Argus, noiembrie 1941 (Anul 31, nr. 8564-8588)
1941-11-01 / nr. 8564
ANUL XXX 1 141. 8564 A apărut şi s-a pus în vâlizare TIMPUL familiei LUI PENTRU TOŢI No. 92 ___________________. 1 A B O N A MENTE în ţară Un an topo Lei 6 luni 550 .. 3 luni 300 In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 3 lei in tară 6 lei în străinătate 4 Pagini 3 Lei ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 Mena şi nmici Telefon 3.05.44 Sâmbătă 1 Noembrie 1941 A atărut şi s’a pusiiManifULmiliei TIMPUL PENTRU Tofi No. 92 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A R G U S” S. înscris sub Nr. 203 trib. Wot / Redactor responsabil: AL. PETROVICI Plugarul nostru In vremea marei proprietăfi atât de hulită de unii, începuse să se ivească plugarul. Se desprirrdeau dintre țărani cei mai vrednici, care luau dela proprietar, în arendă, câte douăzeci, patruzeci și chiar cincizeci de pogoane de pământ, pe care le munceau pe socoteala lor. Azi aşa, mâine aşa, creştea mai în toată ţara, o pătură de ţărani harnici, buni gospodari, întreprinzători, cari voind să câştige mai mult, munceau mai bine, se sbăteau să scoată din pământ tot ce le putea da el. Cine a cunoscut starea agriculturii noastre de acum vreo treizeci de ani, îşi poate aduce aminte de lanurile marei proprietăţi, cu grâul înalt, des şi frumos, de ogoarele ţăranilor gospodari, dacă nu tot atât de frumoasedar aproape să ajungă pe acelea ale proprietarilor, şi de ogoarele ţăranilor, mai toate lucrate de mântuială, cu dese chelii şi cu spice firave şi pipernicite. Dar a venit exproprierea. A venit şi împroprietărirea, aşa cum s'a făcut. S'a dat pământt tuturor ţăranilor demobilizaţi, fără nici o socoteală, fără nici o alegere- S'a dat pământ şi acelora cari n'aveau ce face cu el, nu ştiau să-l muncească- S'a dat pământ până și îă-«tarilor din sate. Si s'a omorât tot avântul, s'au frânt aripile năzuințelor ele mai bine. Tofi țăranii au fost coborâți deopotrivă pe aceiași treaptă, pe treapta celor mai de jos. Si astfel am ajuns ca proprietatea mică, proprietatea țărănească, să dea, cum atât de dureros a arătat ,„ Mihai Antonescu, preşedintele ad-interim al Consiliului de miniştri, să dea între 400 şi 600 kgr. de grâu, la hectar, 500 şi 600 kor. de porumb, la hectar, între, 300 ?! 400 kor. de orz şi între 309 şi 500 kgr. de ovăz tot la hectar. In vreme ce agricultura în Germania dă, la aceeaşi întindere de pământ, 2100 kgr. de grâu, 2020 kgr. de porumb, 2010 kgr. de orz şi 1920 kgr. de ovăz- Şi Germania e o fără industrială, iar noi suntem o fără „eminamente agricolă!...". Germania are, firește, tot ce-i trebue ca unelte. Dar mai are ceva: are omul învățat la bună plugărie, omul - plugar, sufletul câmpului, fără de care nimic bun nu se poate face. Ciudat. Se poartă ţăranii noştri cu câmpul lor, cum se poartă la oraş cei ce au trecut prin şcoli mai mici şi mai mari, cu câmpul literelor româneşti., Lucrul se face în silă, de mântuială, la unii şi la alfii. Burueni de tot felul la țărani, burueni de tot felul în scrisul orăşenilor, Băltătură la unii, băltătură şi la ceilalţi. La patru fire de grâu, cinci sunt de neghină. La patru cuvinte româneşti- cinci sunt străine. Cum noi nu năzuim să ne vorbim limba şi să scriem îngrijit şi curat, aşa nu năzuesc nici ţăranii să , muncească mai bine, să trăiască mai bine, în cartea sa „Contribuți lla munca pentru ridicarea poporului", lucrare premiată de Academia Română, neuitatul Spiridon Popescu, bărbat de ispravă, fost inspector şcolar, descrie traiul ţăranilor din vechiul regat. Din lunga şi trista poveste a lui Spiridon Popescu, să desprind câteva crâmpeie din traiul de la fără. Ţăranii dorm cu tofii, întreaga familie, în aceeaşi încăpere, adesea pe aceeaşi laviţă, sub aceeaşi învelitoare, şi în camera unde în loc de duşumea e pământu lut amestecat cu balegă de vacă, — unde geamul nu se deschide niciodată... Ţăranii nu cunosc folosinţa obiectelor casnice, de ceadintâi trebuinţa. Pe masa lor nici urmă de farfurie, de pahar ori de furculiţă. O singură strachină cu borş sau cu ciorbă, din care soarbe toată familia şi unde bălăcesc lingurile tuturor... Ţăranii nu ştiu ce e mulţumirea de a se spăla, de a fi curat „Sunt ţărani, spune Spiridon Popescu, al căror corp nu vine în atingere cu apa (afară de mâini şi faţă) decât în timpul înfăşatului şi înaintea înmormântării. Sunt asemenea tărâm cari îşi moaie cămaşa în său ca să nu-i umple gângăniile, şi nu leapădă cămaşa de pe ei până nu se rupe." La traiul acesta al satelor, ne-am dus cu Atenee populare, cu cămine culturale. Iarăşi, în toate şi pretutindeni, „forme fără fond" de care vorbeşte Titu Maiorescu. Mare om, şi mare român va fi acela care ar învăța pe țărani cum să mănânce, cum să doarmă cum să se spele. Acela care deschizând ferestrele bătute în Cuie ale bordeelor, ar lăsa să pătrundă înăuntru lumina,cerul, şi cu ele bucuria de a trăi. Ţăranul trebue învățat să ducă o altă viață, să aibă mai multe nevoi. Să vrea să trăiască mai bine. Atunci străduindu-se să-și îndestuleze nevoile, va munci mai bine pământul. T. PISARI VENITURILE TERCIEI Veniturile republicei turce s’au cifrat în prima lună a noului plan financiar, deci în iulie 1941, la 60 milioane lire turceşti, sumă cu 30 milioane mai mare decât cea din aceiaşi lună a anului precedent. Telegrama Contelui Ciano cătreM pf. Khai Monescu ). prof. Mihai A. Antonescu, preşedinte ad-interim al consiliului de miniştri, a primit următoarea telegramă din partea Excelenţei Sale contele Ciano, ministrul afacerilor străine al Italiei. Excelenţei Sale Domnului Mihai Antonescu, Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Străine, Bucureşti ROMA. In momentul când lupta antibolşevică, începută acum 19 ani se apropie de sfârşitul său victorios, mi-a sosit salutul cald al Excelenţei Voastre, salut pe care îl reîntorc cordial Domniei Voastre și Guvernului Român. CIANO Mitaţarea ca bănci germane la Paris In luna octombrie a fost înfiinţată la Paris „Aeron Bank", cu un capital de 200 milioane franci. Preşedintele consiliului de administraţie este directorul general al Băncii aviaţiei germane A. G. la Berlin, Rudolf. Banca va face toate transacţiunile bancare, îndeosebi acelea care interesează sectorul aeronauticei şi industriei aviatice. Bulgaria suspendă plata cupoanelor împrumuturilor externe SOFIA, 30 (EPE) — Ministrul de finanţe Bojiloff a supus Sobraniei spre aprobare o hotărîre a Consiliului de miniştri prin care Bulgaria încetează amortizarea împrumuturilor străine până la sfârşitul răsboiului. Această hotărîre a fost luata încă dela 19 Septembrie, va fi aprobată Insă abia acum de Sobranie. Ministrul Economiei a supus Sobraniei un contract a! Băncii Agricole pentru cumpărarea a 2000 tone minereu de cupru de la minele franceze Luda-Jana și pentru vânzarea lor pentru rafinăria germană de nord din Hamburg în 1941 în luna Iulie. PIA |A Bursa Activitatea bursieră a fost ori mult înviorată. Tendinţa cursurilor a fost bine susţinută. Dintre rente au înregistrat urcări de câte jumătate punct, înzestrarea mare şi Urbanele Bucureşti noui. Valorile cu venit variabil şi-au mărit simţitor volumul afacerilor-Hârtiile industriale au avut tendinţă fermă, fiind ori dezechit de căutare. Au sfârşit şedinţa cu urcări foarte importante: Letea la 1700 dela 1600, S. T. B. la 1900 dela 1670 şi Soc. de Gaz Metan, care apare după o absenţat îndelungată la 750 faţă de 690 ultimul curs-Petroliferele au fost bine susţinute. Cu plusuri însemnate au încheiat Astra Română şi I.R.D.P. Bancarele s-au menţinut şi eri staţionare Porturile noastre Consiliul superior al transportelor şi tarifelor de pe lângă ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor acordă toată atenţiunea organizării porturilor noastre, problemă strâns legată de desvoltarea economiei româneşti. Intr’un studiu pe care l-a făcut asupra traficului porturilor noastre se arată între altele că, cunoaşterea cantităţilor de mărfuri cari trec prin porturile comerciale şi a condiţiunilor respective de transport poate fi de mare folos pentru perfecţionarea comunicaţiilor pe apă şi terestre şi aceasta mai cu seamă în cazul ţărilor ale căror căi de navigaţie sunt mai bine situate. Dintre porturile noastre, cele mai importante sunt Constanţa, Brăila, Galaţi şi Giurgiu. Prin Constanţa, treceau în 1939, 40,07 la sută din traficul total, prin Giurgiu 16,01 la sută, Brăila 11,46 la sută, Galaţi 7,09 la sută şi prin restul porturilor 25,35 la sută. [ [. ] Din cele de mai sus reiese că 75 la sută din traficul total de import, export şi transbord se efectuează prin porturile Constanţa, Giurgiu şi Brăila. La export prin Constanţa ese 45.63 la sută din cantitatea totală, prin Giurgiu 15.63 la sută, prin Brăila 6.21 la sută, prin Galaţi 5.31 la sută, prin celelalte porturi 7.64 la sută, iar pe cale terestră 1. 58 la sută. După cum se vede aproape 80 la sută din exportul nostru foloseşte căile de navigaţie şi numai 20 la sută căile terestre. Importul nostru fiind cantitativ mult mai redus decât exportul, deoarece exportăm mărfuri de masă şi importăm mărfuri scumpe de volum şi greutate redusă, vapoarele pleacă pline şi se reîntorc aproape goale, ceea ce scumpeşte mult navlurile de export, deoarece în ele trebuesc cuprinse şi cheltuelile curselor goale. Pentru a atenua inconvenientele ce decurg din această situaţiune, adică pentru ca vapoarele cari vin acum goale să vină într-o proporţie mai mare încărcate, se propune încurajarea în special a tranzitului terestru prin România, de la porturi la frontierele de uscat, pentru mărfurile aduse în porturile româneşti pe calea apei. Atragerea traficului de tranzit maritim-terestru sau numai fluvialmaritim ar putea avea consecinţe binefăcătoare asupra porturilor Brăila şi Galaţi. Exportul de produse petrolifere In timpuri normale portul Constanţa care este foarte bine înzestrat este primul port petrolifer din ţară. Intriadevăr exportul nostru de produse petrolifere s-a efectuat în ultimul an normal astfel: prin Constanţa 66,15 la sută, prin Giurgiu 26,57 la sută, prin alte porturi 0,97 la sută şi prin frontierele terestre 6,31 la sută. Se vede din cifrele de mai sus că 66,15 la sută din petrolul exportat folosea calea maritimă, 28 la sută calea fluvială, şi restul de circa 6 la sută nu mai folosea transportul terestru. Exportul fie cherestea In ceea ce priveşte exportul de cherestea, portul Galaţi este cel mai important Exportul nostru de lemnărie s-a efectuat astfel: Prin Galaţi 27.18 la sută, prin Constanţa 12.40 la sută, prin Brăila 2.98 la sută, prin alte porturi 2.58 la sută, prin vămile terestre 54.86 la sută. Calculând procentul numai cantităţile exportate prin porturi, prin Galaţi au trecut 38.38 la sută din întreaga cantitate. Exportul de careale Fiind înzestrat cu amenajări speciale, portul Brăila este primul port de cereale din ţară. Traficul total de cereale (intrări, ieşiri şi transbord) s-a efectuat astfel: prin Brăila 27,02 la sută, prin Constanţa 21,19 la sută şi prin Galaţi 8,06 la sută, din întreagacantitate exportată (prin porturi. Dacă portul Brăila este primul port de cereale din ţară, aceasta se datoreşte faptului că pe lângă traficul de export el are şi un important trafic de transbord şi de tranzit. Dacă se face abstacţie de acest trafic şi se ia în consderaţie numai traficul cerealelor exportate, atunci Brăila trece după Constanţa, deoarece prin Brăila au ieşit la export 18,81 la sută pe când prin Constanţa 24,65 la sută. Din cerealele exportate 75 la sută utilizează căile de navigaţie şi numai 25 la sută est din ţară pe cale terestră. Spiritul de economie Este econom poporul Econemie ! Fă economie ! Iată refrenul pe care omul din frageda copilărie, îl aude spunăndu-i-se ca o poruncă înfricoşătoare fie de o şi din juru-i fie de însuşi conştiinţa lui. Această poruncă durează toată viaţa şi fiecare i se spune în limita puterilor lui. Rezultă de aci că, economia este un Comandament primordial, un principiu de viaţă isvorăt din instinctul de conservare comun tuturor indivizilor caşi tuturor popoarelor şi că cine nu-l are e ursit pieirei. El este de când lumea şi se confundă cu însăşi munca pentru existenţă şi de aceea el nu este numai, apanajul omului dar şi al multor alte vieţuitoare ale pământului-A economisi înseamnă a pune deoparte din agoniseala ta ca s’o fruc- Economia, seni Aceleaşi considerente se aplică şi popoarelor. Nu s’au bucurat de prestigiu şi n’au reuşit să rămână in istorie decât popoarele dinamice care prin eforturile lor pe toate tărâmurile au isbutit să realizeze bogăţii care, îndeobşte, nu sunt rezultatul rapturilor şi înşelăciunilor, ci al muncii şi al economiei. Fenicienii, Grecii şi Romanii deşi caracterizaţi prin însuşiri fundamentale deosebite, cei dintâi prin mercantilismul lor specific, iar cel din urmă prin spiritualitate şi militarism, sunt popoare ale căror bogăţii au fost acumulate prin muncă şi economie. Toate popoarele Europei de azi, care stau în fruntea civilizaţiei îşi datorează situaţia acestor doi esenţiali factori de progres. Econoama Franţă a atins un mare grad de strălucire nu numai prin virtuţiile ei spirituale dar şi prin faimosul ei „ciorap" care-i constitue una din cele mai temeinice virtuţi. Munca şi economia germană a dat naştere unuia din cele mai viguroase popoare precum aceleaşi însuşiri a făcut ca ţări lipsite de tifici şi în tot cazul să-ţi asiguri existenţa în zilele când nu vei mai putea munci. Afară de împrejurări de viaţă nefericită, când năpăstuiri de care nu eşti vinovat te-au ţintuit la stâlpul sărăciei, numai omul care nu munceşte cu sârg sau este un dezordonat, numai acela rămâne lipsit de strictul necesar existenţei. De aceea totdeauna, mai ales în popor, sărăcia a fost considerată ca o ruşine, ca un stigmat al lipsei totale de chivernisire. Proprie numai oamenilor incomplecţi, fie risipitori, fie leneşi. Dacă poeţii, filosofii, artiştii tu genere şi oamenii de ştiinţă au fost exceptaţi dela această regulă e numai pentrucă aceştia, în dragoste, artei sau ştiinţei s’au jertfit pe ei înşişi. Pentru toţi ceilalţi, sărăcia a fost şi rămâne o pată, al civilizaţiei bogaţii native ca: Belgia, Olanda, Elveţia, Norvegia ş. a. să urce pe cele mai înalte trepte de civilizaţie. Civilizaţia acestor ţări este semnul economiei precum şi invers. Economia şi civilizaţia merg mină’n mână căci niciodată risipa nu poate fi dătătoare de progres-Poporul român este econom? Acestea fiind zis, este firesc să ne punem întrebarea: poporul român este econom? Lipsa noastră de capitaluri, paupertatea ţăranului care formează imensa majoritate a populaţiei, precum şi felul de viaţă al multor orăşeni ar putea duce la un răspuns negativ. Dacă însă ţinem seama de tinereţea acestui popor şi împrejurăriile vitrege în care s’a desfăşurat până acum viaţa lui socotim că ar fi o greşeală să ne pripim a da un asemenea răspuns. Primul şi al doilea mileniu al istoriei noastre au fost o luptă perpetua pentru întărirea noastră ca popor şi pentru înfrânarea poftelor de dominaţie ale vecinilor noştri, după care la sfârşitul celui de al doilea a urmat organizarea definitivă în stat independent şi cu o viaţă proprie. Până atunci n’a putut fi vorba de agonisiri masive. In acest decurs de permanentă războire şi hegemonie grija supremă era menţinerea cu orice chip a continuităţii neamului lăsând sarcina acumulării de bogăţii în seama viitorului mai prielnic. Românul deci, în acele vremuri, în afară de bogăţiile sufleteşti şi spirituale, nu putea să strângă nici un soi de avere materială mai de seamă. Dar dacă n’a putut să strângă bunuri materiale, el a strâns şi a păstrat toată comoara datinilor, limba şi obiceiurilor ce constituesc armătura indestructibilă a neamului. I s’a făcut o vină că cea mai mare parte din strânsura lui o risipeşte în cheltuieli cu praznice de botezuri, nunţi, cu înmormântări, pomeni, ş. a- fără să ne gândim că toate acestea nu constitue o risipă şi că dimpotrivă acte de conservare fără de care nu am mai fi ceea ce suntem astăzi. Risipa ţăranului în praznice a fost o dăruire pe altarul neamului uiule el a ţinut, fără să ştie, focul nestins. Ţărani, boeri şi orăşeni Dar cu toate împrejurările neprielnice ţăranul român a fost şi econom. Ce au însemnat toate acele gospodării frumoase ale moşnenilor sau răzeşilor ţării decăt muncă unită cu economie? Cui se datorează situaţia de admirat a atâtor fruntaşi cinstiţi ai satelor, dacă nu muncii şî economiei. Averile atâtor mari negustori de eri şi de astăzi, porniţi în opinci de la ţară, nu se puteau strânge dacă nu puneau la temelie economia. Nu, ţăranul este econom şi atât de econom că uneori este chiar sgârcit. Boerii români, adevăraţii boeri români, constitue şi astăzi mândria noastră istorică, prin integritatea caracterului lor, prin bravura şi prin dărnicia lor sufletească. Continuare îa pagina ga. român ? 1 DE ZIUA ECONOMIEI Azi e ziua economiei. Desigur, din toate părţile vor porni îndemnuri pentru a i se face cât mai multă economie. O chivernisim în cheltueli este de neapărată trebuinţă. A strânge bani albi pentru zile negre, este o poruncă. Oare câţi bătrâni nu se sbat şi azi, sub privirile noastre, într’o sărăcie cumplită? Cauza? N’au ştiut să-şi asigure bătrânelele, punând deoparte din fiecare leafă, din fiecare câştig, câte ceva, ca să trăiască acum când nu mai pot câştiga nimic prin munca lor. Oare câţi din aceşti bătrâni pot spune că n’au avut de unde face economie? O ţuică mai puţin la prânz, un pahar de vin mai puţin şi un consum mai mic de alte bunătăţi care nu sunt trebuincioase în mod absolut pentru întreţinerea trupească, ar însemna o mică economie la sfârşitul fiecărei luni, un prisos care pus la o bancă sau la o instituţie publică de păstrare, se adună mereu şi creşte în fecare an cu câte ceva. Această economie foloseşte atât celui care o face, cât şi desvoltării vieţii economice a statului. Dar dacă la naşterea fiecărui câini, capul familiei i-ar pune deoparte în fiecare lună câte un capital oricât de mic? Până la majorat, adcă in cele 252 de luni pe care le trăeşte, Copilul ar avea un capital însemnat, cu care-şi poate deschide drumul în viaţă altfel de încât prin ocuparea unei slujbe la stat. Şi ar mai trebui să se împlânte spiritul de economie în toate manifestările noastre. Astfel, s’ar face economie de energie, dacă s’ar vorbi mai puţin. Timpul irosit în discuţii fără niciun folos, ar produce ceva dacă ar fifolosit într’o ocupaţiune arecare* fie chiar pentru cetit. Timpul puer* dut la cafenea, cu kilometrii dări se fac 1—2 ceasuri pe zi prin faţa vitrinelor de pe calea Victoriei sau de pe bulevardul Elisabeta, unde nu se poate respira nici măcar un aer curat, ar aduce un venit care, numai acesta, pus deoparte, ar însemna un capital apreciabil la bătrâneţe. Organizarea muncii în ateliere şi fabrici, în aşa fel încât prin raţionalizarea fiecărei funcţiunii şi printr’o distribuire chibzuită a atribuţiunilor fiecărui lucrător sau meseriaş, ar însemna un plus de producţie, ceea ce ar iefteni pe de oparte produsele industriale, iar pe de altă parte ar însemna pentru industrii putinţa de a plăti pentru lucru salarii mai mari. Diferenţele ar oferi lucrătorilor putinţa de a pune nepoate ceva pentru bătrâneţe. Economia deci, în toate ramurile de activitate şi în toate manifestările noastre. Este de o însemnătate deosebită pentru cei cari se igrijesc de viitorul lor. Presa slovacă despre România BRATISLAVA 30 (Rador). — Ziarul „Slovenska Pravda” publică un editorial cu titlul: „România în faţa ochilor noştri”. Autorul, participant la recenta vizită în România a unui grup de ziarişti slovaci redă impresiile sale din timpul călătoriei şi accentuează că propaganda anti-românească răspândeşte multe neadevăruri asupra situaţiei din România. Ziariştii slovaci s-au convins în oraşe şi la sate de contrariul acestor ştiri. Au putut să pătrundă pretutindeni. Experienţa ce au făcut-o este deosebit de favorabilă: naţiunea română este unitară. In România s’a clădit foarte mult în anii din urmă. Conştiinţa socială şi naţională a poporului este foarte puternică. Catastrofele din ultimii doi ani n’au înfrânt poporul, care luptă unit, cu multă tenacitate, pentru un viitor mai just al tuturor românilor. Raporturile României şi Slovaciei sunt sincere şi contactul dintre cele două state este foarte viu. Ziariştii slovaci au fost primiţi pretutindeni cu deosebită atenţie. Prietenia slovaco - română este veche, având tradiţii mari. Astfel de popoare au astăzi dorinţe comune: vor să creeze fiecare câte un stat model intr’o Europă dreaptă. Aceasta este baza colaborării lor. ; î [ ( Tot ziarul „Slovac” publică un articol intitulat: „M. S. Regina Mamă Elena şi ziariştii slovaci”. Autorul subliniază că România s’a bucurat în chip vădit de vizita ziariştilor slovaci cari au fost imediat primiţi de d. prof. Mihai Antonescu, vicepreşedintele consiliului. In vizitele în ţară au fost întâmpinaţi de prefecţi, primari şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor şi primiţi cu braţele deschise. Ziarişti slovaci au vizitat şi castelul Peleş. Deşi au sosit la ore nereglementate, M. S. Regina Mamă, aflând de prezenţa ziariştilor, a intervenit să li se îngădue să viziteze Palatul. „Pentru noi înseamnă o deosebită cinste că Regina Mamă avea cunoştinţă de sosirea noastră”. In continuare publicistul slovac descrie cum au vizitat reşedinţa de vară a Curţii Regale, chiar când s’a dat o reprezentaţie de cinematograf pentru M. S. Regele Mihai şi suita Sa. Aceste clipe petrecute în apropierea Reginei Mame vor rămâne de neuitat pentru ziariştii slovaci, I,I1 Operaţiunile militare pe frontul de Răsărit BERLIN, 30 (Rador). —De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: In Crimeea, forţele germane continuă fără răgaz urmărirea forţelor inamice bătute. Rezistenţa locală a ariergărzii sovietice a fost ruptă. Cu acest prilej, forţele germane au luat iarăşi mai multe mii de prizonieri şi au capturat tunuri. 5 In cursul urmăririi inamicului în bazinul Doneţului, forţele germane şi aliate au atins cursul superior al Doneţului pe un front foarte larg. Cu prilejul operaţiunilor de atac. Încununate de succes, care s’au desfăşurat între lacul Uren şi lacul Ladoga, trupele blindate au capturat, printr’o lovitură îndrăzneaţă, un tren blindat inamic, luând, cu acea ocazie, şi un mare număr de prizonieri. Artileria grea a bombardat ori cu efecte considerabile instalațiile de războiimportante din Leningrad. :■? Importante atacuri de noapte ale aviației au fost îndreptate contra Moscovei și Leningradului. miiimiiiiWKiHiiiuKiiiiiHii'cniimiiiiniii !!IB!ll!iS!!Hl!IIHil!!B!!!!!9!!!!!IS!!!!!9ll!!!BIIII!HlIIIBIIII!Bli!!IB!lll!BII!!IBII Ca să meargă din triumf în triumf Armata are nevoie fără încetare de arme, nu pregetaţi! Subscrieţi chiar azi la împrumutul Ireîntregirii Şi armata va avea armele sale la timp. “ 71sgta Ii