Argus, iulie 1942 (Anul 32, nr. 8754-8779)
1942-07-01 / nr. 8754
10.000 (ZECE MII) OLANE VECHI a se adresa strada Aviator Mora 18 la dr. T. JANESCU INSTITUIRI DE COMISIUNI Ministeril Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor a dat următoarele decizii: ART. I. •— O comisiune formata, dintre membrii Consiliului superior al transporturilor și tarifelor, completată cu reprezentanți ai organelor publice, interesata în chestiunea tarifelor și cu delegatul Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării, va funcționa pe lângă Consiliul superior al transporturilor și tarifelor, urmând a examina chestiunile cu privire la tarifele de transport, rezolvând lucrările pe care Subsecretariatul de Stat al Aprovizionarii urmează, a le prezenta delegaţiei economice interministeriale. ART. I. — Şedinţele comisiunii vor fi prezidata de preşedintele Consiliului superior al transporturilor şi tarifelor, iar în lipsă, de unul din membrii consiliului, desemnat da către preşedinte. ART. n. — Vor faca parte am această comblune ca ievnbri ai Consiliului superior al transporturilor şi tarifelor, d-nii: ing. Ion Miclescu, col. I. Lovinescu, ing. M. Nicolau, D. Chiţoiu, comandor Gh. Constantinescu, precum şi: directorul Oficiului consiliului superior al transporturilor și tarifelor, șeful serviciului de tarife C. S. T. T. și delegatul Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării. ART. IV. — Această comisiune va fi completă, după natura chestiunilor de examinat, în modul următor: Directorul controlului căilor ferate particulare. Delegatul R. A. C. F. R. Delegatul Direcţiunii general® P. C. A. Delegatul Direcţiunii generale P. T. T Delegatul Direcţiunii N. F. R. Delegatul S. A/R. T. şi Delegatul Subsecretariatului de Stat al Aerului. ART. V. — Secretariatul Comisiei va fi îndeplinit prin îngrijirea Direcţiuni Oficiului consiliului superior al transporturilor şi tarifelor. 1 . ART. L — Se institue o comisiune pentru a studia preţul materialelor de construcţie şi preţul manei de lucru pentru diferitele specialităţi întrebuinţate în construcţii, pentru a putea servi Delegaţiei economice a Guvernului, în vederea stabilirii acelor preţuri. Lucrările vor fi efectuate pe baza unei documentări cât mai complete şi cât mai curând şi pe măsură ce vor fi întocmite, se vor prezenta departamentului pentru a putea fi trimese Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării, care va prezenta lucrările delegaţiei economice. ART. II. — D. ing. insp. g-ral II. Profiri este însărcinat a prezida această comisiune. ART. ni. — Desemnăm ca membri în această comisiune pe următoarele persoane: Directorul general al Administraţiei Comerciale P. C. A., care va putea fi înlocuit prin subdirectorul general. Directorul general al Construcțiilor publice, care va putea fi înlocuit prin un inginer sau arhitect, desemnat de d-sa din personalul acelei direcţiuni generale. Directorul general al Refacerii, care va putea fi înlocuit prin un inginer sau arhitect delegat de d-sa din personalul acelei direcţiuni generale. Un inginer inspector general sau inginer şef din Direcţiunea generală a drumurilor, delegat de directorul general al drumurilor. Un Inginer inspector general sau Inginer şef din Direcţiunea lucrărilor noi C. F. R., delegat de către directorul Lucrărilor noi. D. dr. ing. Şerban Solacolu, profesor la Şcoala politehnică din Bucureşti. D. dr. Al. Steoppe, conferenţiar la Şcoala politehnică din Bucureşti. D. Justin Georgian, delegat al Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării. D. arhitect N. Aprihămeanu, delegat al Subsecretariatului de Stat al Muncii Un delegat al Direcţiunii Domeniilor şi construcţiilor militare. Un delegat al Subsecretariatului de Stat al Aviaţiei Un delegat al Direcţiunii lucrărilor de la Primăria Municipiului Bucureşti. ART. III. — Secretariatul acestei comisiuni se va face prin un inginer din Direcţiunea tehnică a ministerului care va fi recomandat de către preşedintele comisiunii. Ce sunt centrele rurale G. I. L. Tineretul Italian al Lictoriului (G.I.L.) îşi sporeşte necontenit activitatea îndreptată, pregătirii umana şi profesionale a tinerilor încadraţi în organizaţie. Astfel, de curând a inaugurat în numeroase ane agricole ale Baliei „Centre rurale". In aceste centre sunt încadraţi tinerii care nu au familie sau care, având totuşi o familie au fost părăsiţi, în scopul de a putea să înceapă o nouă viaţă liniştită şi rodnică. Tinerii din centrele rurale trăesc din munca lor, muncă închinată cultivării terenurilor necultivate până aci sau părăsite. Aci ei îşi instalează cortul şi îşi petrec timpul de răgaz atâta vrem© cât dureau muncile, căci în anotimpurile friguroase merg să-şi continue munca în centrele mai importante industrial© lucrând pentru agricultură. „Centre Rurale” au fost constituite şi pentru tinerele fete. Această nouă iniţiativă mussoliniană n© dovedeşte încă odată cât de temeinică este dreptatea socială în Regimul Fascist. In concepţia Ducelui nici un individ, care n’a fost scos din rândul oamenilor da faptele lui aspru pedepsite die legile omeneşti şi divine, nu trebue să fie lăsat să se desprindă din corpul unitar și viu la al nației. Campanii pentru distrugerea ciorilor Lupta împotriva ciorilor Mai reîncepută la 1 Iulie crt. Pentru fiecare pereche de picioare de ciori predate Camerelor sau Ocoalelor agricole se va plăti aducătorilor suma de 15 lei. Vânătorii cu permisul în regulă primesc — ca și în timpul campaniei de iarnă — 200 gr, pulbere pentru 10 perechi picioare. SPECTACOLELE TEATRE Spectacolele încep la ora 8.30 seara STUDIO (5.15.53) „într’o vară la moșie”. MUNICIPAL (4.50.60) „Domnul dela ora 5“ SĂRINDAR (4.84.94): „Omul care râde“— SAVOY (3.56.03): „Belache". COMEDIA (4.71.71): „Accident-Falace”. GRADINA MARCONI: „Doi sergent!’* cu G. Ciprian si V. Antonescu. MUNCA SI LUMINA (5.60.23): „Musca". ALHAMBRA (5.95.45): „Atlantida". TEATRUL NOSTRU (4.11.56): „Adam si ti Eva". CINEMATOGRAFE ARO: „Lumină în Intuneric" Cu Alida Valii. Jurnal. SCALA (sala si grădina la batonul Lide): „Un vis vienez“-'su Martha Harele, Kiana Holt şi Bani Holbiger. Jurnal de râzbou. CAPITOL (sala şi grădina): „Nunta spânzuratului“ ţi jurnal. REGAL: „Desamăgire”. Jurnal nou oultimele evenimente. BULEVARD PALAS: „Aur în New Frisco“ ţi jurnal. PARADIS (fost Rosy): „Rătăcind spre tendre“ cu Lil Dagover ţi jurnal. FEMINA: Primii Fiori cu Alida Wall. A. R. P. A.: „Cei doi tigri” Juru ii da războin TRIANON: Suflete sbuciumate en Marianne Hopper ţi Jurnal nou. SELECT: Jenny eu Francoise Rosay ş Albert Frejand Jurnal ONC nou. ■JORSO (B-D’ul Carol 21): „Fecioara de azi" cu Priscilla Lane ţi jurnal Nr. 19. AIDA (sală şi grădină): „Dragoste de ţigancă“, compania de reviste Gândăcel şi jurnal de război. ALCAZAR: „Favoritul împărătesei" jurnal Nr. 18 şi compania teatrală „Licurici" AMERICAN: „Un vals la miezul nopţii" jurnal şi revistă. BIZANTIN: „întoarcerea lui Cisco Kid“, jurnal şi revistă. BARCELONA: „Magia Junglei", Jurnal şi revistă. CARMEN-SYLVA (Dudeşti 97): „Misterul din Santana", jurnal şi trupa de reviste Georgescu-Iaşi. CRANCAST: „In numele legii", jurnal şi completare. CARMEN: „Ultima aventură a lui Hochleberry Fenn“ şi jurnal. COTROCENI: „Mizerabilii" en Frederic March »1 Jurnal. DICHIU (str. Romană 89): „Dragoste de ţigancă“, jurnal şi trupa de reviste Wally Mateeson. DACIA (sală şi grădină): „De la Alcazar la Madrid“ şi jurnal Nr. 18. DIANA: „Căpitanul de poştă“, jurnal şi revistă. EDISON (sală şi grădină): „Iţi aminteşti" jurnal şi trupa de reviste Tr. Florescu. FLORIDA: „12 minute după miezul nopţii" şi jurnal. FRANKLIN (Ateneul Român): „Vagabonzii veseli" şi jurnal. GLORIA (sală şi grădină): „Fiorii primăverii“ şi jurnal. IZBÂNDĂ: „Nuca de cocos" cu Bainu şi jurnal Nr. 19. ILEANA: ,,Dansaţi fetelor dansaţi“ cu Luis Hayward şi jurnal Nr. 18. LIA: „Chemarea vieţii", jurnal Nr. ÎS LIZEANU: ,.Stan şi Bran eroi fără voe“ Juma!ONO. MEXIC (Şos. Giurgiului 3): Vinerea neagră. Jurnal de război şi Trupa de reviste Greeras cu M. Constantinescu- Lungu. MARNA: „La sud de Pago-Pago. Trupa Titi Mihăilescu. MARCONI: „Cântăreţul poporului“, jurnal Nr. 20 şi compania de reviste Mişu Bejan. MILANO: „Vagabonzii veseli” jurnal şi trupa de reviste Georgescu-Iaşi. MODEL: „Stana! Bran eroi fără voe“ şi jurnal Nr 17. MIORIŢA: „Când femeile tac" şi Jurnal. NONI (Cal. 13 Septembrie 195): „Puntea Suspinelor" şi Jurnal U.F.A. şi O.N.C. NERO (Şerban Vodă 94, sală şi grădină): .Viaţa la răspântie" si Jurnal. NTSSA: „Drum bun Mr. Lester“, completare şi trupa de reviste Tr. Floresei:. ODEON (sală şi grădină): „Lupta pentru Je»o 1 * »?" - jumal. OMNIA : „Pisica sălbatecă". Jurnal Nr. 19 ei compania de reviste Gândăcel cu Tantzi Grigoriu. JACHE: „^ugîlioa" Jurnal N. 37 REX (Dooeti 22): „Pisica sălbatecă", jurnal. VENUS: „Evreul Süss" și Jurnal Nr. 15. VERGE: „Vr., Motto in pericol" cu Peter Lorre şi Jurnal Nr. 17. VOLGA (Dombanti nr. 99): „Vinerea neagru şi Jurnal Nr. 18. VOTTA-BIZEST: „Tinzi!'*, Jurnal şi revistă. UNTREA: „Mizerabilii şi Jurnal. UNTO ..o noapte hotărâtoare", jurnal SPLENDTD. ..Viata, e un Joc" Jurnal şi trupa Dan Boerescn. ZILEI ADUNAREA GENERALA A UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR VITICOLE şi POMICOLE din ROMÂNIA Expunerea d-lui prof. dr. Bit. Antonescu preşedintele Iunii Duminică dimineaţa s-a ţinut în sala de consiliu a Uniunii, adunarea generală a Sindicatelor viticole şi pomicole. A prezidat d. prof. univ. Em. Antoniescu preşerintele Uniunii, asistat fiind de domnii: ing. G. Nazarie şi Gh. Apostoleanu vice-preşedinte, avocat Victor Bianu secretar general al Uniunii, C. Grigoriu prim cenzor, Vl. Cristi şi D. Topciu. Deschizând şedinţa, d. prof. Em. Antonescu, după ce arată împrejurăririle grele în care a trecut ţara în ultimii 2 ani, urează ca adunarea generală viitoare să se ţină într’o Românie încadrată die graniţele ei fireşti. D. preşedinte trece la enumerarea problemelor care au trebuit rezolvate printr’o străduinţă continuă, cu toate greutăţile şi sacrificiile pe care ducerea războiului le impune tuturor claselor sociale. Intre cele dintâi din aceste probleme a fost aceea a creditului. D. prof. Em. Antonescu a subliniat încă odată lupta pe care a trebuit să o ducă pentru a stabili concepţia de împrumut pentru producţie. Astăzi acest lucru este înţeles şi pus în practică. Prin concursul d-lui mareşal Antonescu, s-a deschis la dispoziţia podgorenilor şi prunarilor, năpăstuiţi de 3 ani răi consecutivi, un credit de 300 milioane lei. Trebuie însă ca fiecare să înţelegem că nu se poate împrumut fără forme şi, în acelaş timp să se înţeleagă îndatorirea de a plăti nesiliţi vechile datorii. Deci, ceea ce s-a făcut prin Creditul Naţional Agrar, împrumutul de 50 000 lei pe hectar, care va fi sporit probabil la 75.000 lei, este maximum ce s-a putut obţine. A doua mare problemă o constitue aprovizionarea cu sulfatul de cupru. Pentru acest lucru, Uniunea nu a precupeţit niciun efort şi nicio intervenţie. Străduinţele, după cum le cunoaşte fiecare dintre podgoreni, au fost încununate de succes. Tratativele duse de Uniune în Germania prin d. ing. G. Nazarie şi în Turcia prin d. av. Victor Bianu, au procurat podgorenilor şi prunarilor cantitatea trebuitoare de sulfat de cupru Probema hibrizilor, a suferit o amânare de realizare în fapt, prin însăşi intervenţia Uniunei, căci nu se poate să scoatem butucul omului, chiar dacă este de terras, cât timp el se află pe frontieră, cu arma în mână. De altfel această problemă va căpăta prin forţa împrejurărilor şi prin câştigul ce î l oferă de aici înainte cultura de cereale, o rezolvare normală. Invazia de terras s’a datorat deprecierii valorii cerealelor. Crescând valoarea cerealelor ţăranul le va cultiva din nou spre folosul lui imediat şi spre folosul naţiunei în general, căci echilibrul economic se impune în mod natural la vremuri normale. Uniunea a lucrat apoi la rezolvarea problemei spirtului, a berei şi a impozitelor. Această din urmă problemă este în curs de desfăşurare. S-au dat circularele necesare pentru facerea apelurilor şi, la timp, se va interveni la forurile în drept. PREFACEREA VIILOR ŞI LIVEZILOR. VINIFICAREA IN COMUN ŞI ASOCIAŢIILE PODGORENEŞTI Dar Uniunea priveşte în mare problemele viticole şi pomicole şi dacă împrejurările de azi nu ne îngădue decât realizări de strictă necesitate. Uniunea nu stă cu mâinile încrucişate, ci a început campania de pregătire a rezolvării câtorva probleme vitale pentru viticultură, într’un apropiat viitor. Viile, ca şi livezile, au îmbătrânit. Refacera lori se impune grabnic şi cu metodă. Experienţele de până acum ne îndreptăţesc a spera că replantarea viilor se va face după planuri bine stabilite, ţintindu-se seamă de specialităţi şi de adaptarea lor la teren. Se vor da la timp instrucţiunile necesare şi mai ales vom căuta să rezolvăm problema CREDITULUI VITICOL, ca Instituţie cum a mai funcţionat şi în alte vremuri, acum 30 ani, cu deplin folos pentru toţi. In al doilea rând, noi ştim să lucrăm bine viile noastre, dar nu ştim încă să vinificăm. Ni, se cere vin pentru export şi nu avem posibilitatea sa oferim cantităţi mari, pentru că avem o infinită gamă de calităţi, culori şi buchete de vin. Deci, standardizarea vinului, prin vinificarea în comun în pivniţele regionale este a doua mare problemă care trebue rezolvată. Guvernul a început, printr’un fond de 300.000.000 lei crearea de pivniţe. Este un început bun, care trebue ajutat de podgoreni printr’o înţelegere totală a intereselor ţării, cât şi a intereselor noastre, căci noi nu vom ajunge să avem preţ mare şi stabil la vin, decât atunci când vom reuşi să desfacem peste hotare o bună parte din vinul şi din strugurii noştri. Pentru aceasta, trebue să ajungem la realizarea Asociaţiilor podgoreneşti. Pentru agricultură s’au pus bazele acestei organizări. Ne va veni şi nouă rândul. Trebue să fim numai cu înţelegere şi cu răbdare. * S‘a desbătut apoi problema crizei care ameninţă viticultura din cauza scăderii preţurilor la vin şi la ţuică, în timp ce preţul braţelor de lucru a atins cifre care nu mai pot fi suportate. Domnii Iancu Anastasescu, Eugen Ştirbuiescu, V. Cristi, Georgescu-Vulpe D. R. Ioaniţescu şi D. Topciu au expus alte păsuri ale podgorenilor şi prutiarilor şi au mulţumit comitetului Uniunei şi d-lui prof. Antonescu pentru devotamentul cu care stau în slujba intereslor podgorenilor şi prunarilor. D. Iancu Anastasescu a ridicat apoi problema valorificării fructelor, prin ajutorul fabricelor de marmelată şi a uscătoriilor de fructe. Consiliul de administraţie a fost apoi completat prin alegerea d-lor: prof. Fintescu decanul facultăţii de drept şi a d-lui D. R. Ioaniţescu, fost ministru. Alimente pentru păsări şi animalele domestice Un cetitor al ziarului nostru ne trimite spre publicare următoarea întâmpinare, căreia îi facem loc în întregime : „Cei mai mulţi dintre cetăţenii cartierelor mărginaşe ale Capitalei cresc pe lângă gospodăriile lor păsări, porci, capre, etc. Astăzi, procurarea alimentelor pentru întreţinerea lor a devenit o problemă dintre cele mai greu de soluţionat. Intr’adevăr, autorizaţiile de călătorie pe C. F. R. se obţin, din motive binecuvântate, cu multă greutate, pentru a merge în provincie, de undenu s’ar putea procura alimente decât doar atât cât ai aduce în pumni. Brutarii şi acei cari au fost însărcinaţi cu aprovizionarea populaţiei cu mălai ne neglijează, dându-ne până la 1 kgr. de cap de familie. Speculanţii îţi procură pe sub mână cu 25—30 lei kgr. de porumb. Mulţi cetăţeni sunt nevoiţi a sacrifica porcii, fără folos, la etatea de numai 2-3 luni, totodată călcând şi dispoziţiile legii sanitare. Aşadar, orătăniile şi animalele de pe lângă curţile gospodăreşti nu pot fi hrănite, deoarece de nicăieri nu se pot procura alimente pentru ele. Rugăm să interveniţi pe lângă ministerul aprovizionării căruia să-i arătaţi situaţia. Ni se cuvine, cu înţelegerea celor mari, o încurajare în buna orânduire a gospodăriilor noastre”. Supunem atenţiei factorilor în drept dezideratele cititorului nostru, cu nădejdea că se va găsi o soluţie pentru aprovizionarea acestei categorii de gospodării cu porumb şi tărâţe în aşa mod, încât nevoile lor să-şi afle împlinire. Eliberarea titlurilor definitive ale împrumutului de Reîntregire EPe citru de ministru al Finanţelor Un cititor ne trimete următoarea întâmpinare, cu rugămintea de a o publica : Din când în când apar în ziare diferite comunicări, ce anume titluri se distribue celor cari au semnat acest împrumut şi cari sunt autorităţile de unde pot fi ridicate titlurile definitive. Dacă însă se prezintă cineva cu chitanţa provizorie pentru a ridica titlul defnitiv, se răspunde sau că nu s’au primit încă tilurile, cu toate publicaţiunile în ziare, sau că acela care a semnat trebue să se prezinte personal pentru ridicare, neadmiţându-se nici o procură, nici chiar procură de avocat. (Adm. I Galben). La semnarea împrumutului nu s’a cerut prezenţa celuia care a subscris ! De ce se cere acum la preschimbarea chitanţei provizorie In titlul definitiv ? Doar nu se poate cere acum în timpul restricţiilor de călătorie, ca acela care a semnat să vie personal aci, numai pentru faptul că a găsit atunci de cuviinţă să-şi dea contribuţia la împrumut la Bucureşti. Importante probleme de specialitate in discuţia consiliului de colaborare al A. G.I.R. In ultimele şedinţe ale Consiliului de administraţie s-a admis înscrierea în A. G. I. R. a următorilor d ni ingineri : Carlo Dan, Gheorghiu E. Nicolae, Grideanu Gh., Inculeţ Antonia, Ioniţă Eugeniu Gh., Mancuc I. Liviu, Palade Emanel, Radovici Gh. Ionel, Roşculeţ A. Mircea, Ştirbu I. Grigore, Tarnovetschi Mircea Miroslav şi Voiculescu I. Gheorghe. Discutându-se referatul d-lui ing. O. Păduraru, s-a hotărît trimiterea unei circulari prin care membrii A. G. I. R. să fie obligaţi a semna pe vitor inginer diplomat, în vederea apărării precise şi distincte a titlului de inginer. Luându-se cunoştinţă de comunicatul ministerului lucrărilor publice cu prvire la plecarea inginerilor şi arhitecţilor români pentru specializarea în Germania de secretar general N. Arcadian a fost delegat să redacteze o adresă prin care să aducă la cunoştinţa d-lui ministru prof. ing. Buşilă, punctul de vedere al A. G. X. R. d. ing. N. Arcadian a şi întocmit această adresă, în care s’a arătat că s’au înscris pentru această specializare 109 ingineri dintre cei mai tineri, în special chimişti, ramură care are surplus de elemente necesare pentru moment la noi. In acest referat, s’a mai arătat că se ■oferă Inginerilor noştri o ocazie unică de a face un curs practic de specializare efectivă, cu asigurarea existenţii, şi cu posbilitate de a pătrunde în miezul şi angrenajul marilor industrii germane. D. ing. Luca Bughian a cerut ca într’o viitoare şedinţă să se discute chestiunea membrilor A. G. I. R. masoni cât şi a celor căsătoriţi cu evreice. Aprovizionarea autorităţilor civile şi militare Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Invită serviciile de aprovizionare ale autorităţilor militare şi civile din Capitală (Ministere, Regii Autonome, Unităţi Militare, Spitale, Uzine Militare şi militarizate) să trimită delegaţi de urgenţă la „Centrul de Desfacere a produselor Alimentare" din Calea Griviţei Nr. 370 (Hala Griviţa) spre a ridica alimentele ce au fost repartizate cu circulara Nr. 52.382 din 16 Iunie 1942. In caz de reprezentare, cotele ce le-au fost atribuite, vor fi distribuite altor solicitatori. Ce trebue să facă acum agricultorii Plugari, nu uitaţi: in urma seceratorilor trebuie să meargă plugul. Chiar înainte de a căra snopii la arie, araţi printre clăi, mutaţi-le pe arătură şi araţi şi pe linia clăilor. Seceratul rapiţei a început de două săptămâni. Pe alocurea a început seceratul orzului de toamnă, întoarceţi îndată răpiştile şi orziştile. Nu aşteptaţi să vină şi seceratul grâului, al orzului de primăvară, al ovăzului. Atunci nu veţi putea prididi cu arătura iar pământul te va întări şi nu-l vei mai putea ara decât cu greutate sau deloc. Miriştile trebuie arate chiar in ziua seceratului sau cel mai târziu în 20 zile, cât pământul este reavăn şi fraged. Arătura de vară, desmiriştirea, făcută îndată după seceră, sporeşte recolta cu încă jumătate. plugari, nu uitaţi: în urma secerei trebui să margă plugul. USCAREA ARTIFICIALA A IERBII Uscarea artificială a ierbii fost sporită considerabil deja în- ceputul anului 1941 în Olanda. Astăzi există în Olanda 140 de uscătorii de iarbă faţă de numai 3 în anul 1938. Iarba uscată artificial care conţine circa 18% albuminăy se bucură de un interes crescând la crescătorii de vite olandezi. Este un echivalent excelent pentru nutreţurile trans-oceanice care lipsesc, și s'a dovedit bun la hrănirea vitelor. Rentabilitat uscătoriilor de iarbă olandeze, care vor produce in acest an aproximativ 50.000 tone de iarbă uscată, este asigurată. Din partea statului se încurajează continuu desvoltarea uscării ierbii pe cale artificială. Piaţa cerealelor la Constanţa CONSTANŢA, 29. — La bursă nu s’au înregistrat tranzacţiuni. In obor au fost aduse 32 căruţe cu cereale, caii s’au vândut cu preţurile următoare: Porumb 940—965 suta de kgr.; orz 900—980; rapiţă 1300—1340; fân 1.500—2000; fasole 2100—2250 măzărică 2700—3000; pae de dughie 1000—1100. Piaţa peştelui la Constanţa CONSTANŢA, 29. — In piaţa Griviţa a fost adusă cantitatea de 4500 kilograme peşte proaspăt pescuit în regiunea Jurilofca şi bălţile locale. Peştele a fost distribuit comercianţilor pentru vânzare, cu următoarele preţuri : şalău 75 lei kgr.; calcan S3; păstrugă 215; crapanare 178—190; guvizi 52; lin 79; nisetru 242; caracudă 70. Icrele negre s’au vândut cu 3200— 4500 lei kgr. lllllllllll!lil|)llllllllllli!IIIIIIIIIIIH!i;illî||lill!llllillllllllll1!lll!llllltlllllllllll!l|| NU RISIPIŢI PÂINEA inspecţia d-lui Guvernator al Bucovinei in jud- Hot. In zilele de 9, 10 şi 11 Iunie 1942, d. general C. Calotescu, Guverantorul Provinciei Bucovina, însoţit de d. maior Marinescu, d. Tudor Popescu, directorul Afacerilor Ad-tive, d. ing. Câmpeanu, directorul Economei Naţionale, a inspectat judeţul Hotin. Domnul general Guvernator s-a interesat de aproape de mersul lucrărilor agricole, care în acest judeţ au fost foarte bine îndrumate, realizând-i-se aproape complect planul de cultură propus. A inspectat în mod amănunţit toate instituţiile publice, luând o serie de măsuri pentru buna îngrire a localurilor şi pentru începerea imediată a reparaţiilor La şcoli s-a interesat în afară de starea clădiilor şi de modul cum au funcţionat cantinele şcolare. A dat ordin ca aceste cantine să funcţioneze şi pe timpul vacanţei. A dat ordin ca toate casele de ocrotire să funcţioneze în cât mai bune condiţiuni şi să fie aduşi toţi copiii săraci ai locuitorilor. S-au dat dispoziţiuni pentru utilizarea materialelor rezultate din dărâmarea clădirilor distruse. Cu această ocazie a acordat diverse subvenţii la şcoli, atât pentru reparaţiuni cât şi pentru înzestrarea lor cu materiale necesare. A elogiat activitatea plăşilor: Briceni, Chilien şi Lipcani, unde Primi- Pretori, respectivi, au depus un mare interes în ridicarea comunelor din plasa respectivă . In zilele de 18, 19 şi 20 Iunie 1942 d. general Guvernator însoţit de d. maior Marnescu şi d. Tudor Popescu, a inspectat judeţul Rădăuţi. Aci ca şi în judeţul Hotin, a urmărit, în mod amănunţit activitatea desfăşurată de toţi reprezentanţii de autorităţi, atât dela oraşe cât şi din comunele rurale. S’au menţionat ca bine conduse şi gospodărite insttuţiile de mai jos: Prmăria oraşului Rădăuţi, primar Torouţ Vaieru; Liceul teoretic de băeţi dir. Torouţ Valeriu; Liceul teoretic de fete, dirrectoare Boreanu Agripina; Şcoala primară de fete, directoare Vlad Mara; Liceul industrial de fete, directoare Nandriş Elena. S-au remarcat prim-pretorii plăşilor: Ştefan Vodă şi Seletin. Domnul general Guvernator a distituit şi Internat în lagăr pe următorii: Alexe Schihor directorul şcoalei primare No. 2 de comuna Tereblecea şi învăţătorii Posteucă Petre şi Posteucă Marta, pentru lipsă de interes în exercitarea funcţiunii lor. Mureşan Arcadi e fostul primar al comunei Grăniceşti pentru nereguli admnistrative şi beţie. O parte din funcţionari şi învăţători au fost pedepsiţi pentru lipsă de interes arătată în exercitarea însărcinărilor avute. Ca şi în judeţul Hot’n a acordat o serie de subvenţii, la instituţiile unde s’a dovedit o bună gospodărie devansă de fonduri Cercetarea ştiinţifică şi industria Pentru menţinerea industriei la acelaş nivel şi pentru ca ea să împlinească misiunile deosebite cerute de economia de războiu, ea trebuie să profite de progresele cercetării ştiinţifice. Pentru ea să servească într’adevăr industriei, această cercetare trebuie organizată unitar. În acest scop a fost creiat în 1937 Consiliul de cerceare ştiinţifică al Reichului. înainte exista pericolul ca cercetarea ştiinţifică germană să fie întrecută de cea americană, din cauza lipsei de bani şi de colaboratori. Pe de altă parte numărul instituţiilor de cercetare ştiinţifică era exagerat de mare. Numai în domeniul fizicei şi chimică existau peste 200.Lipsa de colaborare între cercetarea ştiinţifică universitară şi instituţiile respective ale industriei, care adeseori ţineau secret rezultatele obţinute de frica concurenţei, şi toate celelalte dificultăţi au fost înlăturate odată cu înfiinţarea Consiliului de cercetare ştiinţifică al Reichului, care din 1937 avea misiunea să pună cercetarea ştiinţifică în serviciul statului. Pentru aceasta este necesar un contact continuu cu toate instituţiile de cercetare ştiinţifică ale Reichului, printre care se numără şi laboratoarele industriei. Consiliul împarte misiunile de cercetare ştiinţifică la diferiele institute şi acordă banii şi mijloacele necesare. Cercetarea ştiinţifică este orientată în anumite direcţii Pentru schimbul experienţeţelor şi rezultatelor obţinute se îngrijesc comunităţi speciale "3~ lucru.le Restrângerea traficului căilor ferate în America După cum anunţă „New York Times“, directorul oficiului de comunicaţii de războiu, Fastman, a convocat o conferinţă a guvernatorilor provinciilor Statelor Uinite, în care a anunţat o totală schimbare a mersului trenurilor, desfiinţarea tuturor instalaţiilor de lux în trenuri, reducerea acceleraţiei trenurilor rapide şi chiar suprimarea întregei circulaţii pe anumite linii secundare, puţin utilizate până acum. Cetăţenii să se mulţumească, pe cât se poate, cu omnibusul. Cetăţeanului american nu îi va rămâne în vara viitoare nimic altceva de făcut, decât să-și petreacă vacanța acasă, de vreme ce nu se mai poate folosi nici de propriul său automobil. Bulgaria ca producătoare de bumbac TOKIO, tO (EPE). — Bulgaria este actualmente una din cele mai mari producătoare de bumbac in Sildestul Europei. După starea din anul 1941, suprafața cultivată cu bumbac este de 100.000 ha., din cari cad 72.000 ha. asupra Bulgariei vechi şi restul asupra Tracei şi Macedoniei. Recolta anului 1941 a dat 14 mlioane de kg. bumbac dezgrămat în Bulgaria veche şi aproape 7 milioane kg. în teritoriile redobândite. Producţia totală a Bulgariei este însă prea mică pentru a acoperi nevoile proprii. De aceea cultura bumbacului în Bulgaria este sprijinită de ministerul agriculturii. Culturii de bumbac se pun la dispoziţie seminţe de calitate bună, maşini şi unelte şi se vor ridica preţurile bumbacului. REALIZĂRI CULTURALE LA C.F.R. Prin noua apariţie a ziarului „Săptămâna CFR”, ziar creiat exclusiv pentru personalul ceferist, direcţiunea generală a ţinut să arate marele interes ce-l poartă acelora cari îşi fac din plin datoria atât faţă de instituţie, cât şi faţă de nevoile cerute de starea de războiu în care ne aflăm. Apariţia ziarului, a fost una din nevoile cele mai însemnate pe care d. general Orezeanu, a ţinut să o rezolve pentru salariaţii instituţiei, încât şi cel mai îndepărtat funcţionar să poată avea la îndemână o gazetă în care să găsească tot ceea ce îl interesează în legătură cu activitatea lui. Ţinem să arătăm că numai prin astfel de fapte activitatea culturală la noi poate progresa. Deşi suntem în plin războiu, iar numărul de pagini al ziarelor şi revistelor a trebuit să fie micşorat, totuşi s’a ţinut seamă şi de meritele excepţionale ale personalului CFR, punându-se la dispoziţie de către direcţiunea generală, noul ziar, care va fi un îndrumător şi totodată va contribui la promovarea stării culturale printre ceferişti. Sunt numeroase problemele ce au fost rezolvate în favoarea personalului. Munca depusă pentru prosperitatea instituţiei şi pentru progresul ţării a fost răsplătită aşa cum se cuvine de acel care conduce această mare institutie în acest» vremuri grele. Nimic n’a fost lăsat deoparte. S’au acordat ajutoare sub diferite forme, s’a ’dat posibilitatea celor împovăraţi* să înscrie copiii la şcoalele ceferiste şi ateliere, s’au înfiinţat cantine, s’au acordat bani neutru lemne, anitoare de boală, au fost puse la dispoziţie terenuri s* bani pentru cultivarea zarzavaturilor * şi legumelor, de pe urma cărora se vor putea aproviziona atât cantinele contra cost, cât şi acei cari au muncit efectiv. S’a avut în vedere răspândirea ideilor sănătoase tot aşa cum de altfel se face şi în Germania, unde activitatea culturală este pe primul plan al preocupărilor tuturor şi tinde să se mărească cât mai mult Realizările culturale germane sunt atât de mari, încât spaţiul presei culturale germane este insuficient, neputând înregistra tot ceea ce ar trebui scris. De aceea mărirea numărului de ziare şi reviste este mult încurajată. Săptămâna CFR, vine să umple un gol care s’a făcut simţit în marea massă ceferistă. FARMACIILE de SERVICIU Mărfii Iulie 1942 Elena dr. Firica, str. C. A. Rosetti S. S. I., tel. 2.78.28; O. Ramascau, B*dul albert I 37, S. I, tel. 4.17.91; Farm. L. Popopiei, Calea Griviţei 218, S. II, tel. 4.15.81; Farm. Shinda, Piața Buzesti, 45. 8. TI, tel. 4.23.14; Vasile Manolescu, Calea Victoriei 16S. S. III, tel 3.17.45: Gh. Iurceanu, B-d. lake Ionesen 12, 8. II. tel. 2.86.20: Ovidiu Niculesen, calea Călărașilor 126, S. IV. tel. 4.17.32: Elena Enesen dr. Soren’i, b-dul Pale 111, S. IV: Elena dr. Uleia, str. Maica Domnului 53. 8. III. tel. 2.51.95: St. N. Cornea, calea Văcărești 83 8 TV tel 4.84.97; Farm. (fosta I. Valeriu) str. ‘îl Tnlte 65, s. V. tel. 3.85.94; Mihail Rusu, s.a. rGinsrJnlul 9-11. S. V. tel.M.n. Farm, et. G. -leseu, calea Ranovei 59, s. VI; Farm. „Antim”, str. Sf-tii "Apostoli 52. 8. I, tel. 8.65.49; Farm. Moldoreanu Herăstrău tel. 230.71; Ecaterina Teodorescu, Mi- Utan, B-d. Reg. Alexandre 16, tel. 5.57.93; Farm. (fosta L. Roseanu), şos. Crâncaşi 49, S. TI, tel. 4.33.23; Alexandrina Barbieri, cafea Dudeşti 258. 8. IV. tel. 4.31.35; Gh. Gavriloni, şos. Fantelîmon 213. 8. TV. tel. 2.18.71; Tita Sandinescu dr. Hamit. Prelungirea 13 Septembrie 2, 8. IV. tel. 5.01.35; Elena Maximoni, Parcul Rahovei str. L. 2, str. Reg. Maria 13, tel. 2.24.30; Farm ,,Sf. Cruce”. Elena Grossu, Băneasa, tel. 2.14.32, 8. IV; Teodosin Eugenia-Zid, Colentin*,