Argus, iunie 1943 (Anul 33, nr. 9027-9049)
1943-06-11 / nr. 9034
ANUL XXXIII Nr. 9034 A apărut şi s-a pus In vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 175 A R O N In ţară A M I N T E en străinătate Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 400 „ Tariful in funcţiune de convenţiile costale internaţionale Pentru bănci, instituţii şi adiţii publi 3000 lei anual 5 iei în teran 12 iei in străinătate 4 PAGINI S LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI §1 FINANŢE! Telefon 3.05.44 1! îwh 1943 ut şi s-a pus in vânzare IMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 175 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: ,,ARGUS" S. A înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI RĂSPLĂTIREA HĂRNICIEI Un repaos de câteva ceasuri într-o zi de lucru, ne~a îngăduit să facem o călătorie cu trenul printre lanurile de grâu, orz, porumb, mazăre, etc Era prima zi cu soare după șirul de zile ploioase. In dreapta şi stânga Huneî ferate, până la depărtări de kilometri, roiul de albine muncitare acoperea întregul câmp. Batrâni, femei, copii, ici-colo câte un muncitor de vârstă mijlocie, lucrau de zor căutând parcă să profite la maximum de timpul atât de prielnic pentru lucru. Unii prăşiau Porumbul, alţii pliveau grâul de bumeni, iar alţii coseau lucerna şi trifoiul. Chiar din fugarei se vedea pe fetele lor voire , parcă e extraordinar de insitisfacţie pentru că vremea, nu a irşit, ne-a îngăduit să fie din nou la câmp. Anul acesta, Dumnezeu a răsplătit mai mut decât altădată, cel puţin până acum, dragostea de ogor a plugarului nostru şi râvna cu care îl munceşte-Holdele de tot felul, surâd călătorului, arătându se sănătoase şi frumoase- Dacă Dumnezeu a răsplătit această râvnă şi hărnicie, credem că nu este mai mică datoria noastră de a face tot ce ne stă în putinţă pentru o şi mai bună răsplătire. Să nu ne gândim că dacă va fi o recoltă bună, trebue să păţim cerealele cu preţul mai mic decât altă dată. Să socotim mai întâie,că muncile agricole au fost anul acesta mult mai scumpe decât anul trecut. Să facem socoteli drepte, înăbuşind egoismul care ne-ar îndemna să cerem a se ţine seamă numai de interesele noastre ale consumatorilor, ignorându-se interesele producătorilor. Nimic nu este mai descurajant pentru oamenii de muncă decât o nedreaptă răsplătire a muncii lor. Este ca și cum unui școlar sârguincios, i s-ar da o notă mai mică decât cea pe care o merită el cu adevărat, pentru ca nu cumva să o ia înaintea unui alt şcolar mai puţin sârguincios şi mai puţin ,inteligent, dar cu protectori în sânul corpului profesoral Se apropie recoltarea grâului.Ia ministerul agriculturei şi domeniilor, lucrează în prezent, consiliul superior al agriculturei. Am dori ca în programul acestor lucrări, să se examineze cu toată atenţiunea condiţiunile de producţie agricolă din acest an şi să se hotărască măsuri şi preţuri menite a constitui pentru producătorul agricol un puternic stimulent de muncă, atât pentru folosul lui, cât şi pentru folosul colectivităţii romăneşti. Este nu numai o problemă de ordin economic, ci cel puțin în aceeaş măsură, o problemă de ordin social. O ordine economică trainică se va sprijini totdeauna pe o ordine socială desăvârşită. A. Pierderile suferite de sovietici la capul de pod CUBAN BERLIN, 9 (Kador). — Dela cartierul general al Fuchrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: Pe frontul de răsărit nu s’au dat lupte importante. In luptele ce s’au desfăşurat în ultimele 15 zile la capul de pod de pe Cuban şi pentru care sovieticii au pus în acţiune 13 divizii şi 3 brigăzi de infanterie, 6 formaţiuni blindate şi puternice formaţiuni aeriene, inamicul a suferit pierderi foarte grele de oameni şi material. Au fost distruse nu mai puţin de 100 de tancuri şi 350 de avioane, fără a mai pune la socoteală celelalte pierderi. Formaţiuni de avioane de asalt au scufundat eri în largul coastei de răsărit a Mării de Azov 47 vase de debarcare sovietice. Tiera 9 IUai şi până eri, insula a suferit bombardamente de pe mare şi KO de atacuri aeriene, care in ultimele zile au atins un ritm de 12 acţiuni pe zi, iar în cursul ultimelor 9 nopţi acţiunile aeriene inamice au continuat fără întrerupere, pentru ca apărătorii să nu poată avea niciun răgaz. Evident, ofensiva inamică a pricinuit numeroase distrugeri, a căror reparare imediată a fost asigurată fără preget chiar sub violenţa bombardamentelor. Bateriile navale şi antiaeriene ale insulei au răspuns fără întrerupere atacurilor inamice, pricinuind adversarului pierderi de 116 avioane doborîte sigur, plus un vapor care a fost grav lovit. Populaţia insulei rezistă cu răbdare. In sectorul central al frontului de răsărit cu prilejul unei Încercări a Sovietelor de a bombarda aerodromurile noastre și centrele noastre de aprovizionare, au fost doborite 75 avioane sovietice, dintre care 11 au căzut numai sub loviturile aviatorilor de vânătoare spanioli. In total, inamicul a pierdut ori pe frontul de răsărit 141 de avioane. Lipsesc 3 avioane ale noastre. Avioane de luptă grele germane au bombardat în noaptea de 9 iunie inflaţiile portuare situate pe coasta algeriană. COMUNICAT FINLANDEZ HELSINKI 9 (Rador). — Comunicatul militar finlandez anunţă: Pe fronturile terestre, în general activtate de luptă redusă. In partea de răsărit a istmului Careliei, trupele noastre au respins atacul unui mic detaşament inamic, dat cu sprijin de artilerie şi aruncătoare de granate. Aviaţia a bombardat un tren de transport inamic, lovindu-l în plin. Au mai fost bombardate pe lacul Ladoga 3 vase inamice de mic tonaj dintre care unul a explodat. Pe istmul Maaselkae, avioanele noastre de vânătoare au doborît un avion inamic şi au avariat un altul. Unul din avioanele noastre nu s’a înapoiat la bază, alături de soldaţi, de marinari, de aviatori şi de miliţieni, indurând cu mândrie jertfele şi lipsurile impuse de acest sever asediu aeronaval. Eri, inamicul a aruncat manifeste, ale cartierului general anglo-american, semnate de generalul Spaatz, prin care garnizoana era somată să se predea în termen de 18 ore. Oricine îşi poate închipui răspunsul amiralului comandant al Insulei şi al garnizoanei. Apărătorii curagioşi ai Panteleriei sunt toţi în picioare, gata să-l facă pe inamic » plăti foarte scump o încercare de debarcare In vremea aceasta, mica Insulă Lampedusa, şi mai depărtată încă şi cu desăvârşire impresurată de inamic, mica dar viteaza garnizoană a şi respins victorios o încercare de debarcare, făcându-l pe inamic să înţeleagă cât de grea vă fi lupta dacă el va încerca să pună stăpânire pe aceste mici dar solide poziţii înaintate italiene. Eroica rezistenţă a garnizoanei de pe insula Pantelleria ROMA, 9 (Kador). — Un adaos la comunicatul militar italian de astăzi aduce următoarele precizări: După ocuparea Tunisiei de către ennglezi, insula Pantelleria era prin forţa lucrurilor menită să sufere şocul inamicului nerăbdător de a distruge acest obstacol ce stă în calea rutei sale din Canalul Siciliei. Astfel, după câteva bombardamente preliminare, începute la 9 Mai, inamicul a susţinut o intensă ofensivă aeronavală cu un ritm din ce în ce mai strâns, ajungând în ultimele zile la o extremă violenţă. Ţinta evidentă a acestei ofensive este de a sdruncina apărarea şi energia garnizoanei, pentru a o sili să se predea sau măcar pntru a-i slăbi considerabil rezistenţa pentru eventualitatea unei debarcări. Viteazi garnizoană a primit insă lupta cu o mare tărie de suflet şi a zădărnicit atacurile cu o voinţă atât de neînfrântă, încât toate prevederile inamicului s’au dovedit înşelătoare. PIAŢA Bursa Miercuri activitatea bursieră în compartimentul acţiunilor a fost, poate incidentul, mai însufleţită decât un ajun sub raportul afacerilor şi puţin mai susţinută ca tendinţă. Hârtiile bancare au fost neglijate, iar petroliferele au oscilat nehotărâte. In celelalte sectoare de valori cu venit variabil s-au înregistrat plusuri neînsemnate. Menţionăm doar S.TR. optate la 212S de la 2000 şi Telefoanele în creştere cu 100 puncte. Valorile cu venit fix au încheiat tranzacţii numai cu 3 sorturi de valor, fără însă a ceda din cursurile anterioare. Registrele birourilor de agentură și comision Suntem întrebări dacă un birou de agentură, care nu face comerț pe cont propriu, ci care reprezintă numai pe bază de contracte vizate mai multe firme comerciale și industriale, mijlocind vânzări pentru aceste firme, adică preia comenzi în numele acestora şi care drept răsplată pentru osteneală şi cheltueli primeşte un anumit provizion, este sau nu obligat să ţină registre. Răspunzând acestei întrebări arătăm că obligaţiunea de a tine registrele impuse de codul de comerţ ese în funcţie de impunere iar nu de felul comerțului exercitat. In consecință dacă biroul de agentură respectiv este impus la un venit anual mai mare de 100.000 lei, trebue să posede registrele prevăzute de codul de comert (jurnal si inventar) dacă este impus sub 100 mii lei venit, poate vine numai registrul special vizat de organele fiscale nu şi de Tribunal în care se trec toate încasările și cheltuelile. La întrebarea aceleiaş firme care este cota de impunere după venit la această profesiune arătăm că numai coeficienții de rentabilitate nettă variază de la o categorie la alta, cota de impunere este acelaş asupra venitului indiferent de felul comerţului din care provine. Timbrarea chitanţelor pentru transporturi Un cititor ne întreabă ce timbre trebue să pună pe chitanţele ce le ia de la căruţaşii ce-i efectuează diferite transporturi şi cărora le plăteşte fiecare transport în parte contra unei chitanţe. Arătăm că pentru aceste plăţi, ca de altfel pentru orice adeverinţă de primire de bani indiferent pentru ce au fost primiţi, chitanţele se timbrează cu timbre speciale de chitanţe (aceleaşi cari sunt pentru facturi şi borderouri). Dacă chitanţele se fac dintr’un chitanţier special cu copie atunci o parte a timbrului se pune pe copie sau pe cotorul chitanţei (partea cu Stema Ţărei) iar cealaltă parte se pune pe chitanţa, primtorul trebuind să semneze peste timbru. Dacă însă chitanţele se întocmesc pe hârtie simplă volantă, se lipeşte pe chitanţă timbrul întreg cu ambele părţi, anulându-se prin semnătura primitorului. Cum trebue să păstreze negustorii mălaiul Constatându-se ca unii comercianţi păstrează mult timp mălaiul proaspăt măcinat în saci fără să-l aerisească provocând alterarea se aduce la cunoştinţa depozitarilor că mălaiul nu poate fi ţinut mai mult de 3-4 zile în saci sau în locuri neaerisite. In cazul când mălaiul urmează a fi ţinut mai mult de 4 zile până la distribuire, se recomandă a-1 scoate din saci şi întinde în straturi subţiri în locuri aerate. Comercianţii cari nu vor lua măsuri de bună conservare a mălaiului vor suferi rigorile legii sabotajului economic. Declararea unor cantităţi de săpun nevândut Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei civile comunică următoarele : Fabricile de săpun care posedă cantităţi de săpun tip popular nevândut rezultat din cotele de spnit publicate în decizia ministerială 1143 vor anunţa până la 15 iunie a. c. Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării Direcţiei, cantităţile de săpun ce au pe sorturi de săpun: „S“ şi „N. S.“ anunţate şi distribuite de către Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării însă neridicate până în prezent Circulaţia produselor rurale şi obligaţîunile fiscale Măsurile luate de ministerul de finanţe din leghe şi regulamentele în vigoare prtu controlul aplicării legilor fiscale în ce priveşte respectarea de către contribuabili a obligaţunilor pe care le au faţă de fisc, au scopul de a înlătura cu totul evazurile fiscale, adică sustragerile contribuabililor dela achitarea a acestor obligaţiuni. Aplicarea acestor măsuri pe teren, cade în competenţa organelor de control ale ministemlui de finanţe şi în aceea a organelor gărzii financiare. 1. Prin numeroase circulari şi ordine de serviciu, ministerul de finanţe a cerut acestor organe de control, ca în exercitarea atribuţîunilor lor, să adopte o manieră civilizată şi cât se poate de prietenoasă faţă de contribuabilii de ori ce categorie, înregistrăm cu deplină satisfac- Iee faptul că aceste recomandaţiuni sperate ale ministerului de finanţe, au fost urmate în întreaga ţară şi dar au fost unele neînţelegeri câteodată, ele sunt excepţii cari nu pot impieta asupra conduitei generale a personalului ministerului de fiBineînţeles atunci când el trimite zilnic ceea ce produce. Chiar micul producător uneori însă dacă n’are putinţa să-şi expedieze marfa în fiecare zi o strânge 7—8 zile — mai ales pentru a nu-şi pierde timpul cu plasarea ei de fiecare dată — şi apoi o expediază toată odată către centrele de consum. In acest caz şi el se vede în" Situaţia de a fi nevoit să vândă marfa mai multor comercianţi sau consumatori. Dacă vorbim de marii producători din mediul rural mai ales de cei cari activează în domeniul alimentar, la aceştia situaţia este şi mai grea. Luăm un exemplu: Fabricanţii de brâneturi dinmediul rural. Pentrucă n'au timp’ să vină în fiecare zi cu marfa, o expediază de obiceiu săptămânal, iar pentru a nu fi nevoiţi să-şi micşoreze câştigul prin angajarea unui bmf speial care să ia comenziţî şi ciauna deci, trebue să-i plătească comision, însoţesc ei singuri marfa, urmând ca în oraşe să o vândă mai multor negustori. • Or, legile fiscale îl obligă ca ei să factureze marfa chiar la locul de producţie. Pe ce nume vor factura? Admitem că facturează la întâmplare pe numele unuia sau doi din vechii clienţi. Când vin să le ofere marfa deja facturată, se poate întâmpla ca aceştia or să refuze marfa, or să ia cantităţi mai mici, ba cazul când aceştia o refuză,uanţe din serviciile exterioare. In ceea ce priveşte însă modul de a se controla împlinirea obligaţiunilor fiscale, unde categorii de contribuabili credem că n’ar fi lipsit de interes, să se recurgă la unele simplificări menite a face controlul şi mai eficace, adică menite să înlăture cu desăvârşire orice putinţă de evaziune fiscală. Ne referim în special la producătorii din mediul rural. cari, fie că trimit cu calea ferată sau cu servicii de camionaj fie că ei singuri îşi aduc mărfurile la Bucureşti sau în centrele de mare consum, întâmpină unele greutări în timpul transportului. In conformitate cu legea timbrului, cifrei de afaceri şi a contribuţiei excepţionale pentru apărarea ţării de 5 la sută, toate mărfurile care pornesc de la producător către revânzător trebuie să fie însoţite de facturi timbrate. Norma se poate aplica fără nici o dificultate, micului producător a cărei marfă poate fi cumpărată de un singur comerciant, sau de un singur consumator, ca şi marelui producător cu serviciu de desfacere , bine organizat, producătorul caută alti cumpărători. Facturile cu care a plecat el de acasă însă, nu mai sunt valabile pentru aceștia și ca atare trebue să factureze a doua oară, pe numele cumpărătorului real. De aici rezultă două inconveniente. In registrul cifrei de afaceri va trebui să treacă din nou cantitatea de produse vândute o singură dată, ceea ce însemnează majorarea volumului de afaceri. Altfel va fi nepotrivire între registrul de cifră șî facturier Al doilea este că aplică de două ori timbre care nu sunt achitate decât o singură dată, de cumpărătorul de fapt. Uneori se întâmplă că un producător să-şi desfacă marfa la 7—8 clienţi. Tuturor acestora trebue să le dea facturi, pentru că altfel şi el şi cumpărătorii sunt contravenienţi la legea pentru activarea producţiei, reprimărei speculei ilicite şi a sabotajului. In acest caz îşi încurcă din nou şi scriptele şi bugetul de cheltueli. Dacă producătorul n'are factură de la locul de producţie, organele de control din timpul transportului mărfii, îi încheie acte de contravenţie pentru călcarea legilor fiscale. Menţionăm că la bariere, ■ este un control foarte riguros exercitat de organele gărzei financiare, de alt-« fel, pe deplin îndreptăţit aşa că nu se poate strecura nimic în plaşa fană control. Nu vorbim! &d de wcl «aa M m Foloasele unei simplificări găsi mijloace de a evita controlul de la bariere, ci de producătorii şi comercianţii serioşi. Credem că ar fi necesar să se examinee problema dacă nu s'ar putea găsi un alt mijloc prin care pe de o parte să se bucure dificultăţile de mai sus cari atrasă asupra producătorilor, iar pe de alta, să se facă cu neputinţă orice evaziune fiscala. Pentru aceasta, credem că metoda cea mai bună ar putea fi următoarea: la plecarea oricăror mărfuri produse în mediul rural, de la locul de producţie, ele să aibă un certificat de însoţire cu data plecării şi cu cantităţile transportate, vizaii de percepţia respectivă, care își oprește o copie. Acest certificat să fie valabil pe timpul transportului. La vânzarea mărfei către comerciant, producătorul să factureze fiecare marfă pe care le-o dă, aplicând taxele legale la facturi. Dacă producătorul a vândut toată marfa, să aibă obligaţiunea ca îndată ce ajunge la locul de producţie să prezinte percepţiei respective, certificatul de însoţire al mărfei şi facturierul cu care să dovedească cui a vândut marfa şi dacă a facturat-o în întregime sau nu a facturat-o. In cazul când un mare producător nu poate vinde toată marfa prevăzută în certificatul de însoţire sau se înapoiază cu cu ea acasă, sau o depozitează. El rămâne să o factureze atunci când o vindie şi în orice caz, controlul depozitului se poate face oricând este nevoe. 1 ! Dacă în depozit se găsesc cantităţi mai mici decât cele pe cari a arătat că le-a depozitat, insemnează că a vândut fără factură şi a înşelat fiscul, în acest caz este contravenient şi urmează a i se aplica sancţiunile legale. In cazul când se înapoiază cu marfa acasă, face percepţiei dovadă de cât a vândut, chiar prezentându-i marfa rămasă. Desigur că cele de mai sus sunt simple propuneri, urmând ca forurile superioare ale ministerului de finanţe să hotărască dacă ele pot fi examinate şi în ce măsură ar putea fi traduse în fapt. Credem totuşi, că faţă de totala solicitudine pe care d. mareşal Antonescu, Conducătorul Statului, o acordă producătorilor agricoli în rândurile cărora întră şi crescătorii de vite, de oi, mici industriaşi, pentru prelucrarea laptelui, etc., propunerile noastre de mai sus merită a fi examinate cu toată atenţiunea şi după aceasta, să se treacă la unele măsuri menite a înlătura cât mai mult greutăţile cari stau în calea circulaţiei bunurilor rurale, greutăţi care, nu rare ori, în- Plctează asupra Ruteni de produc- Eky" ÎW* 1 BATALIOANE DE EROI Batalioane botezate în focul Răsăritului, gloria voastră străluceşte peste veac, prin jertfa comandanţilor voştri.Inţelepciunea şi sângele lor, au întregit dăruirea în nemărginire a luptătorilor voştri. Ofiţer şi soldat şi-au inmanuchiat sufletele in vâltoarea aceluiaşi destin eroic.. Şi, sub umbra crucilor apoi, au primit deopotrivă binecuvântarea cerului. Bravura comandanţilor de companii şi batalioane a reîmprospătat în depărtări de foc şi moarte, străvechea onoare a falniciei noastre armate. Pretutindeni, ei s-au dovedit demni urmaşi ai marilor noştri căpitani de oaste de odinioară. Intre mândrii cavaleriai ordinului Mihai Viteazul se numără în deosebi aceşti eroi, cari au înfruntat cu abnegaţie grindina de gloanţe şi schije în mijlocul trupei. Mereu cu faţa la inamic, sângele lor a înflorit pe câmpul de bătaie, ca un blazon de înaltă distincţie ostăşească. Iar, când trupul lor s-a frânt ca o troiţă în furtună, sufletul lor a despicat în larg, făgaş nou de biruinţă. Au căzut la datorie, în fruntea corn Neamţu Gheorghe Marinescu Marcel Roşea Gheorghe loan Gh. Mihail Popescu Gh. Eugen Diaconescu Nicoae Bayer Francisc Ionescu Anton Mihăescu C-tin Constantinescu Ovhncă C-tin Urianu D. Gherghe Moldovaiul C. Gheorghe Neguț 1. Valerie Ireceanu S. Nicolae Vasiliu Gheorghe lt. C-dor Sandu Florea Stoiculescu Grigore și Antonui Matei ban 1. Voinea Stroilescu C’tuj Mărentesc! Valeriu Batalioane binecuvântate de cerul Răsăritului, v'aţi dăruit tributul pentru dreptate şi libertate. Comandanţii voştri v‘au adus mântuirea prin propria lor jertfă. In numele lui Dumnezeu aţi luptat ofiţeri şi soldaţi şi aţi învins. Crucile credinţei au răsărit din panif lor şi batalioanelor alături de ostaşii, lor, ofiţeri de elită, vrednici cruciaţi de vremuri noui. Numele lor s-a legat pentru totdeauna de fiecare luptă câştigată în avânt de luptători spre soare. Astfel, fiecare maior pomenit în rândurile celor ce s‘au jertfit pentru gloria Neamului reprezintă simbolul unei biruinţe. In pioasa îngenunchere de recunoştinţă, desprindem azi o filă din istoria războiului nostru sfânt şi cităm o parte dintre cei ce s'au aliniat pentru veşnicie printre eroii nemuritori ai Neamului. Din rândul comandanţilor cu gradul de maior căzuţi la datorie, cităm o parte şi anume: Mănescu St. Ion Curteanu Marin Újvári Camil Văduva Gheorghe Gheorghe T. Gh. Ştefan Ghinescu G. Virgil Borcescu N. Alexandru Fetcu I.ban Alexandrescu Dumitru Mălînescu Mircea Grigoraş ban Iordăchescu Grigore Vasiliu C- Dumitru Jercan Gheorghe Hanea L. Simion Ionescu Aurel ban Suciu Bela Lateş V. Ion Hoştiuc Aurelian Pătrăşescu N. Corneliu Tudorănescu T. Victor Marinescu I. Mihail Viatache Ion oasele voastre frânte şi au purificat pământul păgân. In calea voastră de mucenici ai Patriei aţi ridicat altare creştinătăţii. Prin biruinţa voastră, prin contribuţia voastră de eroi nemuritori, România şi-a cucerit un loc de frunte in rândul popoarelor de mâine. RĂZBOIUL CU GAZE Ce se spune la Berlin faţă de ultimele declaraţii ale preşedintelui ROOSEVELT în această chestiune BERLIN, 9 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a declarat că după toate aparenţele, puterile Axei fac pregătiri în vederea folosirii gazelor toxice şi că în cazul când ele ar începe „războiul cu gaze" s’ar lua imediat măsuri de represalii. Nu este prima oară, se declară la Berlin, când din partea inamicului se pun in circulaţie asemenea alegaţi. Faptul că preşedintele statelor Unite ia acum aceste alegaţii pe seama sa dovedeşte după câte se spune, sau o anumită nervozitate sau, poate, chiar dorinţa de a-şi procura Iul însuşi şi aliaţilor săi un alibiu mai Înainte de a se produce faptele, pentru eventualele intenţii pe care el Însuşi le are în această direcţie. S’AU PRĂBUŞIT ŞI ALTE STAVILARE DIN TURCIA ANKARA, 9 (Rador). — Stăvilarul Hasan Aga din apropiere de Adana s’a prăbuşit în urma topirii zăpezilor de pe muntele Taurus, fapt care a făcut ca apele să-şi sporească în mod considerabil volumul ior. Enormele pagube prilejuite culturilor sunt evaluate până acum, la mai mult de 3 milioane lee turceşti. Şi alt stăvilar s’a mai prăbuşit în mod parţial, însă măsurile de protecţie luate imediat au evitat pagubele. LA SFÂRŞITUL ACESTUI RĂZBOI NU VOR MAI EXISTA DECÂT SUPRAVIEŢUITORII ŞI CEI CONDAMNAŢI LA PURE — declară purtătorul de cuvânt al Camerei japoneze TOKIO 9 (Rador). — „Acest război este atât de crud, atât de decisiv şi de definitiv, încât nu se va mai putea face deosebire între învingători şi învinşi; nu vor mai exista decât supravieţuitorii şi cei condamnaţi la pieire" a declarat purtătorul de cuvânt al Camerei japoneze, Tadahiko Okada, în faţa unei mari mulţimi care l-asculta în parcul Hibin. Trebue — a continuat oratorul — să concentrăm toate forţele pentru a distruge forţa Statelor Unite şi a Marei Britanii, care nu pot să existe alături de aceea a Japoniei şi care dacă nu ar fi complet nimicită ar merge mai departe cu nesăţioasa lor lăcomie de putere. Marea Britanie merge la pieire. Prosperitatea ei de odinioară era rezultatul unei agresiuni de piraţi săvârşită în numele umanităţii. Aceeaşi „umanitate" a fost pusă în practică si faţă de trupele indigene din India, care au fost trimise in prima * jprafdilgita egtwl «naraţiunilor contra forţelor japoneze, p când trupele britanice erau in sigurantă departe în spatele frontului. Constatând că mişcarea de rezistenţă contra dominaţiei lor creşte mereu în India, britanicii atacă fără milă, cu mitraliere şi bombe, pe aceşti indigeni, pentru a-i sili la supunere. D. Okada şi-a încheiat cuvântarea proclamând din nou că japonezii trebue să facă absolut toate sforțările posibile, pentru a scoate din luptă Anglia și Statala Yalta.