Argus, aprilie 1940 (Anul 30, nr. 8095-8117)
1940-04-01 / nr. 8095
mma TmiF ) ANUL XXIX No. 8095 SARiLa. 8 PAGINI 3 LEI NOUL MODEL I Forty tam Dial S. A- R .București, PALATUL 3ICLOP 1 . . BIROURI 2-lftOO talefoo magazin : 3-68-48 ATELIERE 3-04-90 % In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER si N. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constatin Miile No. 15 Tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internationale 3 lei In ţară—6 lei In străinătate INDUSTRIEI SI FINANŢE Telefon 3.05.44 S. A. Bucureşti PALATUL CICLOP BIROURI: 2-19-50 TelefON MAGAZIN : 3-68-4» ATELIERE I »«04-00 ABONAMENTE In ţară Un in 1300 Lei 6 luni 500 3 luni 300 „ PUBLICSTATIU se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabili AL. PFUROVTCI O NOUĂ PUNTE Crearea Camerei de Comerţ R®mâno-Iugoslave la Bucureşti, două săptămâni numai după înfiinţarea Camerei Iugoslave.Române la Belgrad, dovedeşte, încă odată, roadele fericite pe care le are conlucrarea dintre ţările înţelegerii Balcanice. Toţi acei ce şi-au închinat activitatea lor acestei conlucrări, nu de ce să fie mulţumiţi, Nn nnm*I fiindcă crearea acestor două organisme mixte e in spiritul hotărârilor luate de Consiliul Economic în diferitele sale sesiuni, ori fiindcă asemenea instituţii sunt me«ite să desvolte în chip cât mai S etei® schimburile de mărfuri are ţările participante dar si pentru ratificarea strălucită care se face în acest fel, politicii de apropiere in cadrul regional. Intr-adevăr, nu trebuie uitat că o Cameră de comerţ mixtă nu e o creaţiune de Stat. Dimpotrivă, ea e expresia unei dorinii de cooperare între întreprinzătorii particulari. Aceştia îşi dau seama că posibilităţile de afaceri între România şi Iugoslavia sunt apreciabile. Con- Jisiile «6.ţB dn activitatea Consiliului Economic al înţelegerii Balcanic® deschid noui orizonturi. Ele au dovedit că economiile suprapuse nu se exclud pe tărâm comercial. Sunt destule producţii complimentare, cari îngăduie un schimb folositor de mărfuri. Ajunge să amintim cât de trebuincioase sunt Iugoslaviei produsele noastre petrolifere ci sarea noastră cât de mult ne trebuiesc nouă unele melaje şi metaloide de provenienţă iugoslavă. Dar, chiar în domeniul producţiei agricole, sunt multe de făcut. Nu odată conlucrarea pe acest tărâm poate fi folositoare. Organizarea unor biroui de vânzare în comun, repartiţia raţională a zonelor de producţie, schimbul de informaţii şi de statistici agricole, experimentarea în comun a unor producţii nouă, sunt numai câteva din problemele ce merită o atenţie deosebită. De prisos să spunem însă că mai sunt şi multe alte probleme cari trebuiesc reţinute. Conlucrarea economică în cadrul înţelegerii Balcanice are marele avantag de a se desfăşura pe planuri diferite. El nu se mărgi peste la, un domeniu sau la altul. Ea îmbrăţişează viaţa economică a ţărilor componente în toate adâncurile ei. înfăptuirile de până acum şi cele pe cale de înfăptuire dau cea mai bună mărturie. Dacă legăturile aeriene simt mai numeroase şi mai raţionale, dacă tarifele feroviare sunt mai folositoare călătorilor şi mărfurilor, dacă o paie de navigaţie aeriană leagă cele patru ţări, ale înţelegerii BALcanice, dacă până, şi marca poştală care se pune pe o scrisoare de afaceri e mai eftină pentru aceste ţări decât pentru altele, fără de îndoială că aceasta e opera Consiliului Economic al înţelegerii Balcanice. Dacă turiştii pot circula dintr’o ţară în cealaltă cu mai multă înlesnire, contribuind astfel la cunoaşterea nu numai a frumuseţilor naturale, dar şi a patrimoniilor culturale şi economice ale celor patru state fără de îndoială că şi aci e opera Consiliului Economic. In sfârşit, dacă toate organele de Stat şi toate organismele profesionale îşi încordează puterile spre a sprijini această operă de conlucrare a înţelegerii Balcanice, dică dela Băncile naţionale de emisii până la asociaţiile « studenţi ai Academiilor Comerciale, desfăşoară o acţiune de cunoaştere şi de apropiere fără de îndoială că şi aci avem o dovadă a fericitelor roade obţinute, într’un timp atât de scurt, de Consulul Enmuiuie » înţelegerii Balcanice. Când , clauza balcanică” înscrisă în unele convenţii de comerţ va fi generalizată şi va constitui un instrument de adâncire a legăturilor actuale, — un instrument pacific cu tot ce urmăreşte înţelegerea Balcanică, — când condiţiile de viaţă nouă vor fi statornicite, atunci nu se poate să nu se recunoască sforţarea plină de înţeles şi de roade făcută în această parte a Europei. Fireşte, mai sunt punţi care trebuiesc întinse. Unele pe tărâmuri spirituale. Altele, pe tărâmuri economice. Altele, în sfârşit din acelea c®ri sunt în mod obişnuit denumite cu acest nume şi cari leagă ţările intre ele. Dar, aceste punţi vor veni. Vor veni ca o reacţie asănătăţii şi a prieteniei dintre ţările balcanice, vor veni ca o proclamare a dorinţei lor de pace şi de conlucrare tetr’un spaţiu cât mai întins. Vor veni In sfârşit, ca o mărturisire a dorinţei acestor tari de a contribui cât mai mult la edificarea unei lumi mai bune şi mai pătrunsă de omenie. Constituirea Camerei de Comerţ Româno-Iugoslave trebuie considerată şi ea ca una din aceste punţi. N. Tabacovici Preşedintele Secţiei Naţionale Române a Consiliului Economic al înţelegerii Balcanice u avem nimic de cucerit ci de apărat cu toată energia ceiace este pământ românesc. Pentru această datorie sfântă, nici um sacrificiu nu este prea mare. Cu atât mai mult suntem datori să contribuim din timp la echiparea armatei, cu cât subscrierea Bonurilor pentru înzestrarea armatei prezintă numai foloase, atât materiale cât și morale. DEVIZELE.PIAT EXPORTUL DE PETROL IN GRECIA. FRANCUL FRANCEZ. BURSA Bursa In ultima zi a săptămânii bursiere s’a încheiat un număr restrâns de tranzacţii. Majoritatea rentelor cotează sub cursul precedent. Stabilizarea e negociat la 557/s faţă de 56'b in ajun. Desvoltarea 58ll* fată de 58%; Consoldarea în scădere cu ll* cotează 39%; Urbane Bucureşti noi închee la 611l* fată de 61 %■ Acţiunile înregistrează scăderi. La industriale: Reşiţa cotează 665 dela 685 în ajun; Mica 1660 dela 1670* La petrolifere: Astra Română cotează 1520 faţă de 1530 curs precedent; Steaua Română 705 dela 730; Redevenţa 355 dala 367; Pra- - - - 1 -• J O J Z tUVB ODU U&l'U uywwiu»« ut** dela 855-Celelalte valori au fost staţionare. Devizele Oficial schimbărilor de la Banca Naţională a redus cursul deviselor provenite din articole greu exportabile şi cari au cota negociabilă JftO la sută, adică fără adlare de cota Băncii Naţionale la 95« lei fată de celelalte provenite din cota de 7« la sută care cotează 97« iei o liră sterlină. Trebue să precisăm că e vorba de devisele cari provin din exportul făcut până la 9 Martie si cari au rămas negociabile. Deferenţa de 20 lei a pus o problemă interesantă: cui să se vândă aceste devize, căci ele înseamnă un beneficiu de 20 lei la liră. Nu este nici o difrenţiere la întrebuinţarea acestor devise. Evident ca toată lumea vrea acum să cumpere din aceste devise eftine. Probabil că azi se va veni cu o preciziune în această chestiune. Exportul tie petrol in Gresia Societăţile exportatoare de petrol au primit următoarea adresă de la Ministerul Comerţului Exterior. ..Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că potrivit noului Acord de plăţi cu Grecia, semnat la 14 iulirt2© 1546, LUiijrâv^luarca turilor de produse petrolifere efectuate în această tară cu începere dela .15 Martie 1940, data intrării în vigoare a Acordului mai sus cit»t, va fi lichidată ca și în trecut, integral în devize liber convertibile și va fi decontată în Iei la cursul oficial, pluis prima şi prima suplimentară, prevăzută de Decretullege Nr. 6(S din 2 Martie 1946”. ..În căzut când exporturile vor fi facturate în lire sterline, acestea vor putea fi*lichidate şi în liber convertibile, atât timp câ dispoziţiunile în vigoare în Anglia vor permite conversiunea acestor lire sterline în alte devize libere”. Lira sterlină fi francul francez Scăderea accentuată din ultimele trei zile ale lirei sterline şi a francului francez pe toate pieţele străine s’a oprit el*. Au înregistrat chiar urcări apreciabîle. Lira sterlină s’a urcat la New- York delà 3,49 cât a fost In ajun la 3,60 si la Zürich delà 15453 cât a cotat Joi la 16,00. Francul francez deasemenea s’a urcat la Newyork la 2,04 si la Zürich 9,12'h delà 8,85 cât a fost Joi. Francul elvețian cotează la New- York 22,12*/* si dolarul la Zürich 4,46. 'larva finlandeză a revenit la pietate straenie la cursul normal la 1,85, înainte de armistiţiu a scăzut la 1,40. Exportul de petrol pe calea ferata In luna Ianuarie s’au exportat pe calea ferată, în total, 35.806 tone de produse petrolifere din care 20-150 tone în Germania, 10.011 tone în Boemia, 539 t°ne în Ungaria, 4372 tone în Iugoslavia, 654 tone in Elveţia şi 80 tone în Bulgaria. ALIRA STERLINA SI ECONOMIA FINLANDEI DUPĂ RĂZBOITE încă din primele zile cari au urmat încetării ocntăţilor dintre Rusia şi Flolanda s’a putut constata că autorităţile finlandeze îşi pun probleme economice de viitor. In primul rand ,agricultura va trebui să rezolve chestiunea aşezării câtorva sute de mii de ţărani, pădurari şi plugari, din regiunea lacului Ladoga şi din Carelia cari preferă să-şi caute un cămin în alte ţinuri rămase Finlandei. De asemenea, prin cedarea unor industrii şi a unor terenuri cuprinzând materii prime se pun nouă probleme în ce priveşte structura comerţului exterior finlandez. Finlanda pierde un număr mare de fabrici de cherestea, fabrici de hârtie, celuloză etc., din regiunea Viborg. ■ Cele două mari căderi de apă metru şi Vaiinkoski, minele de cupru din Outokumpu şi fabrica de celuloză din Kaukopaa — una din cele mai frumoase și mai moderne diin lume — rămân însă Finlande. Deci, se poate prevedea că prelucrarea produselor lemnoase, cari reprezentau 85 la sută din exportul finlandez nu va avea prea mult de suferit, cu atât mai mult cu cât industriile forestiere au fost cruțate de prigoana războiului Totuşi aceste industrii nu vor putea îngloba prea mult mânia de lucru rămasă disponibilă prin trecerea populaţiei dintr’un ţinut într’aibturi Pierderea portului Hangoe nu vă fi prea tare resimţită, alte porturi apropiate putând prelua traficul de până acum. Finlanda va trebui să-şi strunească sforţările în vederea păstrării capacităţii de export cu toate piedicile inerente situaţiei actuale şi fără îndoială că în puterea de muncă şi în spiritul de iniţiativă al locuitorilor săi va găsi elementele de reazăm pentru o politică economică prosperă. cumpără vapoare de pasageri STOCKHOLM, 30 (Rador). — Marina militară a cumparat mai multe vapoare de pasageri in scopul de a le transforma în vase pentru aprovizionarea submarinelor. SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ ........... de FIDUS Fermitatea leului. Lupta pentru export. Riscurile explorării. Bilanţul „Băncii Albina“ din Sibiu. Sursa Fermitatea leului In cercurile financiare se discută cererile tot mai mari de lei, şi intrările masive de devize. Se notează cu satisfacţie, în legătură cu aceste fapte, că puncul culminant al crizei de materii prime a fost trecut uşor, mulţumită poate şi înţeleptei măsuri de a se lăsa liber importul pentru cei care au disponibilităţi proprii în străinătate. Intensificarea exportului nostru precum şi situaţia geo-politică a României, care, cu tot fluxul şi refluxul de svonuri din jurul ei rămâne în afară de zona răsboiului, îndreptăţesc optimismul Linera că leul are tendinţa de a deveni o monetă forte. Discuţia asupra acestei posibilităţi nu e prematură. In definitiv, moneta nu e decât un vehicul pentru schimburile de bunuri şi servicii. Calitatea ei nu constă în acoperirea metalică, ci în intensitatea cu care circulă, în frecvenţa şi întinderea acestei circulaţiuni. Aurul a încetat a mai avea o funcţiune monetară. El nu mai e un instrument internaţional de schimb. A devenit el însuşi o marfă. Moneda fiduciară, ,,moneda-semn", îşi trage deci valoarea din însăşi funcţiunea ei monetară de a mijloci schimbul de bunuri. Faptul că cererile de lei pe principalele pieţe internaţionale devi din ce în ce mai mari se, datorează activităţii sporite a comerţului nostru exterior. Leul face să circule bunuri reale, destinate consumatorului care-i rerănite la Institutul de emisiune pentru a îndeplini noui funcţiuni. O confirmare a acestei tendinţe spre fermitate este şi înecarea aproape complectă a evaziunii capitalurilor. Toamna — epoca pe care se bazează aceste speranţe — întări destur optimismul privitor la moneta noastă naţională. Lupta pentru export Desvoltarea exporturilor este o problemă de viaţă şi moarte pentru ţările beligerante. împrumutările externe, din Statele Unite de pildă, nu mai vin astăzi, că în 1917—18, să complecteze împrumuturile interne. Texportuile isporite mult din cauza cerinţelor răsboiului trebuesc deci plătite in bunuri şi servicii. In vederea înlesnirii exporturilor, organizaţiile industriale franceze şi engleze au luat contact studiând diferite măsuri impuse de împrejurări: înlăturarea concurenţei la cumpărăturile străine, desfiinţarea treptată a restricţiunilor în comerţul franco-englez, suspendarea socotelilor cu caracter formal în balanţa de plăţi între cele două ţări. Acest acord înseamnă preludiul unei colaborări rodnice şi constructive care va depăşi durata răsboiului. „Trebue să exportăm, ori perdem răsboiul“, a strigat Sir Samuel Hoare, şi industriaşii englezi au înţeles gravitatea acestor cuvinte. Piaţa internă trebue să cedeze pasul intereselor exportului. Ministerul Controlului Aprovizionării cu materii prime, fără a recurge la o constrângere formală, îndeamnă pe fabricanţi să ţină seama de proporţia între consumul intern şi exportul cerut de interesele superioare. Organizaţiile de vânzare şi de publicitate în străinătate, cooperativele de vânzare, serviciile consulare, sunt invitate să colaboreze cu industriile engleze în vederea aceluiaş scop. Redusă la inactivitate, din cauza blocadei tot mai strânse a Angliei şi a Franţei, industria germană face deasemenea mari sforţări pentru a se menţine şi a putea relua legăturile cu pieţele străine imediat după răsboiu. S-a alcătuit de aceea un plan de ajutorare a întreprinderilor neactive după care să li se acorde capitalul necesar plăţii datoriilor, pensiilor, asigurărilor. Maşinile şi instalaţiile vor fi întreţinute; veniturile industriaşilor vor fi însă excluse. Se evaluează, la 1000 milioane mărci sumele necesare anual pentru ocrotirea industriilor inactive. Suma urmează a fi prelevată din veniturile tuturor întreprinderilor asemănătoare care-şi continuă activitatea în mod normal. Impozitele de răsboiu fiind insă excesiv de grele pentru acestea din urmă, e vorba să fie trecute în sarcina consumatorului. Autarhia şi apoi răsboiul au scos popoarele din circuitul economicolaţial, izolându-le în propriile lor graniţe. Pacea va trebui să restabilească principiul libertăţii comerţului şi să refacă unitatea economică a globului. In lumina acestor fapte, crearea noului nostru minister al Comerţului Exterior, apare ca o necesitate 3 vreme Condus de d. ministru Christiu un diplomat priceput care e în acelaș timp un bun economîst, organizat de un bun ecocretar general fl. Petru_ Logodi care denuine o muncă uriaşă pentru a pune la punct statistica importului sî exportului, carioteca firmelor importatoare și exportatoare și sistemul de rezolvare cât mai urgentă a hârtiilor, noul departament foncţionează de ce a drum în condiţîunî bune şi aduce foloase reale comerţului, Daca nu mulţumire toată lumea, iar cblulb nemulţumeşte cât mai puţini. Concentrarea tuturor forţelor impresate în desvoltarea şi buna orientare a comerţului nostru exterior, la un minister anume creat şi sub conducerea unor personalităţi de voinţă şi de inteligenţă suplă se dovedeşte din ce în ce mai folositoare ţării şi mai corespunzătoare împrejurărilor excepţionale, de acum. Riscurile explorării Ani dea rândul au fost discuţiuni în jurul unei modificări a legii minelor, care să ţină seama atât de intereseleindustriei de petrol, cât şi de interesele Statului. Pentru executarea lucrărilor de prospecţiune, de explorare şi exploatare pe terenurile Statului, în vederea descoperirii şi punerii în valoare a unor noui zăcăminte de petrol, e nevoe de investiţiuni de mari capitaluri. Riscurile preluate de întreprinderile care dispun de capitaluri şi mijloace tehnice considerabile trebuesc recompensate in caz de reuşită a cercetărilor. Mina din Cromstock, cea mai puternică mină de argint, acea care a contribuit la deprecierea argintului şi a obligat mai toate guvernele să revină la monometalismul de aur, a fost descoperită de un vagabond. Factorul acesta al „întâmplării“ contează şi astăzi în descoperirea zăcămintelor. Dar studierea formaţiunilor geologice, cercetarea unei stânci dacă e sedimentară, cristalină sau vulcanică, lucrările de geodesie, de foraj şi de tubaj la mari adâncimi, au la baza lor ştiinţă şi capital, de investiţie şi de risc. In darea de seamă a „Băncii întreprinderilor Aurifere şi Miniere“ se reia ideea lui Vintilă Brătianu, în legătură cu punerea în valoare a bogăţiilor noastre naturale, că „nu avem la îndemână decât capitaluri puţin importante şi agonisite din greu de care trebue să avem o deosebită grijă şi să nu le învestim decât cu desăvârşita siguranţă a rentabilităţii întreprinderii create. Mineritul comportă riscuri mari, deoarece natura nu-şi poate desvălui tainele decât în faţa unei străduinţi costisitoare“. Dintr-o rezervă de ordin naţional faţă de capitalul străin, poate şi din cunoaşterea situaţiei actuale internaţionale a capitalurilor, autorii dării de seamă preconizează ideea preluării de către colectivitate a riscurilor ce decurg din cercetarea subsolului ţării. Ideea aceasta a fost dealtfel co--"~''w-’tă prin legea minelor din 13*?' care a creat un fond de explorări dintr’o contribuția a Continuare în pagina 5-a DISCURSUL d-lui MOLOTOV Ziarul Timpul publică în numărul de azi următoarele: D. Molotov, Preşeditele Consiliului comisarilor poporului din U. R. S. S. şi comisar al poporului pentru afacerile străine a încheiat lunga cuvântare pe care a ţinut-o ori la Moscova prin cuvintele următoare: „Misiunea politicii noastre externe este de a asigura pacea intre popoare şi securitatea ţării noastre. De aci decurge poziţia noastră de neutralitate precum şi neparticiparea noastră la război. Această atitudine corespunde intereselor tuturor popoarelor care aspiră la pace”... Această afirmare atât de categorică nu poate decât satisface „popoarele care aspiră la pace” şi în primul rând pe vecinii Uniunii Sovietelor care au arătat, cu prisosinţă, prin declaraţii, atitudini şi fapte că înţeleg să stea în afară de războiul care tulbură lumea şi să păstreze raporturi bune cu toate puterile care le înconjoară. E de prisos să amintim, in această privinţă, statornica politică de pace a ţării noastre. Ea e îndeobşte cunoscută. Atât in raporturile ei directe cu statele vecine cât şi în cadrul comunităţii de interese a înţelegerii Balcanice, România nu a încetat să sprijine, din toată convingerea şi cu toate puterile ei, o politică de pace, de ordine şi de securitate. Ţara noastră slujeşte această politică, atât de folositoare întregei regiuni răsăritene a Europei cu toate puterile poporului ei, strâns unit prin acte de auto-determinare in cuprinsul unor hotare drepte. Ea dovedeşte astfel tot mai vădit, pentru toată lumea că o Românie puternică şi neatârnată este o garanţie de siguranţă pentru statele vecine. Afirmarea atât de categorică a d-lui Molotov că nu ar exista un pact de neagresiune între Rusia şi România ne-a surprins. E drept căi nu există, un act bilateral în această privinţă. Există insă intre cele două state obligaţiuni de neagresiuni izvorând din Pactul Briand-Kellogg* care a fost pus in vigoare, pentru Răsăritul Europei, cu anticipaţiei chiar la cererea Rusiei Sovietice* prin îscălîrea protocolului dela Mosacova din Februarie 1929. Prin convenţia dela Londra, din 3 Iulie 1933# s’au desăvârşit aceste obligaţiuni# cu definiţia amănunţită dată noţiunii de agresiune. Faptul că Rusia a iscălit acest act cu unele state învecinate, între care şi România, dovedeşte că a ţinut nu numai sa recunoască dar chiar sa precizeze obligaţiunile de neagresiune existente. Tot atât de surprinzătoare ne-aui părut cuvintele d-lui Molotov despre cazul fostului însărcinat cu afaceri la Bucureşti, d. Butenko, care, după cum ştie toată lumea,nu dispărut fără urme, ci a parăsit postul său, ducându-se în străinătate, unde a făcut declaraţii presei şi unde a fost identificat de autorităţile locale. Atitudinea desăvârşit corectă autorităţilor române în această chestiune a fost deplin lămurită şi dacă guvernul român a păstrat dis-creţiune în acele Împrejurări, e tocrmai pentru a nu tulbura bunele raporturi diplomatice pe care ţine să ie aibă cu vecinii săi. Socotim că aceste lămuriri nul pot fi decât folositoare unei politici de pace care cere înlăturarea oricăror bănueli neîndreptăţite, in raporturile dintre popoare. Guvernul sovietic, care afirmi cu atâta tărie voinţa lui de pace, nu poate decât sa împărtăşească acest paşnic punct de vedere al nostru. Mâine intră în vigoare noul buget al Bugetul general al Statului pe exerciţiul 1940-1941 intră în vigoare mâine, Luni 1 Aprilie. Odată cu el începe şi aplicarea legilor financiare, cari printr’o dreaptă repartizare a sarcinilor fiscale vor trebui să asigure Statului, prin contribuţia tuturor ceţenilor, veniturile de care are nevoie, în împrejurările de azi, pentru apărarea fruntariilor. Am publicat la timp cifrele acestui buget. Ele sunt pe măsura evenimentelor şi a nevoilor reale ale ţării. Trebuie să se asigure venituri cât mai mari pentru apărarea naţională şi pentru înzestrarea armatei. Noul buget reprezintă cea mai mare sforţare pe care a făcut-o până acum ţara pentru apărarea naţională, însufleţirea cu care Camera şi Senatul l-au votat şi căldura cu care reprezentanţii naţiunii au ţinut să aducă un meritat elogiu d-lui Mitiţă Constantinesnu, ministrul finanţelor pentr grija pe care o poartă armatei oglindesc hotărîrea tuturor cetateniilor de a-şi îndeplini ce dintâi îndatorire: întărirea fruităriilor ţării împotriva oricăre primejdii. Sentimentul acesta s’a dovedi cu toată puterea cu prilejul emisiunei de Bonuri pentru inzeitrarea Armatei. La subscrierea lor au la parte cetăţeni din toate categoriile sociale. Cu acest prilej s’au înregrit mişcătoare dovezi de patriotist şi s’au produs manifestaţia înălţătoare în care s’a exprim toată dragostea pe care popotl român o poartă oştirea. In această putere de sacriciu pentru ţară şi în acest sentiment de solidaritate naţional nou! buget a! Statului gaseit garanţia cea mai puternică împlinirii lui. Hotărârile Consiliului Suprem de războiu anglo-francez LONDRA 30 (Rador). — Presa engleză de Sâmbătă dimineaţa scoate în relief însemnătatea declaraţiei solemne franco—britanice publicată după ultima şedinţă, a consiliului suprem de războiu, precum şi impresia făcută în Germania şi în ţările neutre. „Times“, examinând rezultatele consiliului suprem de războiu, scrie că măsurile ce vor fi luate vor duce la o înăsprire a blocusului. Ziarul observă că, contrariu celor ce se presupun în anumite ţări şi îndeosebi în Italia, acordul aduce un element , nou în relaţiile dintre Franţa şi Anglia. Ziarul arată că dacă dreptul bue să înlocuiască forţa în relele internaţionale, toate ţările bue sa accepte o limitare a suvilităţii lor. Calea este arătată acţiunea comună a aliaţilor, ca a fost realizată cu toate, deosebi constituţionale. Partea cea mai însemnată, ziarul, este aceea care nu a fosttă publicităţii. In tot cazul, era ţin agreabil de a vedea vasele vegiene de patrulare luând protecţia lor vapoarele germe care transportau minereu, înte ce marinarii norvegieni erau tacaţi de submarine germane.