Argus, iunie 1943 (Anul 33, nr. 9027-9049)

1943-06-11 / nr. 9034

ANUL XXXIII Nr. 9034 A apărut şi s-a pus In vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 175 A R O N In ţară A M I N T E en străinătate Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 400 „ Tariful in funcţiune de convenţiile costale internaţionale Pentru bănci, instituţii şi adiţii publi 3000 lei anual 5 iei în tera­n 12 iei in străinătate 4 PAGINI S LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI §1 FINANŢE! Telefon 3.05.44 1! îwh 1943 ut şi s-a pus in vânzare IM­PUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 175 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publici­­tate. Proprietar: ,,A­RGUS" S. A înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI RĂSPLĂTIREA HĂRNICIEI Un repaos de câteva ceasuri în­­tr-o zi de lucru, ne~a îngăduit să facem o călătorie cu trenul printre lanurile de grâu, orz, porumb, ma­zăre, etc­ Era prima zi cu soare după șirul de zile ploioase. In dreapta şi stân­ga Huneî ferate, până la depărtări de kilometri, roiul de albine munci­­tare acoperea întregul câmp. Ba­trâni, femei, copii, ici-colo câte un muncitor de vârstă mijlocie, lu­crau de zor căutând par­că să pro­­fite la maximum de timpul atât de prielnic pentru lucru. Unii prăşiau Porumbul, alţii pliveau grâul de bumeni, iar alţii coseau lucerna şi trifoiul. Chiar din fuga­­re­i se vedea pe fetele lor voire , par­că e extraordinar de in­si­­tisfacţie pentru că vremea, nu a ir­şit, ne-a îngăduit să fie din nou la câmp. Anul acesta, Dumnezeu a răsplă­­tit mai mu­t decât altădată, cel pu­ţin până acum, dragostea de ogor a plugarului nostru şi râvna cu care îl munceşte-Holdele de tot felul, surâd că­­lătorului, arătându se sănătoase şi frumoase- Dacă Dumnezeu a răs­plătit această râvnă şi hărnicie, credem că nu este mai mică dato­ria noastră de a face tot ce ne stă în putinţă pentru o şi mai bună răsplătire. Să nu ne gândim că dacă va fi o recoltă bună, trebue să păţim cerealele cu preţul mai mic decât altă dată. Să socotim mai întâie,că muncile agricole au fost anul aces­ta mult mai scumpe decât anul tre­cut. Să facem socoteli drepte, înă­­buşind egoismul care ne-ar îndem­na să cerem a se ţine seamă nu­­mai de interesele noastre ale con­sumatorilor, ignorându-se intere­sele producătorilor. Nimic nu este mai descurajant pentru oamenii de muncă decât o nedreaptă răsplătire a muncii lor. Este ca și cum unui școlar sârguincios, i s-ar da o notă mai mică decât cea pe care o me­­rită el cu adevărat, pentru ca nu cumva să o ia înaintea unui alt şcolar mai puţin sârguincios şi mai puţin ,inteligent, dar cu protectori în sânul corpului profesoral­ Se apropie recoltarea grâului.I­a ministerul agriculturei şi domenii­lor, lucrează în prezent, consiliul superior al agriculturei. Am dori ca în programul acestor lucrări, să se examineze cu toată atenţiu­nea condiţiunile de producţie a­­gricolă din acest an şi să se hotă­rască măsuri şi preţuri menite a constitui pentru producătorul agri­col un puternic stimulent de mun­că, atât pentru folosul lui, cât şi pentru folosul colectivităţii romă­­neşti. Este nu numai o problemă de or­din economic, ci cel puțin în a­­ceeaş măsură, o problemă de or­­din social. O ordine economică trainică se va sprijini totdeauna pe o ordine socială desăvârşită. A. Pierderile suferite de sovietici la capul de pod CUBAN BERLIN, 9 (Kador). — Dela cartie­rul general al Fuchrerului, înaltul co­mandament al forţelor armate germa­ne comunică: Pe frontul de răsărit nu s’au dat lupte importan­te. In luptele ce s’au des­făşurat în ultimele 15 zi­le la capul de pod de pe Cuban şi pentru care so­vieticii au pus în acţiune 13 divizii şi 3 brigăzi de infanterie, 6 formaţiuni blindate şi puternice for­maţiuni aeriene, inami­cul a suferit pierderi foa­rte grele de oameni şi material. Au fost distruse nu mai puţin de 100 de tancuri şi 350 de avioane, fără a mai pune la socoteală ce­lelalte pierderi. Formaţiuni de avioane de asalt au scufundat eri în largul coastei de răsă­rit a Mării de Azov 47 vase de debarcare sovie­tice. Tiera 9 IU­ai şi până eri, insula a suferit­­ bom­bardamente de pe mare şi K­O de atacuri aeriene, care in ultimele zile au atins un ritm de 12 acţi­uni pe zi, iar în cursul ul­timelor 9 nopţi acţiunile aeriene inamice au con­tinuat fără întrerupere, pentru ca apărătorii să nu poată avea niciun ră­gaz. Evident, ofensiva inamică a pricinuit numeroase distrugeri, a căror reparare imediată a fost asigurată fără preget chiar sub violenţa bombardamentelor. Bateriile navale şi antiaeriene ale in­sulei au răspuns fără întrerupere atacu­rilor inamice, pricinuind adversarului pierderi de 116 avioane doborîte sigur, plus un vapor care a fost grav lovit. Populaţia insulei rezistă cu răbdare. In sectorul central al frontului de răsărit cu prilejul unei Încercări a So­vietelor de a bombarda aerodromurile noastre și centrele noastre de aprovi­zionare, au fost doborite 75 avioane so­vietice, dintre care 11 au căzut numai sub loviturile aviatorilor de vânătoare spanioli. In total, inamicul a pierdut ori pe frontul de răsărit 141 de avioane. Lipsesc 3 avioane ale noastre. Avioane de luptă grele germane au bombardat în noaptea de 9 iunie in­flaţiile portuare situate pe coasta al­geriană. COMUNICAT FINLANDEZ HELSINKI 9 (Rador). — Comuni­catul militar finlandez anunţă: Pe fronturile terestre, în general activtate de luptă redusă. In partea de răsărit a istmului Ca­­reliei, trupele noastre au respins ata­cul unui mic detaşament inamic, dat cu sprijin de artilerie şi aruncătoare de granate. Aviaţia a bombardat un tren de transport inamic, lovindu-l în plin. Au mai fost bombardate pe lacul La­doga 3 vase inamice de mic tonaj dintre care unul a explodat. Pe istmul Maaselkae, avioanele noa­stre de vânătoare au doborît un avion inamic şi au avariat un altul. Unul din avioanele noastre nu s’a înapoiat la bază, alături de soldaţi, de marinari, de a­­viatori şi de miliţieni, indurând cu mândrie jertfele şi lipsurile impuse de acest sever asediu aeronaval. Eri, inamicul a aruncat manifeste, ale cartierului general anglo-american, semnate de generalul Spaatz, prin care garnizoana era somată să se predea în termen de 18 ore. Oricine îşi poate în­chipui răspunsul amiralului comandant al Insulei şi al garnizoanei. Apărătorii curagioşi ai Panteleriei sunt toţi în pi­cioare, gata să-l facă pe inamic » plăti foarte scump o încercare de debarcare In vremea aceasta, mica Insulă Lampedusa, şi mai depărtată încă şi cu desăvârşire impresurată de inamic, mica dar viteaza garnizoa­nă a­ şi respins victorios o încerca­re de debarcare, făcându-l pe ina­mic să înţeleagă cât de grea vă fi lupta dacă el va încerca să pună stăpânire pe aceste mici dar so­lide poziţii înaintate italiene. Eroica rezistenţă a garnizoanei de pe insula Pantelleria ROMA, 9 (Kador). — Un adaos la comunicatul militar italian de astăzi a­­duce următoarele precizări: După ocuparea Tunisiei de către ennglezi, insula Pantelleria era prin forţa lucrurilor menită să sufere şocul inamicului nerăbdător de a distruge acest obstacol ce stă în calea rutei sale din Canalul Siciliei. Astfel, după câteva bombardamente preliminare, începute la 9 Mai, ina­micul a susţinut o intensă ofensivă aeronavală cu un ritm din ce în ce mai strâns, ajungând în ultimele zile la o extremă violenţă. Ţinta evidentă a a­­cestei ofensive este de a sdruncina apărarea şi energia garnizoanei, pentru a o sili să se predea sau măcar pntru a-i slăbi considerabil rezistenţa pentru eventualitatea unei debarcări. Viteazi garnizoană a primit insă lupta cu o mare tărie de suflet şi a zădărnicit atacurile cu o voinţă atât de neînfrântă, încât toate prevederile inamicului s’au dovedit înşelătoare. P­I­A­Ţ­A Bursa Miercuri activitatea bursieră în co­mpartimentul acţiunilor a fost, poate incidentul,­ mai­ însufleţită decât un ajun sub raportul afacerilor şi puţin mai susţinută ca tendinţă. Hârtiile bancare au fost neglijate, iar petroliferele au oscilat nehotărâte. In celelalte sectoare de valori cu ve­nit variabil s-au înregistrat plusuri neînsemnate. Menţionăm doar S.­T­R. optate la 212S de la 2000 şi Telefoa­­nele în creştere cu 100 puncte. Valorile cu venit fix au încheiat tranzacţii numai cu 3 sorturi de va­­lor, fără însă a ceda din cursurile an­­terioare. Registrele birourilor de agentură și comi­sion Suntem întrebări dacă un birou de agentură, care nu face comerț pe cont propriu, ci care reprezintă numai pe bază de contracte vizate mai multe firme comerciale și in­dustriale, mijlocind vânzări pentru aceste firme, adică preia comenzi în numele acestora şi care drept răsplată pentru osteneală şi chel­­tueli primeşte un anumit provi­zion, este sau nu obligat să ţină registre. Răspunzând acestei întrebări a­­rătăm că obligaţiunea de a tine re­gistrele impuse de codul de comerţ ese în funcţie de impunere iar nu de felul comerțului exercitat. In consecință dacă biroul de agen­tură respectiv este impus la un ve­­nit anual mai mare de 100.000 lei, trebue să posede registrele prevă­zute de codul de comer­t (jurnal si inventar) dacă este impus sub 100 mii lei venit, poate vine numai re­gistrul special vizat de organele fiscale nu şi de Tribunal în care se trec toate încasările și cheltuelile. La întrebarea aceleiaş firme care este cota de impunere după venit la această profesiune arătăm că nu­mai coeficienții de rentabilitate nettă variază de la o categorie la alta, cota de impunere este acelaş asupra venitului indiferent de fe­lul comerţului din care provine. Timbrarea chitanţe­lor pentru transpor­turi Un cititor ne întreabă ce timbre trebue să pună pe chitanţele ce le ia de la căruţaşii ce-i efectuează di­ferite transporturi şi cărora le plă­teşte fiecare transport în parte contra unei chitanţe. Arătăm că pentru aceste plăţi, ca de altfel pentru orice adeverin­ţă de primire de bani indiferent pen­­tru ce au fost primiţi, chitanţele se timbrează cu timbre speciale de chitanţe (aceleaşi cari sunt pentru facturi şi borderouri). Dacă chitanţele se fac dintr’un chitanţier special cu copie atunci o parte a timbrului se pune pe co­pie sau pe cotorul chitanţei (partea cu Stema Ţărei) iar cealaltă parte se pune pe chitanţa, primtorul tre­buind să semneze peste timbru. Dacă însă chitanţele se întoc­mesc pe hârtie simplă volantă, se lipeşte pe chitanţă timbrul întreg cu ambele părţi, anulându-se prin semnătura primitorului. Cum trebue să păs­treze negustorii mă­laiul Constatându-se ca unii comer­cianţi păstrează mult timp mălaiul proaspăt măcinat în saci fără să-l aerisească provocând alterarea se aduce la cunoştinţa depozitarilor că mălaiul nu poate fi ţinut mai mult de 3-4 zile în saci sau în locuri neaerisite. In cazul când mălaiul urmează a fi ţinut mai mult de 4 zile până la distribuire, se recomandă a-1 scoate din saci şi întinde în stra­turi subţiri în locuri aerate. Comercianţii cari nu vor lua mă­suri de bună conservare a mălaiu­lui vor suferi rigorile legii sabota­jului economic. Declararea unor can­tităţi de săpun ne­vândut Subsecretariatul de Stat al Apro­vizionării Armatei şi Populaţiei ci­vile comunică următoarele : Fabricile de săpun care posedă cantităţi de săpun tip popular ne­vândut rezultat din cotele de spnit publicate în decizia ministerială 1143 vor anunţa până la 15 iunie a. c. Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării Direcţiei, cantităţile de săpun ce au pe sorturi de să­pun: „S“ şi „N. S.“ anunţate şi dis­tribuite de către Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării însă ne­­ridicate până în prezent Circulaţia produse­lor rurale şi oblig­aţîunile fiscale Măsurile luate de ministerul de finanţe din leghe şi regulamentele în vigoare p­rt­u controlul apl­icării legilor fiscale în ce priveşte respec­tarea de către contribuabili a obli­gaţ­unilor pe care le au faţă de fisc, au scopul de a înlătura cu totul e­­vaz­urile fiscale, adică sustragerile contribuabililor dela achitarea a­ a­cestor obligaţiuni. Aplicarea acestor măsuri pe te­ren, cade în competenţa organelor de control al­e ministem­lui de fi­nanţe şi în aceea a organelor gărzii financiare. 1. Prin numer­oase circulari şi or­­dine de serviciu, ministerul de fi­nanţe a cerut acestor organe de control, ca în exercitarea atribuţîu­­nilor lor, să adopte o manieră ci­vilizată şi cât se poate de prie­tenoasă faţă de contribuabilii de ori ce categorie, înregistrăm cu deplină satisfac- Ie­e faptul că aceste recomandaţiuni spe­rate ale ministerului de finanţe, au fost urmate în întreaga ţară şi da­r au fost unele neînţelegeri câte­odată, ele sunt excepţii cari nu pot impieta asupra conduitei generale a personalului ministerului de fi­Bineînţeles atunci când el trimite zilnic ceea ce produce. Chiar micul producător uneori însă dacă n’are putinţa să-şi expedieze marfa în fiecare zi o strânge 7—8 zile — mai ales pentru a nu-şi pierde timpul cu plasarea ei de fiecare dată — şi apoi o expediază toată odată către centrele de consum. In acest caz şi el se vede în" Si­tuaţia de a fi nev­oit să­ vândă mar­fa mai multor comercianţi sau con­sumatori. Dacă vorbim de marii producă­tori din mediul rural m­ai ales de cei cari activează în domeniul ali­mentar, la aceştia situaţia este şi mai grea. Luăm un exemplu: Fa­bricanţii de brâneturi din­­mediul rural. Pentrucă n'au timp’ să vină în fiecare zi cu marfa, o expediază de obiceiu săptămânal, iar pentru a nu fi nevoiţi să-şi micşoreze câştigul prin angajarea unui bmf speial care să ia comenziţî şi cia­una deci, trebue să-i plătească co­mision, însoţesc ei singuri marfa, urmând ca în oraşe să o vândă mai multor negustori.­­ • Or, legile fiscale îl obligă ca ei să factureze marfa chiar la locul de producţie. Pe ce nume vor factura? Admi­tem că facturează la întâmplare pe numele unuia sau doi din ve­­chii clienţi. Când vin să le ofere marfa deja facturată, se poate întâmpla ca a­­ceştia or să refuze marfa, or să ia cantităţi mai mici, ba cazul când aceştia o refuză,­uanţe din serviciile exterioare.­­ In ceea ce priveşte însă modul de a se controla împlinirea obligaţiu­nilor fiscale, unde categorii de con­tribuabili credem că n’ar fi lipsit de interes, să se recurgă la unele simplificări menite a face controlul şi mai eficace, adică menite să în­lăture cu desăvârşire orice putinţă de evaziune fiscală. Ne referim în special la producă­torii din mediul rural. cari, fie că trimit cu calea ferată sau cu ser­vicii de camionaj fie că ei singuri îşi aduc mărfurile la Bucureşti sau în centrele de mare consum, întâm­pină unele greutări în timpul trans­portului. In conformitate cu legea timbru­lui, cifrei de afaceri şi a contribu­ţiei excepţionale pentru apărarea ţării de 5 la sută, toate mărfurile care pornesc de la producător către revânzător trebuie să fie însoţite de facturi timbrate. Norma se poate aplica fără nici o dificultate, micului producător a cărei marfă poate fi cumpărată de un singur comerciant, sau de un singur consumator, ca şi marelui producător cu serviciu de desfacere , bine organizat, producătorul caută alti cumpără­tori. Facturile cu care a plecat el de acasă însă, nu mai sunt vala­bile pentru aceștia și ca atare trebue să factureze a doua oară, pe numele cumpărătorului real. De aici rezultă două inconve­­niente. In registrul cifrei de afa­ceri va trebui să treacă din nou cantitatea de produse vândute o singură dată, ceea ce însemnează majorarea volumului de afaceri. Altfel va fi nepotrivire între regis­trul de cifră șî facturier­ Al doilea este că aplică de două ori timbre care nu sunt achitate decât o sin­­gură dată, de cumpărătorul de fapt. Uneori se întâmplă că un produ­cător să-şi desfacă marfa la 7—8 clienţi. Tuturor acestora trebue să le dea facturi, pentru că altfel şi el şi cumpărătorii sunt contravenienţi la legea pentru activarea produc­ţiei, reprimărei speculei ilicite şi a sabotajului. In acest caz îşi în­­curcă din nou şi scriptele şi buge­tul de cheltueli. Dacă producătorul n'are factură de la locul de producţie, organele de control din timpul transportului mărfii, îi încheie acte de contra­venţie pentru călcarea legilor fis­cale. Menţionăm­ că la bariere, ■ este un control foarte riguros exercitat de organele gărzei financiare, de alt-« fel, pe deplin îndreptăţit aşa că nu se poate strecura nimic în plaşa fană control. Nu vorbim! &d de wcl «aa M m Foloasele unei simplificări găsi mijloace de a evita controlul de la bariere, ci de producătorii şi comercianţii serioşi. Credem­ că ar fi necesar să se examinee problema dacă nu s'ar putea găsi un alt mij­loc prin care pe de o parte să se bu­cure dificultăţile de mai sus cari atrasă asupra producătorilor, iar pe de alta, să se facă cu neputinţă orice evaziune fiscala. Pentru aceasta, credem că me­toda cea mai bună ar putea fi ur­mătoarea: la plecarea oricăror mărfuri produse în mediul rural, de la locul de producţie, ele să ai­bă un certificat de însoţire cu data plecării şi cu cantităţile transpor­tate, vizaii de percepţia respectivă, care își oprește o copie. Acest certificat să fie valabil pe timpul transportului. La vânzarea mărfei către comerciant, producătorul să factureze fiecare marfă pe care le-o dă, aplicând taxele legale la facturi. Dacă producătorul a vân­dut toată marfa, să aibă obligaţiu­­nea ca îndată ce ajunge la locul de producţie să prezinte percepţi­ei respective, certificatul de înso­ţire al mărfei şi facturierul cu care să dovedească cui a vândut mar­fa şi dacă a facturat-o în întregi­­me sau nu a facturat-o. In cazul când un mare producă­tor nu poate vinde toată marfa prevăzută în certificatul de însoţire sau se înapoiază cu cu ea acasă, sau o depozitează. El rămâne să o factureze atunci când o vindie şi în orice caz, con­trolul depozitului se poate face ori­când este nevoe. 1­­ ! Dacă în depozit se găsesc canti­tăţi mai m­­ici decât cele pe cari a a­­rătat că le-a depozitat, in­­­semnează că a vândut fără fac­tură şi a înşelat fiscul, în acest caz este contravenient şi urmează a i se aplica sancţiunile legale. In cazul când se înapoiază cu marfa acasă, face percepţiei dovadă de cât a vândut, chiar prezentân­du-i marfa rămasă. Desigur că cele de mai sus sunt simple propuneri, urmând ca fo­rurile superioar­e ale ministerului de finanţe să hotărască dacă ele pot fi examinate şi în ce m­ăsură ar pu­tea fi traduse în fapt. Credem totuşi, că faţă de totala solicitudine pe care d. mareşal Antonescu, Conducătorul Statului, o acordă producătorilor agricoli în rândurile cărora întră şi crescăto­rii de vite, de oi, mici industriaşi, pentru prelucrarea laptelui, etc., propunerile noastre de mai sus me­rită a fi examinate cu toată aten­ţiunea şi după aceasta, să se trea­că la unele măsuri menite a înlătu­ra cât mai mult greutăţile cari stau în calea circulaţiei bunurilor rura­le, greutăţi care, nu rare ori, în- Plctează asupra Ruteni de produc- Eky" ÎW* 1 BATALIOANE DE EROI Batalioane botezate în focul Răsăritului, gloria voastră străluceşte peste veac, prin jertfa comandanţilor voştri.Inţelepciunea şi sângele lor, au între­git dăruirea în nemărginire a luptătorilor voştri. Ofiţer şi soldat şi-au inmanuchiat sufletele in vâltoarea aceluiaşi destin eroic.. Şi, sub umbra crucilor apoi, au primit deopotrivă binecuvântarea cerului. Bravura comandanţilor de compa­nii şi batalioane a reîmprospătat în depărtări de foc şi moarte, străvechea onoare a falniciei noastre armate. Pretutindeni, ei s-au dovedit demni urmaşi ai marilor noştri căpitani de oaste de odinioară. Intre mândrii cavaleri­­ai ordinu­lui Mihai Viteazul se numără în de­osebi aceşti eroi, cari au înfruntat cu abnegaţie grindina de gloanţe şi schije în mijlocul trupei. Mereu cu faţa la inamic, sângele lor a înflorit pe câmpul de bătaie, ca un blazon de înaltă distincţie ostăşească. Iar, când trupul lor s-a frânt ca o troiţă în fur­­tună, sufletul lor a despicat în larg, făgaş nou de biruinţă. Au căzut la datorie, în fruntea corn Neamţu Gheorghe Marinescu Marcel Roşea Gheorghe loan Gh. Mihail Popescu Gh. Eugen Diaconescu Nicoae Bayer Francisc Ionescu Anton Mihăescu C-tin Constantinescu Ov­hn­că C-tin Urianu D. Gherghe Moldovaiul C. Gheorghe Neguț 1. Valerie Ireceanu S. Nicolae Vasiliu Gheorghe lt. C-dor Sandu Florea Stoiculescu Grigore și Anton­­­ui Matei ban 1. Voinea Stroilescu C’tu­j Mă­rentesc! Valeriu Batalioane binecuvântate de cerul Răsăritului, v'aţi dăruit tributul pen­­tru dreptate şi libertate. Comandanţii voştri v‘au adus mântuirea prin pro­pria lor jertfă. In numele lui Dumnezeu aţi luptat ofiţeri şi soldaţi şi aţi învins. Crucile credinţei au răsărit din panif­ lor şi batalioanelor alături de ostaşii, lor, ofiţeri de elită, vrednici cruciaţi de vremuri noui. Numele lor s-a legat pentru totdea­una de fiecare luptă câştigată în a­­vânt de luptători spre soare. Astfel, fiecare maior pomenit în rândurile celor ce s‘au jertfit pentru gloria Nea­­mului reprezintă simbolul unei biru­inţe. In pioasa îngenunchere de recuno­ştinţă, desprindem azi o filă din is­toria războiului nostru sfânt şi cităm o parte dintre cei ce s'au aliniat pen­tru veşnicie printre eroii nemuritori ai Neamului. Din rândul comandanţilor cu gra­dul de maior căzuţi la datorie, cităm o parte şi anume: Mă­nescu St. Ion Curteanu Marin Újvári Camil Văduva Gheorghe Gheorghe T. Gh. Ştefan Ghinescu G. Virgil Borcescu N. Alexandru Fetcu I.­ban Alexandrescu Dumitru Mălînescu Mircea Grigoraş ban Iordăchescu Grigore Vasiliu C- Dumitru Jercan Gheorghe Hanea L. Simion Ionescu Aurel ban Suciu Bela Lateş V. Ion Hoştiuc Aurelian Pătrăşescu N. Corneliu Tudorănescu T. Victor Marinescu I. Mihail Viatache Ion oasele voastre frânte şi au purificat pământul păgân. In calea voastră de mucenici ai Patriei aţi ridicat altare creştinătăţii. Prin biruinţa voastră, prin contri­buţia voastră de eroi nemuritori, Ro­mânia şi-a cucerit un loc de frunte in rândul popoarelor de mâine. RĂZBOIUL CU GAZE Ce se spune la Ber­lin faţă de ultimele declaraţii ale preşedintelui ROOSEVELT în această chestiune BERLIN, 9 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a declarat că după toate a­­parenţele, puterile Axei fac pregătiri în vederea folosirii gazelor toxice şi că în cazul când ele ar începe „răz­boiul cu gaze" s’ar lua imediat măsuri de represalii. Nu este prima oară, se declară la Berlin, când din partea inamicului se pun in circulaţie asemenea alegaţi. Faptul că preşedintele statelor Unite ia acum aceste alegaţii pe seama sa dovedeşte după câte se spune, sau o a­­numită nervozitate sau, poate, chiar dorinţa de a-şi procura Iul însuşi şi a­­liaţilor săi un alibiu mai Înainte de a se produce faptele, pentru eventualele intenţii pe care el Însuşi le are în a­­ceastă direcţie. S’AU PRĂBUŞIT ŞI ALTE STAVILARE DIN TURCIA ANKARA, 9 (Rador). — Stăvilarul Hasan Aga din apropiere de Adana s’a prăbuşit în urma topirii zăpezilor de pe muntele Taurus, fapt care a făcut ca apele să-şi sporească în mod conside­rabil volumul ior. Enormele pagube prilejuite culturilor sunt evaluate până acum, la mai mult de 3 milioane l­ee turceşti. Şi alt stăvilar s’a mai prăbuşit în mod parţial, însă măsurile de protec­ţie luate imediat au evitat pagubele. LA SFÂRŞITUL ACESTUI RĂZBOI NU VOR MAI EXISTA DECÂT SUPRAVIEŢUITORII ŞI CEI CONDAMNAŢI LA PURE­­ — declară purtătorul de cuvânt al Camerei japoneze TOKIO 9 (Rador). — „Acest război este atât de crud, atât de decisiv şi de definitiv, încât nu se va mai putea face deosebire între­ învingă­tori şi învinşi; nu vor mai exista decât supravieţuitorii şi cei condam­naţi la pieire" a declarat purtătorul de cuvânt al Camerei japoneze,­­ Tadahiko Okada, în faţa unei mari mulţimi care l-asculta în parcul Hibin. Trebue — a continuat oratorul — să concentrăm toate forţele pentru a distruge forţa Statelor Unite şi a Ma­­rei Britanii, care nu pot să existe a­­lături de aceea a Japoniei şi care dacă nu ar fi complet nimicită ar merge mai departe cu nesăţioasa lor lăcomie de putere. Marea Britanie merge la pieire. Prosperitatea ei de odinioară era rezultatul unei agresiuni de piraţi săvârşită în­ numele umanităţii. Ace­eaşi „umanitate" a fost pusă în prac­tică si faţă de trupele indigene din India, care au fost trimise in prima * jprafdilgi­ta egtwl «naraţiu­nilor contra forţelor japoneze, p când trupele britanice erau in sigu­rantă departe în spatele frontului. Constatând că mişcarea de rezis­tenţă contra dominaţiei lor creşte mereu în India, britanicii atacă fără milă, cu mitraliere şi bombe, pe a­­ceşti indigeni, pentru a-i sili la su­punere. D. Okada şi-a încheiat cuvântarea proclamând din nou că japonezii tre­­bue să facă absolut toate sforțările posibile, pentru a scoate din luptă Anglia și Statala Yalta.

Next