Argus, iunie 1944 (Anul 34, nr. 9315-9339)
1944-06-11 / nr. 9323
anul XXXIV Nr. 9523 Citiţi şi răspândiţi ZiARUL „TIMPUL" 8. IC $1 12 PAGINI 7 LEI ABONAMENTE! In ţară Cd an 1500 ix-j 6 luni 800 Leij 3 luni 400 l,rl In Capitală 1800 !.ci| Pentru bSnci cnriPi? P 1 i . In străinătnts • . sui Sn functiune de convenţiile nostale internationale • ■■ii. pi.Mi. f anno |P| ...... i 5 lei în ţară — 12 lei în străinătate Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei BIROURILE: Bucureşti, str. Sărindar No. 13. Tel. 3.05.44. Duminică 11 iunie 1944 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS” S. A. Inserts sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil : V AL. PETROVICI „SFATUL de împăciuire39 de prof. Agricola Cardaş Bună inspiraţie, cu adevărat aducătoare de folos, cu efecte imediate, purtătoare de linişte şi pace sub nenumărate forme, a avert d- Ministru al Justiţiei, înfăptuind legea Sfatului de împăciuire. Multe legi am votate, multe le-am urmărit, multe bune, dar foarte multe slabe, depărtate de realităţi, sortite dispariţiei prin desuetudine. Tată însă e lege scurtă dar bogată şi neînchipuit de bine primită în lumea satelor. „Impacă-te cu protivnicul tău cu fond cât eşti încă pe cale cu el Ca nu cumva potrivnicul să te dea judecăţii, iar judecătorii să te dea slujitorului gft te arunce în temniţă, căci adevărat îţi spun : nu vei ieşi de acolo pără nu vei cheltui gi cel din urmă bănuţ’. Acestea sunt cuvintele Sfântului Evanghelist Matei, pe care le aminteşte prea fericitul nostru Patriarh Nicodem, în pastorala sa plite de adâncime, către clerul ce ia parte în juriul sfatului de împă- Huire. Prin această lege se readuce în Sat vechiul „sfat, al bătrâfilor** „vechiul Scaun ”3«, judecată“ chiar în sat la faţa locului, „vechile jurii comunale” ce-au dăinuit la noi pe vremuri. Am vorbit cu autorităţile comunale, cu fruntaşii satului, cu preotul, cu învăţătorii, am asistat la şedinţe de împăciuire, am consultat condica tuturor neînţelegerilor împăcate până azi. Rar mi s-a întâmplat să ascult laude şi comentarii atât de bune pentru vreo altă lege sau măsură legată de viaţa satelor plină deatâtea interese, de atâtea sentimente, de atâtea pasiuni, viforos manifestate : loviri, ameninţări, calomnii, tulburări de posesie,, încălcări de hotare, deposedări de bunuri şi felurite neînţelegeri băneşti. Până la zece mii lei, toate trebue să meargă în faţa acestui sfat de împăciuire, şi chiar dacă nu se ajunge la vreun rezultat, instanţele judecătoreşti ce urmează trebue să ţină seamă de părerile Sfatului de împăciuire local. Ce economie de bani ! Ce economie de timp! Doar am văzut cu toţii şirurile de ţărani în fiecare zi în faţa judecătoriilor, zile de muncă pierdute şi bani cheltuiţi. Prin cârciumile vecine. Un preot tânăr cu blândă şi serioasă figură prezidează, un demn învăţător pensionar stimat de tot satul şi un sătean fruntaş din comună, formează sfatul. In faţa Sfatului, cu crucea pe masă şi în asistenţa consătenilor, se perindă reclamanţii şi pârâţii pentru insulte, părueli între neamuri şi vecini, furt, chirii neplătite, distrugerea de recoltă, încălcare de hotare cu stricare de pomi fructiferi, cumpărare de pământ fără acte, ci mâncate de câinii vecinului, ba chiar şi un proces de „ultraj” între doi funcţionari rurali, etc. O gamă întreagă de supărări primitive, de pretenţii, de ambiţii, dă Pasiuni, care dacă ar fi mers mai departe ar fi dus multă apă la moara apărătorilor, multe pagube împricinaţilor, şi instanţelor judecătoreşti nenumărate termene, înfăţişeri şi martori de toate calibrele morale. In faţa celor prezenţi, sfaturile acelui învăţător, glasul dulce al tânărului preot apelând la împăciuire între oameni, arătându-le apoi per- Kocrivele supărărilor întreţinute, au adus pacea imediat şi obligaţiuni, pe cuvânt de cinste şi semnătură, de a plăti, de a despăgubi, de a renunţa la urmărire, de a recunoaşte greşala sau pornirea spre mânie. Asemenea judecată pe loc, chiar în satul care cunoaşte neînţelegerea, care cunoaşte pe făptuitori siin tată în fiu, care cumpăneşte purtarea şi cinstea fiecărui consătean asemenea dreptate imediată Şi adevărată, rămâne sfântă, rămâne respectă şi foarte rari sunt cazurile — acelea prea vechi, prea inventate — pe care părţile susţin a le duce în faţa instanţelor judecătoreşti. Prin aceste sfaturi de împăciuire şi preotul şi învăţătorul, cei doi factori fără care sufletul şi materia satului nu pot fi concepute, apar cu tot prestigiul meritat. Activitatea acestor sfaturi de împăciuire trebue urmărită, susţinută, încurajată şi bilanţul lor publicat din când în când, spre ştiinţa tuturor pe cari necazurile satelor îi preocupă. fjFericiţi făcătorii de pace şi fericit fie d. I. Marinescu, ministrul Justiţiei care, inspirându-se din organizările trecute ale Ţării, a ştiut să dea o nouă viaţă unei bune instituţii, pentru ţărănimea noastră. Prof. Agricola Cardaş MP -01 ——■■—O—— MODIFICAREA REGULAMENTULU) PENTRU FUNCŢIONAREA REGISTRULUI COMERŢULUI ŞI A OFICIULUI CENTRAL Monitorul Oficial din 9 Iunie 1944 publică următorul decret: ART. I. — Art. 34 al regulament,tului legii pentru funcţionarea Oficiului registrului comerţului şi a Oficiului central din 8 Mai 1931, se modifică, după cum urmează: ART. 34. — In conformitate cu dispozițiunile art. 25 din lege se vor percepe următoarele taxe: I. înmatriculări.—Firme individuale Pentru Oficiul Camerei de comerț și de industrie 800 lei; pentru Oficiul central 200 lei. Firme sociale a) Cu un capital până la 1.000.000 Iei : Pentru Oficiul Camerei de comerț şi de industrie 2000 lei; pentru Oficiul central 500 lei. b) Dela 1.000.000—5.000.000 lei: Pentru Oficiul Camerei de comerț şi de industrie 4.000 lei; pentru Oficul central 1.000 lei c) Dela5.000.000—10.000.000 lei: Pentru Oficiul Camerei de comerț şi de industrie 6.000 lei; pentru Oficul central 1.500 lei. d) Delà 10.000.000—20.000.000 lei: Pentru Oficiul Camerei de comerț şi de industrie 8.000 lei ; pentru Oficiul central 2.000 lei e) Delà 20.000.000—50.000.000 lei : Pentru Oficiul Camerei de comerț și de industrie 12.000 lei: Pentru Oficiul central 3 000 lei * 1) Peste 50.000.000 lei: La taxele prevăzute la lit e. se vor adăuga pentru fiecare lei 10.000.000, câte 2.000 lei pentru Oficiul Camerei de comerț și de industrie şi 500 lei pentru Oficiul central. II. Mențiuni şi radieri.—Firme individuale Pentru Oficiul Camerei de comerţ şi de industrie 200 lei; pentru Oficiul central 100 lei. Firme sociale Pentru Oficiul Camerei de comerţ şi de industrie 400 lei; pentru Oficiul central 200 lei. III. Certificate şi copii legalizate Certificate 300 lei; copii legalizate după înmatriculări şi menţiuni 500 lei. ART. 2. — Dispoziţiunile decretului Nr. 1851 din 3 Iulie 1941, se menţin. ART. 3. — Prezentul regulament intră în vigoare la data de 1 Aprilie 1944. 2 PAGINI 5 LEI Reglementarea chestiunilor de ordin financiar şi economic rezultând din dispoziţiunile tratatului deja In aplicarea acordului special semnat cu Bulgaria la 16 Decembrie 1943, privind reglementarea chestiunilor de ordin financiar şi economic, rezultând din dispoziţiunile tratatului de la Craiova din 7 Septembrie 1940, altele decât acelea reglementate prin acordul financiar din aceiaşi dată, şi schimbul de scrisori intervenit la 1 Aprilie 1943, între d. Vice-Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministrul Bulgariei IS. Bucureşti, Ministerul Afacerilor Străine, Direcţiunea Economică, aduce la cunoştinţa celor interesaţi următoarele: A. Acordul din 16 Decembrie 1943, reglementează creanţele, bunurile şi drepturile precum şi datoriile — personale şi reale — intrând în anumite categorii bine determinate şi anume: 1. Creanțele persoanelor fizice sau morale române, sau având la 1 Octombrie 1940, domiciliul în România. a) Către persoanele fizice sau morale rămase în momentul cedării teritoriale (30 Sept. 1940) în teritoriul transfera prin Tratatul din 7 Septembrie 1940; b) Către persoanele fizice sau morale care au părăsit România ca urmare a Acordului din 6 Septembrie 1940, a Protocolului din 19 Aprilie 1941 al schimbului de scrisori din 1 Aprilie 1943, privind schimbul de populaţie română şi bulgară. c) Decurgând din proprietăţi imobiliare situate în teritoriul transferat; •..•* d) Decurgând din proprietăţi imobiiare situate în Bulgaria şi aparţinând unor persoane care au făcut obiectul* schimbului facultativ de populaţie. 2. Datoriile persoanelor fizice sau morale române sau având la 1 Oct. 1940, domiciliul în România: a) faţă de persoanele fizice sau morale rămase în momentul cedării (30 Sept. 1940) în teritoriul transferat prin Tratatul de la Craiova; b) faţă de persoanele fizice sau morale care au părăsit România c® urmare a schimburilor populaţiei obligatoriu sau facultativ, prevăzut de acel Tratat şi anexele lui. 3. Datoriile decurgând din bunurile imobiliare situate în România, ale persoanelor fizice sau morale bulgare, mai sus menţionate. B. Acordul din 16 Decembrie 1946, se aplică creanţelor, bunurilor şi drepturilor arătate la paragraful A, punctul 1 precum şi datoriile menţionate la paragraful A, punctul 2 şi 3 în măsura în care aceste creanţe, bunuri, drepturi sau datorii, existau la data de 15 Decembrie 1940, sau la data de 10 Iunie 1941, atunci când este vorba de persoane române sau bulgare, care au intrat în schimbul obligatoriu de populaţie prevăzut de Tratatul de la Craiova din 7 Octombrie 1940 şi la Protocolul din 11 Aprilie 1941, sau la data de 1 Noembrie 1943, atunci când este vorba de persoane române sau bulgare intrând în schimbul facultativ de populaţie. C. Chiriile, arenzile precum şi orice alte venituri decurgând din creanţele, bunurile şi drepturile mai sus arătate, nu sunt supuse termenelor indicate la paragraful precedent. D. Persoanele indicate la paragraful A, punctul 1 din prezentul comunicat pot să-şi realizeze creanţele, bunurile şi drepturile de orice natură, fie recurgând la instanţele de drept comun, fie recurgând la serviciile unui Oficiu Special instituit prin acordul din 16 Decembrie 1943 şi ale cărui atribuţiu- şi îndeplineşte Direcţiunea Lichidărilor din Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventariului din Bucureşti, b-dul Domniţei nr. 49. 1. Persoanele care recurg la procedura judiciară da drept comun beneficiază de dispoziţiunile art. III şi de orice natură, astfel cum s’a indicat la paragraful A. la punctul 1 din prezentul Comunicat, profesiunea, domiciliul actual precum şi acel din 30 Septembrie 1940, iar când petiţionarul nu cunoaşte actualul domiciliu, va da toate elementele necesare pentru identificarea acelei persoane şi pentru aflarea domiciliului. c. Specificarea dreptului invocat dându-se şi toate elementele din care să rezulte că drepturile existau în favoarea petiționarului la termenele prevăzute de paragraful B din prezentul Comunicat. d. Motivele: c. Probele. In afara titlului original de creanțe pe care creditorul interesat este obligat a-1 depune la Direcția Lichidărilor va depune şi copii de pe actele ce mai doreşte a prezenta pentru susţinerea cererei sale. 3. Cererile ca şi copiile de pe actele anexe — ce se vor înainta la Direcţiunea Lichidărilor — în calitatea sa de Oficiu Special — se vor face în trei exemplare semnate de creditorul reclamant iar dacă acesta este neştiutor de carte va semna prin punerea de deget cu atestarea primarului de reşedinţă. Cererile şi actele anexe vor fi redactate în limba română şi vor fi însoţite de traduceri în limba bulgară sau în limba franceză. Aceste cereri şi cu anexele respective precum şi alte cereri şi acte""de procedură sau formalităţi înaintea Oficiului special Protocolului anexă d la numitul Acord Special, care prevede anumite derogări la dreptul comun și anumite facilitări. 2. Persoanele care recurg la serviciile Oficiului Special urmează a înainta cereri Direcţiunii Lichidărilor din Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului din Bucureşti, b-dul Domniţei nr. 49 până la dată de 15 August 1944, dată dela care nu vor mai fi luate în considerare. Aceste cereri vor trebui să cuprindă următoarele: a) Numele şi pronumele petiţionarului, profesiunea, domiciliul legal la 1 Octombrie 1940 în România. b) Numele şi pronumele debitorului sau a perosanei faţă de care are de valorificat creanţe, bunuri şi drepturi din România şi a acelui similar din Bulgaria, sunt scutite de toate impozitele timbre şi taxe. 4. Recursul la Oficiul special, Direcţiunea Lichidărilor din Subsecretariatul Românizării, colonizării şi inventarului este facultativ pentru persoanele interesate. Creditorii interesaţi care au ales această cale de realizare a creanţelor lor sunt însă obligaţi să accepte procedura prevăzută la art. 1 al Protocolului anexă la Acordul Special din 16 Dec. 1943 și intre altele arbitrajul obligatoriu prevăzut la art. 2 din acelaş Protocol fără a mai putea recurge ulterior la procedura de drept comun pentru realizarea creanțelor, bunurile și drepturile lor. DESPRE CREDITELE ACORDATE DE LEGE SINISTRAŢILOR DE BOMBARDAMENTE AERIENE Am arătat, într-un articol precedent, că sinistraţii, care au obţinut fişa definitivă, se bucură de dreptul la amânarea plăţii datoriilor sau chiar de dreptul la suspendarea măsurilor de urmărire întreprinse de creditori, iar amânarea plăţilor sau suspendarea urmăririlor se acordă de instanţele judecătoreşti pentru 6 luni, cu putinţa de prelungire a acestui termen, dacă e cazul. Dar legiuitorul n’a înţeles numai să apere pe sinistraţi de condamnarea la plata datoriilor, sau de exfmintarea întreprinsă de creditori contra lor, ci s-a preocupat, mai cu seamă de chestiune® refacerii situaţiei acestor sinistraţi. Nu voim să vorbim despre dreptul de preferinţă la numirea în funcţii publice, la angajarea în funcţii particulare sau la exercitarea drepturilor de concesii farmaceutice, de brevete de industrie şi de brevete d® comerţ (pentru aceia care au asemenea drepturi). DREPTUL LA ÎMPRUMUTURI a) Tema noastră de azi este dreptul la împrumuturi de redacere» Trebuie se ştie, că toate categoţiile de sinistraţi beneficiază de acest drept, fie că sunt sinistraţi dn persoana lor, fie că sinistrul a lovit in starea lor materială. Legea n’a dat, însă, numai posibilitatea de a cere împrumuturi, ci dreptul de a îş obţine, desigur în con®cţiunile legii. b) Aceste împrumuturi se acordă pe un termen de cel puţin 10 ani pentru ca sinistratul să aibă destul timp să se desplătească, deci şi toată liniştea spre a lucra în scopul refacerii sale. Procentul e foarte mic. El merge de la 1% pănă la cel mult 2% pe an, pe care poate să-l plătească orice om, chiar dacă e în luptă aspră cu nevoile vieţii. c) Azi, adică atâta timp cât ţine războiul, împrumuturile se dau numai pentru repararea imobilelor avariate, care s’ar distruge de tot, dacă ar fi lăsate aşa cum sunt; pentru continuarea comerţului, ’ industriei sau profesiunii, dacă fondul de comerţ, fondul de industrie sau utilajul profesional n’au fost nimicite, ci numai avariate, sau pentru ca acei care au suferit sinistrul în persoana lor, să-şi poată organiza noule mijloace de existenţă, pe măsura puterii lor fizice, ca şi a nevoilor lor. Micii comercianţi sau meseriaşi, al căror fond a fost complect distrus, au dreptul să obţină, însă, chiar acum împrumuturi pentru refacerea lor totală. Ca totdeauna, legea s’a preocupat mai deaproape de cei mai nevoiaşi dintre noi de împrumuturi pentru refacerea imobilelor, fondurilor de comerţ, fondurilor industriale, etc. distruse compalect, vor fi acordate numai la terminarea războiului, dar ele pot fi cerute chiar de pe acum. Sinistraţii, aflaţi in această categorie, trebuie să înţeleagă, că legea nu e Voit să le lase riscul teribil de a desplăti un împrumut, pe care ar fi putut să-l ia zadarnic, un caz că un nousinistru ar fi distrus avutul lor refăcut. . . Prin urmare aceşti sinistraţi să aş- tepte cu deplină încredere ora încetării ostilităţilor. In ce priveşte pe micii Industriaşi comercianţi de aceiaşi categorie ei vor îndrepta cererea lor de Imprumut a oricare Instituţie de credit comer- ial, meşteşugăresc sau bancar din Io’ iaîltate, sau din capitala de judeţ res- Nativ. La cerere vor alătura neapărat copie de pe fişa definitivă şi avizul Camerei de comerţ local«. De asemenea, vor mai alătura neapărat un inventariu de edecurile şi mărfurile, sau de maşîîiile, uneltele şi materialele ce aveau în momentul producerii sinistrului, inventar pe care am mai spus şi altă dată e d e bine să-l aibă mereu la zi. Banca Naţională a României, ca şi Centrul Naţional de Românizare ţin la dispoziţia instituţiilor de credit sume suficiente, din fondul de românizare, pentru acoperirea împrumuturilor suszbe. Prin urmare, micii comercianţi sau micii industriaşi vor pute®, să obţină repede credit pentru refacerea avuţiei lor distruse. f) Cât priveşte pe proprietarii de imobile, de fonduri de comerţ de fonduri industriale etc. ,avariate, ei vor îndrepta cererea lor pentru împrumuturi de reparaţie sau pentru continuarea activităţii lor, la orice instituţie de credit funciar, comercial, industrial sau bancar din localitate sau capitală de judeţ. « Predarea cotelor de lână din producţia anului 19 Se aduce la cunoştinţa tuturor crescătorilor de oi obligaţiunile ce au faţă de dispoziţiunile legale în vigoare de a preda din producţia anului 1944, aceleaşi cote de lână şi în aceleaşi condiţiuni ca şi anul trecut. 1. Proprietarii de 1-10 oi ţurcane, câte 700 grame lână. 2. Proprietarii de peste 10 oi ţurcane, câte 1 kg. lână. 3. Proprietarii de oi ţigăi dela 1.5 oi, câte 1 kg. cei peste 5 oi, câte 1.500 kg. lână. 4. Proprietarii de oi spancă, câte 2 kg. lână. 5. Proprietarii de oi merinos câte 2.500 kg. lână. 6. Proprietarii de alte rase de oi. vor preda pentru 1-10 oi. câte 700 gr. lână iar cei peste 10 oi câte 1 kg. lână. Numai după ce s’au predat cote Ie fixe arătate, proprietarul are dreptul greuaă, să apere și să folosească, pentru nevoile proprii ale gospodăriei sale, o cantitate de cel mult 5 kgr. lână nespălată. Proprietarul a cel puţin 100 oi are dreptul să mai reţină cel mult 5 kgr. lână nespălată pentru fiecare cioban de meserie, dacă îl are angajat şi cu plată în lână; această lână, deasemenea nu poate fi întrebuinţată decât pentru nevoile proprii ale gospodăriei ciobanilor. Ceia ce rămâne proprietarului, după scăderea cotelor fixe şi a cantităţilor reţinute pentru nevoi proprii, se va preda deasemenea odată cu cotele fixate. Predarea lânei se va face la termenele fixate de organizaţia colectoare; în caz când nu s-au fixat aceste termene atuncă predarea se va face cel mai târziu până la 31 August 1944. Acei care nu se vor conforma cu stricteţe acestor dispozițiuni, vor suferi rigorile legii. WOLFRAMUL Bătălia materiilor prime de război. Un metal preţios, ignorat până acum câţiva ml O telegramă anunţă zilele aceste, că, portugalia a încetat exportul de wolfram către Germania. Acum câtva timp o altă telegramă făcea cunoscut că şi Turcia a redus exportul de crom, iar Suedia acela al rulmenţilor de bile. Wolfram, crom, două expresii aproape cu totul noul pentru marele public dar cari erau numirile unor materii prime foarte importante pentru industria de război. Armatele motorizate de astăzi, înfiinţarea de maşini de oţel, tancuri şi blindate pentru fabricarea lor se cer cele două materii prime de mai sus. Unde se egasesc aceste materii? Wolframul, de pildă, se găseşte in Pirinei, în Sierra Estrella şi Calabra. Regiuni sălbatece, izolate din Portugalia şi Spania, pe care călăuzele sfătuiesc peturşii să nu se aventureze pe aceste stânci şi trecători misterioase, fără să fie acompaniaţi de autohtoni. Prin aceste regiuni pământul a ramas aproape la fel cum l-au văzut primii oameni: blocuri enorme de stânci, încălecate unele peste altele, strange de netrecut, spaţii fară drumuri sau poteci, pline de animale sălbăticie, caverne inospitaliere. Nimic pe aici nu aminteşte civilizaţia europeană. Oamenii trăiesc încă în tribun într’o formă primitivă, ca în jungla africană Locuiesc în colibe, hrănindu se cu ce reuşesc să vâneze şi foarte rar cu pâine. O regiune, într’un cuvânt, care poate fi deabia cercetata deşi se află in Europa, locuri In care acum 20.000 de ani se aciuiau fiinţe preistorice. De ce-au rămas ele totuşi ignorate, deşi se găsesc lângă căi modeme Internaţionale? Frica de-a pătrunde în mijiocul lor? Au existat oameni cari au avut interes ca ele să rămână necunoscute? Spre a avea apoi surpriza să vezi pe aici, sosind oameni eleganţi în limuxine, veniţi din Vigo, Porto, Bragance şi Bilbao? Aceşti oameni şopteau cuvântul misterios: wolfram. Ne aflăm la frontiera portughezo spaniolă, bântuită de contrabandişti. Altădată ei făceau comerţ cu lână, cafea şi tutun. Mărfuri cari astăzi nu mai comportă nici un interes. Mai mult ca ele, sau ca pietrelor preţioase, wolframul este acela care atrage şi pasionează. E o materie de primă importanţă pentru fabricarea tancurilor şi a blindatelor şi care nu se găseşte peste tot. Spania şi Portugalia sunt singurele ţări din Europa care posedă zăcăminte de wolfram. " NATAI A PUPA WOLFRAM ' Odată descoperit exploatarea a început pe scară întinsă. Aproape o mie de tone au fost exportate în anul 1941, pe cale legală. Cât s’a scos de către contrabandişti, cari nu şi-au uitat meseria, pe drumurile lor secrete,, statistica n’a putut consemna. Resursele spaniole, cari nu erau prea mari ameninţă ă se epuizeze. Resursele Portugaliei sunt mai mai Aproape de Vila Real, Bragança, Guarda şi Coimbra, se găsesc filoane de wolfram. Pietrele conţinând pr©„ tlosul" metal le-a servit, pănă acum,, să-şi construiască jghiaburi pentru •si’ dăpatul vitelor sau ziduri cu cari să-fft tmprejmuiască colibele, până tn ziua când a fost descoperită valoarea lé® şi populaţia sa îmbogăţit. Preţurile sei urcau din zi în zi Au intrat în arena, concurenţii,oameni de influenţi şi o adevărată luptă petru cumpărarea şi vânzarea wolframului a început. PIAŢA Şedinţa de Vineri a continuat să fie susţinută pentru hârtiile petroltfere. , Au urcat mult faţă de ultimele cotafiuni din şedinţa precedentă : Astra Română la 4156 dela 3825, Steaua Română la 1625 dela 1500 şi Concordia la 1500 dela 1400. Dintre hârtiile industriale a încheiat numai Mica en un spor însemnat, la 1960 faţă de 910 ultimul curs dtp ajun. Hârtiile soc. de comunicaţii au rămas staţionare deşi s'au negociat bine dispuse,în afară de Radio optate la 640 dela 580. Rentele au încheiat la cursuri neschimbate, cu excepţia rentei anort. 1933 la 55 dela 53. * Târgul liber a fost însufleţit. Cereale leguminioase Activitate cairn® în toate compartimentele târgului de cereale. Se fac unele încheeri pentru acoperiri de contracte de export şi în genere se preferă livrările schele dunărene. Pe plan intern se efectuează cumpărături pentru aprovizionările locale ale consiliului. Pentru uşurarea aprovizionării sub secretariatul de stat al aprovizionării armatei, şi populaţiei civile a dat o decizie prin care producătorii din comunele rurale vor putea face schimb de cereale în natură contra ailor produse, fără autorizaţie, până la 600 kg. grâu, sCcară, orz ovăz sau porumb,, 1 Preţurile produselor negociabile în târgul liber (pe vagonul de 10.000 fer.). ! I ' Mazărea comestibilă ,,Victoria”’ lei 280.000 staţie de încărcare producător, lei 300.000 bordo srep. ,1,1. I ' i ! r Mazărea furajeră Victoria” lei 100.000 franco vagon, staţie de înscărcare. .1 Fasolea din recolta 1043 lei 180 mii—100 mii, duplicat cfr., Meiul lei 150.000, duplicat cfr. ■Turtele de floarea soarelui lei 250.000-260.000 bordo slep. încălțăminte In cursul săptămânei, activitatea la magazinele de încălţăminte gata confecţionată a evoluat într’o atmosferă mai calmă- Asortimentul suficient de variat, mai ales în vayonul de articole pentru damă, fabricate din materiale înlocuitoare. încălţămintea de asemenea natură pentru bărbaţi şi copii lasă de dorit, în ceia ce priveşte rezistenţa. Preţurile neschimbate. Se ridică obiecţii mi serioase asupra costului reparaţiunilor şi confecţiunilor de comandă. Baremul oficial nefiind respectat Modificarea procedurii disciplinare conttra funcţionarilor publici Monitorul Oficial din 9 Iunie 1944, publică următorul decret: Art. unic. — Art. 147 și 151 din legea nr. 310 din 8 Iunie 1940 pentru Codul funcționarilor publici, publicată din nou în Monitorul Oficial nr. 59 din 10 Martie 1942, vor avea următorul cuprins: Art. 147.- Ministerul sau șeful administraţiei, sezizat asupra vinei vreunui funcţionar, sau din oficiu, va ordona o cercetare prealabilă, printr-un funcţionar de un grad mai mare, decât funcţionarul în cauză, sau pe timpul stării de război, de către un magistrat delegat în acest scop de ministerul de justiţie, la cererea ministerului sau şefului administraţiei. La cercetarea pe care aceasta o face, trebue să asculte şi pe funcţionarul învinuit şi martorii în cauză şi să ţină seamă de probele prezentate de funcţionar. In cazul când cercetarea prealabilă este făcută de un magistrat delegaţi, depoziţia martorlor se va lua după prestarea jurământului, conform dispoziţiei art. 196 din proc. cv. Funcţionarul sau magistratul delegat, însărcinat cu efectuarea cercetării, va depune raportul arătând faptele şi concluziile asupra temeiniciei acuzaţiei. Art. 151. — Comisiunea disciplinară, primind actul de trimitere în judecată cu anexele lui și ascultând pe funcționarul învinuit, decide dacă: a) Trebue închisă afacerea; b) Sunt necesare noi cercetări; c) Trebui dat curs acuzatiunii. A) In primul caz va restitui actele arătând că trebue închisă procedura disciplinară, vina funcţionarului, chiar dacă ar fi dovedită, necomportând vreuna din pedepsele prevăzute la art 129, nr. 4-8. . In cazul al doilea, comisia disciplinară va restitui dosarul, cerând să se facă noi cercetări si indicând părţile care au nevoie să fie completate. Actele noii cercetări, se vor depune serviciului, respectiv, care se va „remite mai întâi funcţionarului însărcinat cu acuzarea, pentru a prezenta eventuale propuneri iar in urmă le înaintează comisiei disciplinare. C. Dacă comisia hotărăşte să dea curs acuzatiunii, pe temeiul numai ■ al actului de trimitere, precede la judecata