Argus, iunie 1945 (Anul 34, nr. 9595-9618)
1945-06-11 / nr. 9604
ANUL XXXIV Nr. 9604 CITIT»ri răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ARONA In ţară 3 luni 2500 Lei MENTEI In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internaţionale Pentru binci, societăţi ţi Instituţii publice 50®/0 în plus 30 lei în ţară — 60 lei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMEDIULUI BIROURILE: :Wi';t' • ▼ .ttfOs, INDUSTRIEI ŞI FINARŢEI Str. Sărindar 15 Tel. 3.95.44 LUNI II IUNIE 1945 CITIT» fi răspândiţi ZIARUL Timpul' ultimele ştir! interne şi externe PUBLICITATEA ge primeşte Ia administraţia ziarul»i la toate jtgentiile le publicité" Proprietar : „ARGUS“ S. A. inscris sub Nr. 20S Crib. Ilfov Redactor responsabil s AL. PETROV SC 3 Economia internaţională Caracterul internaţional al mişcărilor ele oameni, mărfuri şi capitaluri este, fără îndoială, o dovadă evidentă de existenţa unei economii internaţionale, pe cale de înfăptuire. Această economie e, pentru moment, mai puţin rodnică decât cea naţională, pentru că factorii solidarităţii naţionale — finei, juridici şi umani — pe care se sprijină solidaritatea, joacă, mai armonic şi mai din plin in mărginitul spaţiu al naţiunii decât în economia internaţională. Din analiza factorilor de solidaritate naţională se vede limpede cum naţiunea nu e o creaţie artificială, ci răspunde unei realităţi economice şi că desvoltarea, prosperitatea sau declinul ei este în funcţie de jocul prese al factorilor fizici. Intervenţia factorului juridic ime mai puţin însemnată pentru dezvoltarea colaborării în cadrul naţional prin simplul fapt că, în naţiune, există un Stat Car® impune cadre juridice precise, stabileşte tipuri determinate de contracte, legiferează după anumite principii şi conduce, într’un acelaş spirit, servicii publice. Pe aceiaş linie de solidaritate stă factorul uman care, prin comunitatea de limbă, obiceiuri, sentimente şi tradiţii, favorizează colaborarea tuturor locuitorilor de pe un acelaş teritoriu. Toţi aceşti factori sunt elemente de puternică coesiune, factori prin excelenţă hotărâtori de colaborare naţională, nu, însă, şi de solidaritate internaţională. S ar părea, deci, că între aceste două economii — naţională şi internaţională — ar exista o prăpastie, pentru moment, de netrecut, şi că scopul politicei internaţionale — de a înfăptui o economie internaţională — n’ar putea fi atins. De fapt, toată lumea este de acord — atât oamenii politici cât şi economiştii — că aceste economii nu se exclud; mai mult chiar, ele se presupun, se condiţionează şi se întregesc. .Numai asupra mijloacelor de înfăptuire s’au ivit neînţelegeri, divergenţe şi chiar opoziţii. Pe când unii — liberalii ar voi să desfiinţeze, dintr’o dată, naţiunile socotite ca organisme economice şi să întroneze universalitatea liberului schimb, alţii preconizează o politică prudentă şi progresivă, pe temeiul că Naţiunea nu e o simplă concepţie spirituală de mai mult sau mai puţină artificialitate, ci o realitate concretă ce rezultă firesc din jocul liber al unor anumite elemente de care nu se poate face abstracţie, şi care se impun cu tăria factorilor naturali. Realitatea e, că nici o opoziţie nu există între colaborarea naţională şi cea internaţională, deoarece a doua nu se poate înfăptui ^ decât într’un sistem de naţiuni puternic organizate In trecut, naţiunea — unitatea economică — nu exista, nu erau decât regiuni. Politica mercantilistă a tins, însă, să lărgească cercul colaborării regionale, să realizeze solidaritatea naţională sub forma unei colaborări între regiuni. Dar, crearea economiei naţionale n’a suprimat regiunile: ea s’a înfăptuit prin compenetrarea lor treptată. In ordinea internaţională, lucrurile se petrec la fel. Nu e vorba de a suprima naţiunile, ci, dimpotrivă, de a realiza interpenetrarea lor, de a le face să colaboreze cât mai intim posibil, unele cu altele. Trecerea de la economia naţională la cea internaţională se face sub ochii noştri prin mijlocirea unor economii continentale, cum e, de pildă, economia grupărilor europene sau aceia a solidarităţii americane. Tot ce se poate spune, cu certitudine, în această chestiune — pusă pe prim plan de discuţie în ultimul timp — e că, oricât ar părea de grea înfăptuirea unei economii internaţionale, noi totuşi, ne îndreptăm în direcţia ei, prin jocul combinat al unui ansamblu de factori hotărâtori şi de neînlăturat. Şi prin aceasta, şi aparenta contradicţie între punctul de vedere al naţionalismului şi al internaţionalismului — raţional înţeles — dispare, — cele două concepţii întregindu-se şi confundându-se într’o aspiraţiune comună de treptată lărgire a unei colaborări, pe măsură ce situaţia economică o pregăteşte şi starea spiritelor o îngădue. Mircea Lsistos SITUAŢIA FOR Criza de cherestea de pe EXPLOATĂRILOR ESTISRE piaţă. — Stocurile dela fabrici. — Dificultăţile plutăritului pe Valea Bistriţei. — Perspective Una din problemele cele mai importante şi care se pare că e departe de a fi soluţionată de către organele în drept, este, fără îndoială, aceia a aprovizionării cu material de construcţie. De unde se credea că în acest sezon atât Capitala cât şi restul ţârii, vor deveni un imens şantier, lipsa materialelor de construcţie şi în deosebi a lemnelor, a făcut ca toate proectele să fie amânate, iar lucrările începute să fie sistate, până ce situaţia in acest sector se va mai ameliora. Adevărul este că nu este vorba propriu zis de o criză de material de construcţie: cherestea, etc., ci numai de lipsa de transport care dăinueşte de atâta vreme. Depozite goale Din această cauză depozitele de cherestea din Capitală care in trecut erau foarte bine aprovizionate şi făceau un dever mare, acum nu pot satisface numeroasele cereri de pe piaţă, iar micile cantităţi pe care le desfac, sunt vândute la preţuri mereu urcate. Aceasta, în vreme ce majoritatea fabricilor din ţară, şi în special din nordul Moldovei şi Ardeal, — dispun de stocuri, dar pe care nu le pot scurge din cauza dificultăţilor de transport de care ne-am ocupat mai sus. Pliftăritul pe Bistriţa... După informaţiile ce le deţinem, situaţia cea mai grea în acest sector industrial, o are Valea Bistriţei, care, se ştie, este artera cea mai importantă pentru exploatarea lemnului brut, această regiune dispunând de cele mai mari masive păduroase din cuprinsul ţării. De asemenea, în ceea ce priveşte transportul lemnului brut, fabricile din această regiune au posibilitatea, să plutărească în fiecare an cantităţi importante de astfel de materiale. Dar cu toate amntagiile şi posibilităţile de exploatare, transport, etc., Valea Bistriţei nu va putea în anul acesta să dea randamentul necesar, din cauza podurilor care au fost rău refăcute în ultimul timp, îngreunând şi chiar împiedicând din această cauză plutăritul. Din cauza aceasta, industrii forestiere din ţară nu sunt în măsură să-şi desfăşoare activitatea, mai ales acum, in plim sezon, când vremea este cea mai potrivită pentru plutărie, apa fiind foarte liniştită, iar oamenii cari se îndeletnicesc cu această muncă — plutaşii, — dispunând de timpul necesar, înainte de a începe muncile lor proprii: prăşitul, culesul, cosirea fânului, etc. Or, această situaţie creiază nu numai dificultăţi pieţei interne, care are nevoie de aceste materiale, dar este de natură să îngreuneze şi viitoarele operaţiuni în vederea exporturilor în străinătate, unde, se ştie, avem convenţii de îndeplinit şi numeroase debuşee. In ceia ce priveşte iniţiativa particulară, după informaţiuni din cercuri autorizate, se pare că industria de cherestea face toate eforturile pentru a înfrânge orice dificultăţi şi spre a se realiza randamentul necesar. Problema preţurilor Se ştie că sectorul forestier a fost în anii din urmă cel mai năpăstuit, din cauza preţurilor maximale, care erau aşezate — după criterii rău înţelese — sub nivelul preţului de cost. Se speră însă că în scurt timp, odată cu majorarea salariilor şi a fabricaţiei să se ajungă la un preţ real — adică cu beneficiul minim acordat de lege, — reuşindu-se în acest mod să se înlăture comerţul de bursă neagră din acest sector, care acum este în floare. Astfel în urma schimbărilor cari s-au făcut în ultima vreme „Olemn“ de comun acord cu Asoc. Industriilor forestiere („Asifar“), a depus forurilor de resort nouile liste de preţuri, cari sunt examinate de către specialiştii Comisariatului general al Preţurilor. După ce problema preţurilor va fi rezolvată, — fapt care se va întâmpla peste câteva zile, —, o altă chestiune în strânsă legătură cu asigurarea cu material lemnos a pieţii interne, este, desigur, aceia a transporturilor. Transporturile cu vehiculele Trebuie avut în vedere că lemnul de construcţie este un material voluminos, care cere mijloace multe de transport. Pe deasupra, el este un articol mult prea ieftin ca să suporte un transport costisitor, cum ar fi, de pildă, cu autocamioane, căruţe, etc., şi mai ales la distanţe mari. Dacă s’a recurs la aceste mijloace în ultimul timp, aceasta din cauză că s’a avut în vedere satisfacerea nevoilor foarte urgente de cherestea în Capitală, aducându-se cu căruța material lenmos dela Câmpulung-Muscel, sau din atee regiuni de egală depărtare. Perspective luminoase Cu toate că situaţia actuală în acest sector industrial nu se anunţă prea activă, suntelemente care ne determină să sperăm că în cel mai scurt timp, problema se va îmbunătăţi in mod simţitor, deschizând pieţii româneşti mari perspective în măsură să aducă importante foloase economiei noastre naţionale. Desigur, pentru a se ajunge la realizări practice este nevoie de timp, dar acesta trebuie folosit cât mai bine pentru ca nici Statul, nici particularii să nu sufere, mai ales când avem atâtea posbilităţi. —p. di. — Piedici Academicianul Tiţin a vizitat staţiunea de cercetări agronomice din jud. Ilfov Distinsul -oaspete sovietic profesorul şi academicianul Tîţin a vizitat Staţiunea Experimentală a Institutului de cercetări Agronomice de la moara Domnească din judeţul Ilfov. Savantul rus a fost întovărăşit de d. Petru Groza preşedintele consiliului de miniştri şi d. Romulus Zăroni ministrul Agriculturii şi Domeniilor. Deasemeni au participat la vizita făcută d-nii: colonel Kusmin şi maior Simionov de la Comisia Interaliată, profesorul T. Săvulescu, dr. Burcă, dr. Metta, M- Belleu, secretar general al Frontul Plugarilor, plugarul Suteu, judecătorul T. P. Ioniţă de la Frontul Plugarilor, etc. La moara Domnească oaspeţii au fost întâmpinaţi de d. prof. Gh. Ionescu Siseşti, fost ministru, şi ing- Agronom Olteanu şeful Staţiunii experimentale. D. prof. Ionescu Siseşti a rostit un cuvânt de bun venit, în numele Institutului de Cercetări Agromice, Institut care are 14 secţiuni centrale şi 17 staţiuni experimentale. D. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri luând cuvântul a salutat prezenţa profesorului academician Tîtîn şi a elogiat personalitatea acestuia, insistând apoi asupra luptei duse în cadrul Frontului Plugarilor pentru ridicarea nivelului de viaţă a ţărănimii. Să profităm de marile experienţe făcute în U.R.S.S. a spus d-sa şi fără a forţa lucrurile, ci dimpotrivă lucrând *n «■'Olăborare cu plugarii, să păşim la opera de mecanizare a agriculturii, luând pildă dela realizările impresionante ale vecinei noastre dela Răsărit. In încheiere d. preşedinte al Corrsiliului de Miniştri a arătat că vizita academicianului Tîţin trebue să însemne un nou prilej pentru întărirea legăturilor dintre România şî U.R.S.S. şi . .pentru consolidarea economică a ţării '«jfflSJl jmtë® jÜÄSDfccrifidnltf vitezei Armate Roşii alături de marii aliaţi Anglia şi Statele Unite ale Americii precum şi a Diviziilor Române care au luptat eroic contra hitlerismului. D. Romulus Zăroni ministrul Agriculturii şi Domeniilor a început prin a afirma că este plugar, fecior de clăcaşi care au muncit pe moşiile boereşti. Din experienţa dobândită zilnic, în strânsă legătură cu muncile pământului, a obţinut convingerea că adevărata propăşire a agriculturii precum şi trasarea unui maximum de rendement economic se efectuiază numai prin cultura ştiinţifică. In încheiere de ministru RomulusZăroni a manifestat dorinţa ca acţiunea pentru cunoaşterea adevăratei stări de lucruri din România să fie urmată în spiritul de largă şi sinceră colaborare inaugurată în toate domeniile de activitate, important cu precăderea în sectorul agricol. D. profesor Tîţîn a mulţumit pentru cuvintele omagiale adresate şi a expus deosebit de amplu progresele realizate în agricultura U.R.S.S. Această agricultură tinde într'un sistem ştiinţific prin metode de continuitate să asigure hrana populaţiei şi să folosească la maximum posibilităţile oferite de pământ. In încheiere d-sa spune că este de datoria tuturor plugarilor să muncească cu devotament pământurile, ţinând în evidenţă programul ştiinţific şi având mereu în vedere că printr-o cultură perfectă şi modernă se contribue la propăşirea economică a ţării- D. prof. Traian Săvulescu a salutat personalitatea profesorului Tîţin şi a declarat că oamenii de ştiinţă români acordă toată însemnătatea şi foloseşte învăţămintele dobândite din lucrările ilustrului oaspe. I Vizita s’a sfârşit intro atmosferă de caldă şi sincera privire 4 PAGINI 30 LEI La 11 iunie expira termenul pentru declararea beneficiilor de razboi Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa contribuabililor că ultimul termen pentru depunerea declaraţiilor de impunere la impozitul excepţional pe beneficiile de război datorat de întreprinderile comerciale şi industriala fiind 10 iunie 1945» — sărbătoare legală— depunerea Bor in ziua de II îunie 1945, se consideră făcută în termen legal. Sâmbătă 9 Iunie 1945 împrumutul Refacerii Naţionale Târgul Imprumutului Refacerii Naţionale a fost deosebit de animat. Cererile susţinute de chitanţe titluri provizorii au determinat creşterea cursurilor la 45/2. Deasemenea activitate vie în compatimentul medaliilor, cari au fost vândute la preţurile (pe bucată) : 7. 750. 76.800 lei. Fixarea preţului bumbacului Forurile economice la drept sunt preocupate în momentul de faţă de stabilirea preţurilor la principalele materii prime. Acest lucru se are în vedere pentru a se stabili politica economică a guvernului pe deo parte, iar pe de alta, in scopul fixării preţului de vânzare a articolelor care au început să sosească în cadrul convenţiilor economicee în vigoare. Printre acestea figurează în primul rând bumbacul, lâna, lemnăria (lemn rotund răşinos, lemn pentru celuloză, etc.). Cu prilejul ultimei şedinţe a consilului economic inter-ministerial s’a fixat, între altele, şi principiile de bază ale viitorului preţ al zânei, care urmează să fie stabilit »est® câteva zile. Reorganizarea învă«ţăiiîâiîiulus minier Decretul-lege pentru reorganizarea învăţământului minier mediu şi inferior, întocmit de ministerul minelor şi petrolului a fost redactat în formă definitivă. Prin această lege învăţământul tehnic minier car® în prezent predă în patru şcoli din ţară, trece direct sub controlul şi îndrumarea ministerului sus arătat, care urmează să pregătească noui subingineri și maeștri, d® care are nevoi® industria minieră. Noul decret-lege după ce va fi sancţionat de Suveran, va apare în „Monitorul Oficial“. ................................................... Săptămâna financiară Piaţa capitalurilor. — Trecerea industriei de război pe picior de pace. — Anglia după război. - - Rolul societăţilor tmxte romano - sovietice. — Criza de transiţie.—Bursa Transferurile de părţi de patrimonii sociale continuă prin vânzări publice în bursă a unor importante pachete de acţiuni. Astfel 5000 acţiuni ae industriei textile Dinescu- Ionescu au fost cedate la cursul de 655. S-a perfectat şi o vânzare de 3400 acţiuni (curs 500) ale S. A. Industria Aurului din Abrud. Un pachet de 9.70 acţiuni (curs 1550) complectează borderoul celor 4000 acţiuni ale S. A. Graţiosa din Sibiu (confecţiuni din hârtie), vândute în săptămâna precedentă. In număr de 1300 acţuni ale Societăţii Necesare au fost încheiate la cursul de 1000 lei. Recent această întreprindere a contractat un Împrumut de 50 miioane lei la Banca Urbană, pe gaj de mărfuri, întreprinderea de conducte de gaz metan din Mediaş contează pe frtiii&miirprpfl. proprietatii uimi P&chet de acţiuni (curs 360), reprezentând o cincime din copil* Iu] său social,. O interesantă competiţiune s'a desfăşurat asupra licitaţiei a 20 acţiuni ale industriei chimice I. P. A. C. dn Bucureşti, cari au fost achiziţionate la cursul de 41.000 leî bucata, cuprinzând % din capitalul social. Investiţiunile de capitaluri in noui întreprinderi au dat oarecare amploare. Intre Oficiul de vânzare al Animalelor şi Produselor Animale s’au încheiat acte de asociaţie în participare cu S. A. Fabrica de Conserve alimentare: Giuleşti, Ştirbei, Stella Şi Speranţa, fiecare cu un capital de 4 milioane lei. A mai fost constituită S. A .,Sisco” cu un capital de 5.000.000 lei. S-au înregistrat numeroase înscrieri de firme, societăţi în nume colectiv şi firme individuale, din cari o bună parte au fost constituite de comercianţi şi industriaşi din provincie. Plasamente e în imobile urbane decurg intr’un ritm normal Şi se referă la valori de importanţă moderata. Inscripţiuni ipotecare s’au făcut în săptămâna trecută. Cităm : o ipotecă in favoarea C. E. C.-ului, în valoare de 150.000.000 lei, constituită de societatea „Osoia”, Braşov. In sectorul creditelor s’au efectuat câteva plasamente, printre care: 20 milioane lei, acordaţi de Banca Comercială Italiană şi Română, S. A. „Comptoir General Metalurgic, garantat cu mărfuri. D. Leo Bohaţiel a cedat Băncii Dupa lungi şi laborioase discuţii, ministerul industriei şi comerţului de acord cu cel al muncii, a hotărât să treacă la înfăptuirea unui proect de decret-lege pentru trecerea industriilor de război pe picior de pace. Problema e din cele mai in----tante şi ea priveşte un număr însemnat de muncitori şi muncitoare cari până acum şi-au dăruit braţele ca să făurească cu ele uneltele de distrugere. Azi, când impetuozitatea armatelor aliate, a izbutit să înfrângă forţele răului, ale distrugerii — problema trecerii industriilor de război, — fie cele ale statului, fie cele particulare, afectate producţiei de război, — pe picior de pace e de o stringentă actualitate. Trecerea aceasta, cere nu numai transformarea acestor întreprinderi, dar şi dotarea lor cu toată aparatura necesară, deci noui investiţii. De asemni, va fi nevoie, de o nouă repartiţie a industriei, care va urma e Credit din Praga creanţe în valoare de 25.000.000 Iei. Tot în domeniul plasamentelor de capitaluri s’a înregistrat o uşoară contracţiune a volumului de încheieri de bursă, care în cursul lunei Mai a. c. s’a redresat la nivelul din Septembrie—Noembrie 1944 Acest fenomen de contracţiune este, de altfel trecător, de aci încolo, să lucreze pentru pace. Mai este apoi şi problema întregului material de război, care a rămas, nefolosit, în depozitele vizmelor. Desigur, că o să se procedeze pe o scară întinsă, la recuperarea drcestui material preţios, totul trebuind foi la drumul topitoriilor. Dar aceasta ar fi o chestiune de amănunt: cel mai însemnat capitol al acestei vaste probleme este acela al folosirii braţelor de muncă. Cum se va face repartiţia lor? Ce se va face cu toate acele numeroase femei cari au intrat in fabrici spre a inlocui braţele de muncă bărbăteşti, absente, şi dintre cari, multe, au azi o calificare profesională? Sunt tot atâtea întrebări cari îşi aşteaptă răspunsul. Nădăjduim însă că şefii departamentelor în sarcina cărora cade deslegarea acestei importante probleme nu se vor pripi să întocmească în grabă un decretlege, ci vor cumpăni bine lucrurile, căutând să rezolve necesităţile industriei noastre de după război, fără a nesocoti drepturile muncitorilor. -h Trecerea industriilor de război pe picior de pace ANGLIA DUPĂ RĂZBOI Numeroasele probleme de după război se pun Angliei cu tot mai multă, stăruinţă. Una din cele mai complexe este aceea a utilizării mâinei de lucru. Intr'adevăr, statul va trebui să asigure manca la milioane de demobilizaţi. Pe de altă parte să dea o întrebuinţare nouilor cadre de muncitori şi, în special, femeilor, cari au fost folosite în întreprinderi în timpul războiu- Vii. Desigur că problem nu-i deloc* uşoară. D. P. Noel-Baker membru mar*cant al partiduluilaburist şi secretar parlamentar al ministerului transporturilor în timp de război, fiind chestionat asupra acestei probleme, a declarat că, după părerea (Corstinuare în pag. 4-a) In pag. 2-a Reprimirea salariaților evrei care nu au făcut cereri Plata taxelor fiscale la mărfurile readuse in circulaţie întreprinderile comerciale şi industriale potrivit decretelor 346 şi 350 care vor pune în circulaţie materiile prime, semifabricate sau produsele finite, fie prin trecerea lor in procesul de fabricaţie propriu, fie prin comercializarea lor, sunt scutite de orice sancţiuni fiscale. Declaraţiunile făcute de industriaşi şi comercianţi, în conformitate cu art. 3 şi 9 din decretul lege nr. 350 din 1o5, condiţiunea satisfacerii obligaţiunilorprevăzute în decretul lege nr. 346 din 1945, prin care se acordă amnistia fiscală şi pentru care se acordă celor în cauză certificat anume, vor ţine locul , oricăror acte de justificare legală cu dată certă şi ca atare sunt scutiţi de obligaţia justificării provenienţei materiilor prime, a semifabricatelor sau a produselor finite respective. Toţi cei vizaţi prin decretul lege nr. 350 din 1945, pentru aducerea în circulaţie a mărfurilor, care nu justifică cu facturi legal timbrate provenienţa mărfurilor şi deci plata impozitelor aferente, sunt obligaţi ca în cazul că nu satisface condiţiunile prevăzute de legea pentru amnistia fiscală, să achite la punerea în circulaţie pentru toate mărfurile pe care le deţin astfel, calculând la preţul actualizat, sumele cuvenite fiscului, din impozitul pe lux şi cifra de afaceri,, taxele de timbru ,şi impozitul excepţional. Pe baza declaraţiunilor pe care cei vizaţi sunt obligaţi să l Ie dea, ce se va proceda de îndată la verificarea situaţiei reale cu respectarea însă a dispoziţiunilor legii pentru amnistia fiscală, care până la data de 1 Iulie 1945 nu admite controlul decât pentru operaţiunile efectuate după 1 Aprilie 1945. Acolo unde se va justifica neplata impozitelor menționate prin invocarea vreunui text de lege sau dispoziţiuni speciale de scutire, ce nu sunt menționate în legile de impozite mai sus indicate, se va raporta Ministerului spre a da cuvenita deslegare dacă va fi cazul. Perceperea taxei statistice la comercianţi Ministerul finanțelor a trimis administraţiilor financiare următorul ordin circular: Prin legea nr. 465, publicată în Monitorul Oficial nr. 174 din 4 Iunie 1945, s-a prelungit, până la 1 Aprilie 1948, aplicarea, art IV din legea nr. 205 din 1943, referitor la perceperea taxei statistice de 0,50 la sută, calculată la impozitele directe pe venitul întreprinderilor comerciale şi industriale şi al clădirilor urbane. In consecinţă, se vor lua măsuri ca la impozitele directe respective de pe exerciţiul 1945 - 1946 aşezate pe cale de reportare şi la impunerile stabilite sau care se vor stabili, să calculeze această taxă statistică şi să se debiteze în roluri pentru încasare. Contabilizarea încasărilor se va face la art. 186 din bugetul general de venituri al Statului pe exerciţiul în curs. Faţă de aceste nouă dispoziţiuni, se revine, asupra ordinului circular cu nr. 250.772 din 11 Aprilie 1945. «-A4«« ♦ -I ira ajuraşi extrădării LONDRA, 9 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „Reuter” este de părere că Laval îşi petrece ultimul weekend în Spania cea însorită. Cu toate că probabil s’a ajuns la un acord general între autorităţile franceze şi cele spaniole, acestea observă otăcere severă în aşteptarea evenimentelor. Numeroase patrule de poliție grănicerească au fost postate la diferitele puncte de trecere a frontierei franco-spaniole, pe unde criminalul de război va fi profibil extetisat din Spania.