­gustorească cât şi de toţi aceia cari se interesează de operele de asistenţă socială. Prin modul cum a fost conce­pută organizarea acestei insti­­tuţiuni, soliditatea temeliei ei şi asigurarea resurselor sale de e­­xistență s’au dovedit de la înce­put. Continuare în pag. 3. Un consiliu de miniştri a avut lor­eri 12 octombrie a. c. la orele 18, sub preşedinţia d-lui C. Arge­ş. August Flip, subsecretar de stat la preşedinţia consiliului de miniştri expune măsurile ce urmea­toianu, preşedintele consiliului de miniştri. La ordinea zilei au fost următoa­rele chestiuni: dă a se lua prin Casele de Credit pentru aprovizionarea funcţionari­­lor cu lemne de foc plătibile în rate. * IMPORTANTELE HOTARARI ALE CONSILIULUI DE MINISTRI Modificarea legii viticole și a impunerilor pe plantaţiile de vii.—Modificarea legii de orga­nizare a Casei de Depuneri şi Consemnațiuni.— Controlul aprovizionării morilor cu grâu.—Liber­­tatea transporturilor.—Salariile minimale în întreprinderile industriale COMUNICAT D. N. Cornăţeanu, ministrul Agriculturii şi Domeniilor a făcut o expunere Consiliului de Miniştri asupra stadiului muncilor agricole și aplicarea legii mobilizării agricole, apoi a expus situația valorificării grâului şi NECESITATEA MĂSURII CA PE VIITOR MORILE CO­MERCIALE SA APROVIZIONEZE CU GRAU NUMAI SUB CON­­TROLUL ORGANELOR COMPETENTE. D. Ministru al Agriculturii a propus modifica­rea legii viticole şi impunerea plantaţiunilor de vii după productivitatea lor şi a arătat necesitatea creiării unei secţii pe lângă It. I. N. A. G., pentru exercitarea dreptului de preemţiune al Statului. Consiliul a autorizat pe d-nii Miniştri ai Finanţelor şi al Agricul­turii a definitiva lucrările în acest scop. D. Mitiţă Constantinescu, Ministrul Finanţelor, a obţinut încuviinţarea de a supune Consiliului Le­gislativ un proect de lege pentru modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri şi Consemna­­ţiuni. D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul Lucrărilor Publice şi Comuni­caţiilor, face o expunere asupra proectului de lege pentru reglemen­tarea cărăuşiei în scopul de a des­volta numărul de autovehicule în ţară prin suprimarea monopolului de transport; deasemeni, d-sa a­­ arătat situaţia lucrărilor de şosele noui și de modernizare a celor e­­xistente “. Mihail Ralea, Ministrul Muncii, a supus apro­bării Consiliului proectul de decret-lege pentru stabilirea salariilor minimale în întreprinderile industriale nesupuse contractelor colective. Consiliul a decis să se simplifice­­ formalitățile impuse tranzacțiunilor im­obiliare din zonele _ de frontieră. D. Ministru de Interne a fost însărcinat cu executarea acestor măsuri. Restituirea impozitului de 3 la sută reţinut din plăţile făcute furnizorilor Statului de a 13 Octombrie 1938 până la 13 11 Martie 1939 Ministerul Aerului şi Marinei comunică următoarele: Prin înaltul Decret-lege No. 1103 din 11 Martie 1939, publi­cat în Mon. Of. No. 61 din 13 Martie 1939, s’au aprobat dispo­­ziţiunile prevăzute la capitolul 10, din Legea pentru modifica­rea legii Fondului Naţional al Aviaţiei, promulgată cu I. D. R. No. 3500 şi publicat în Mon. Of. No. 238 din 13 Octombrie 1938, privitoare la impozitul de 3 la sută pentru Fondul Naţional al Aviaţiei. In consecinţă: 1. Se restitue impozitul de 3 la sută reţinut din plăţile făcute furnizori­lor în perioada 13 Octom­brie 1938 — 13 Martie 1939 şi a prevăzut scuti­rea de orice taxe viitoa­re. 2. Se reţine impozitul de 3 la sută la contractă­rile încheiate în interva­lul de la 13 Octombrie 1938 — 13 Martie 1939, dacă acest impozit (taxă) a fost prevăzut în valoa­rea contractării. 3. Se reţine impozitul de 3 la sută (taxă) la toate contractările pentru care s’au acordat majorări în vederea acoperirii taxei de 3 la sută. Se recomandă, publicu­lui evitarea oricărui fel de intermediari, ţinându­­se seamă că nu vor putea obţine nici in­stituiri pe această cale. Sumele cuvenite a fi re­stituite, vor fi plătite in­tegral de Ministerul Ae­rului şi Marinei, prin Casa Ondului Naţional al A­. rv. al F­viaţiei, în ordinea prezen­tării cererilor de restitui­re la M. A. M. Bursa din Berlin BERLIN, 12. (Rador). — Joi dimineaţă, la Bursă cifra aface­rilor în compartimentul acţiuni­lor a fost extrem de redusă. Cli­entela bancară, ca şi agenţii da schimb, au observat o rezervă a­­proape absolută. Noul ambasador al Italiei la Londra, ROMA, 12 (Rador). _ Agenţia Reuter crede a şti că d. Bastianini, noul ambasador al Italiei la Lon­dra, care a plecat azi dimineaţă spre a-şi lua postul în primire,ar du­ce cu sine un memoriu în care este definită atitudinea Italiei faţă de propunerile de pace şi de eventuali­tatea convocării unei conf­erinţe in­ternaţionale. O declaraţie a d-lui Hoover NEW YORK, 12 (Rador). D. Herbert Hoover, luând cu­vântul în favoarea victimelor războiului din Polonia, a decla­rat: Polonia va reînvia. Nimic din ceea ce se aşterne pe hârtie, se semnează şi se de­numeşte pace nu poate aduce o stare de linişte şi de stabilitate atâta timp cât fie Germania, fie Rusia continuă să oprime un mare popor independent ca po­lonezii.

Next