Argus, iunie 1945 (Anul 34, nr. 9595-9618)

1945-06-11 / nr. 9604

ANUL XXXIV Nr. 9604 CITIT»­ri răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ARONA In ţară 3 luni 2500 Lei MENTEI In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internaţionale Pentru binci, societăţi ţi Instituţii publice 50®/0 în plus 30 lei în ţară — 60 lei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMEDIULUI BIROURILE: :Wi';t' • ▼ .ttfOs,­­ INDUSTRIEI ŞI FINARŢEI Str. Sărindar 15 Tel. 3.95.44 LUNI II IUNIE 1945 CITIT» fi răspândiţi ZIARUL Timpul' ultimele ştir! interne şi externe PUBLICITATEA ge primeşte Ia administraţia ziarul»­­i la toate jtgentiile le publicité" Proprietar : „ARGUS“ S. A. inscris sub Nr. 20S Crib. Ilfov Redactor responsabil s AL. PETRO­V SC 3 Economia internaţională Caracterul internaţional al mişcărilor ele oameni, mărfuri şi capitaluri este, fără îndoială, o dovadă evidentă de existenţa unei economii internaţionale, pe cale de înfăptuire. Această economie e, pentru moment, mai puţin rodnică de­cât cea naţională, pentru că fac­torii solidarităţii naţionale — fi­nei, juridici şi umani — pe ca­re se sprijină solidaritatea, joa­că, mai armonic şi mai din plin in mărginitul spaţiu al naţiunii decât în economia internaţio­nală. Din analiza factorilor de so­lidaritate naţională se vede lim­pede cum naţiunea nu e o crea­ţie artificială, ci răspunde unei realităţi economice şi că des­­v­oltarea, prosperitatea sau de­clinul ei este în funcţie de jocul prese al factorilor fizici. Intervenţia factorului juridic im­e mai puţin însemnată pen­tru dezvoltarea colaborării în ca­drul naţional prin simplul fapt că, în naţiune, există un Stat Car® impune cadre juridice pre­cise, stabileşte tipuri determi­nate de contracte, legiferează după anumite principii şi con­duce, într’un acelaş spirit, ser­vicii publice. Pe aceiaş linie de solidaritate stă factorul uman care, prin co­munitatea de limbă, obiceiuri, sentimente şi tradiţii, favorizea­­ză colaborarea tuturor locuito­rilor de pe un acelaş teritoriu. Toţi aceşti factori sunt ele­mente de puternică coesiune,­­ factori prin excelenţă hotărâtori de colaborare naţională, nu, în­să, şi de solidaritate internaţio­nală. S ar părea, deci, că între a­­­ceste două economii — naţională şi internaţională — ar exista o prăpastie, pentru moment, de ne­trecut, şi că scopul politicei in­ternaţionale — de a înfăptui o economie internaţională — n’ar putea fi atins. De fapt, toată lumea este de acord — atât oamenii politici cât şi economiştii — că aceste economii nu se exclud; mai mult chiar, ele se presupun, se condiţionează şi se întregesc. .Numai asupra mijloacelor de în­făptuire s’au ivit neînţelegeri, divergenţe şi chiar opoziţii. Pe când unii — liberalii ar voi să desfiinţeze, dintr’o dată, naţiunile socotite ca or­ganisme economice şi să întro­neze universalitatea liberului schimb, alţii preconizează o po­litică prudentă şi progresivă, pe temeiul că Naţiunea nu e o simplă concepţie spirituală de mai mult sau mai puţină artificialitate, ci o realitate concretă ce rezultă firesc din jocul liber al unor a­­numite elemente de care nu se poate face abstracţie, şi care se impun cu tăria fac­torilor na­turali. Realitatea e, că nici o opoziţie nu există între colaborarea na­ţională şi cea internaţională, de­oarece a doua nu se poate în­făptui ^ decât într’un sistem de naţiuni puternic organizate In trecut, naţiunea — unitatea economică — nu exista, nu erau decât regiuni. Politica mercan­­tilistă a tins, însă, să lărgească cercul colaborării regionale, să realizeze solidaritatea naţională sub forma unei colaborări între regiuni. Dar, crearea economiei naţionale n’a suprimat regiunile: ea s’a înfăptuit prin compenetra­­rea lor treptată. In ordinea internaţională, lu­crurile se petrec la fel. Nu e vorba de a suprima naţiunile, ci, dimpotrivă, de a realiza in­­terpenetrarea lor, de a le face să colaboreze cât mai intim po­sibil, unele cu altele.­­ Trecerea de la economia na­ţională la cea internaţională se face sub ochii noştri prin mij­locirea unor economii continen­tale, cum e, de pildă, econo­mia grupărilor europene sau a­­ceia a solidarităţii americane. Tot ce se poate spune, cu certitudine, în această chestiune — pusă pe prim plan de discu­ţie în ultimul timp — e că, oricât ar părea de grea înfăp­tuirea unei economii internaţio­nale, noi totuşi, ne îndreptăm în direcţia ei, prin jocul com­binat al unui ansamblu de fac­tori hotărâtori şi de neînlăturat. Şi prin aceasta, şi aparenta contradicţie între punctul de ve­dere al naţionalismului şi al in­ternaţionalismului — raţional în­ţeles — dispare, — cele două concepţii întregindu-se şi con­­fundându-se într’o aspiraţiune comună de treptată lărgire a unei colaborări, pe măsură ce situaţia economică o pregăteşte şi starea spiritelor o îngădue. Mir­cea Lsistos SITUAŢIA FOR Criza de cherestea de pe EXPLOATĂRILOR ESTISRE piaţă. — Stocurile dela fabrici. — Dificultăţile plutăritului pe Valea Bistriţei. — Perspective Una din problemele cele mai im­portante şi care se pare că e de­parte de a fi soluţionată de către organele în drept, este, fără îndo­ială, aceia a aprovizionării cu ma­terial de construcţie. De u­nde se credea că în acest sezon atât Capitala cât şi restul ţâ­rii, vor deveni un imens şantier, lipsa materialelor de construcţie şi în deosebi a lem­nelor, a făcut ca­ toate proectele să fie amânate, iar lucrările începute să fie sistate, până ce situaţia in acest sector se va mai ameliora. Adevărul este că nu este vorba propriu zis de o criză de material de construcţie: cherestea, etc., ci numai de lipsa de transport care dăinueşte de atâta vreme. Depozite goale Din această cauză depozitele de cherestea din Capitală care in tre­­cut erau foarte bine aprovizionate şi făceau un dever mare, acum nu pot satisface numeroasele cereri de pe piaţă, iar micile cantităţi pe care le desfac, sunt vândute la preţuri mereu urcate. Aceasta, în vreme ce majorita­tea fabricilor din ţară,­­ şi în spe­cial din nordul Moldovei şi Ardeal, — dispun de stocuri, dar pe care nu le pot scurge din cauza dificul­tăţilor de transport de care ne-am ocupat mai sus. Pliftăritul pe Bistriţa... După informaţiile ce le deţinem, situaţia cea mai grea în acest sec­tor industrial, o are Valea Bistriţei, care, se ştie, este artera cea mai im­portantă pentru exploatarea lemnu­lui brut, această regiune dispunând de cele mai mari masive păduroase din cuprinsul ţării. De asemenea, în ceea ce priveşte transportul lemnului brut, fabricile din această regiune au posibilitatea, să plutărească în fiecare an cantităţi importante de astfel de materiale. Dar cu toate amntagiile şi posibi­lităţile de exploatare, transport, etc., Valea Bistriţei nu va putea în anul acesta să dea randamentul necesar, din cauza podurilor care au fost rău refăcute în ultimul timp, îngreunând şi chiar împiedicând din această cauză plutăritul. Din cauza aceasta, industrii­­ fo­restiere din ţară nu sunt în măsură să-şi desfăşoare activitatea, mai a­­les acum, in plim sezon, când vremea este cea mai potrivită pentru plută­­rie, apa fiind foarte liniştită, iar oamenii cari se îndeletnicesc cu a­­ceastă muncă — plutaşii, — dispu­nând de timpul necesar, înainte de a începe muncile lor proprii: pră­­şitul, culesul, cosirea fânului, etc. Or, această situaţie creiază nu numai dificultăţi pieţei interne, care are nevoie de aceste materiale, dar este de natură să îngreuneze şi vii­toarele operaţiuni în vederea expor­­turilor în străinătate, unde, se ştie, avem convenţii de îndeplinit şi nu­meroase debuşee. In ceia ce priveşte iniţiativa par­ticulară, după informaţiuni din cercuri autorizate, se pare că indu­stria de cherestea face toate efor­turile pentru a înfrânge orice difi­cultăţi şi spre a se realiza randa­mentul necesar. Problema preţurilor Se ştie că sectorul forestier a fost în anii din urmă cel mai năpăstuit, din cauza preţurilor maximale, care erau aşezate — după criterii rău în­ţelese — sub nivelul preţului de cost. Se speră însă că în scurt ti­m­p, o­­dată cu majorarea salariilor şi a fa­bricaţiei să se ajungă la un preţ real — adică cu beneficiul minim a­­cordat de lege, — reuşindu-se în a­­cest mod să se înlăture comerţul de bursă neagră din acest sector,­­ care acum este în floare. Astfel în urma schimbărilor cari s-au făcut în ultima vreme „Olemn“ de comun acord cu Asoc. Industriilor forestiere („Asifar“), a depus foruri­lor de resort nouile liste de preţuri, cari sunt examinate de către specia­liştii Comisariatului general al Pre­ţurilor. După ce problema preţurilor va fi rezolvată, — fapt care se va întâm­pla peste câteva zile, —, o altă che­stiune în strânsă legătură cu asigu­rarea cu material lemnos a pieţii in­terne, este, desigur, aceia a transpor­turilor. Transporturile cu vehicu­lele Trebuie avut în vedere că lemnul de construcţie este un material vo­luminos, car­e cere mijloace multe de transport. Pe deasupra, el este un articol mult prea­ ieftin ca să suporte un transport costisitor, cum ar fi, de pildă, cu autocamioane, căruţe, etc., şi mai ales la distanţe mari. Dacă s’a recurs la aceste mijloa­ce în ultimul timp, aceasta din cau­ză că s’a avut în vedere satisface­rea nevoilor foarte urgente de che­restea în Capitală, aducându-se cu căruța material lenmos dela Câm­­pulung-Muscel, sau din atee regiuni de egală depărtare. Perspective luminoase Cu toate că situaţia actuală în a­­cest sector industrial nu se anun­ţă prea activă, sunt­­elemente care ne determină să sperăm că în cel mai scurt timp, problema se va îm­bunătăţi in mod simţitor, deschi­zând pieţii româneşti mari perspec­tive în măsură să aducă importante foloase economiei noastre naţio­nale. Desigur, pentru a se ajunge la realizări practice este nevoie de timp, dar acesta trebuie folosit cât mai bine pentru ca nici Statul, nici particularii să nu sufere, mai ales când avem atâtea posbilităţi. —­p. di. — Piedici Academicianul Tiţi­n a vizitat staţiunea de cercetări agronomice din jud. Ilfov Distinsul -oaspete sovietic profesorul şi academicianul Tîţin a vizitat Staţiu­nea Experimentală a Institutului de cer­cetări Agronomice de la moara Dom­nească din judeţul Ilfov. Savantul rus a fost întovărăşit de d. Petru Groza preşedintele consiliului de miniştri şi d. Romulus Zăroni mini­strul Agriculturii şi Domeniilor. Deasemeni au participat la vizita făcută d-nii: colonel Kusmin şi maior Simionov de la Comisia Interaliată, pro­fesorul T. Săvu­lescu, dr. Burcă, dr. Metta, M- Belleu, secretar general al Frontul Plugarilor, plugarul Suteu, jude­cătorul T. P. Ioniţă de la Frontul Plu­garilor, etc. La moara Domnească oaspeţii au fost întâmpinaţi de d. prof. Gh. Io­­nescu Siseşti, fost ministru, şi ing- Agronom Olteanu şeful Staţiunii ex­perimentale. D. prof. Ionescu Siseşti a rostit un cuvânt de bun venit, în numele In­stitutului­ de Cercetări Agr­omice, In­stitut care are 14 secţiuni centrale şi 17 staţiuni experimentale. D. dr. Petru Groza, preşedintele Con­siliului de Miniştri luând cuvântul a salutat prezenţa profesorului academi­cian Tîtîn şi a elogiat personalitatea acestuia, insistând apoi asupra lup­tei duse în cadrul Frontului Plugarilor pentru ridicarea nivelului de viaţă a ţărănimii. Să profităm de marile experienţe făcute în U.R.S.S. a spus d-sa şi fără a forţa lucrurile, ci dimpotrivă lucrând *n «■'Olăborare cu plugarii, să păşim la opera de mecanizare a agriculturii, luând pildă dela realizările impresio­nante ale vecinei noastre dela Răsărit. In încheiere d. preşedinte al Corr­siliului de Miniştri a arătat că vizita academicianului Tîţin trebue să însem­ne un nou prilej pentru întărirea legă­turilor dintre România şî U.R.S.S. şi . .pentru consolidarea economică a ţării '«jfflSJl jmtë® jÜÄSDfccrifidnltf vitezei Armate Roşii alături de marii aliaţi Anglia şi Statele Unite ale A­­m­ericii precum şi a Diviziilor Române care au luptat eroic contra hitleris­­mului. D. Romulus Zăroni ministrul Agri­culturii şi Domeniilor a început prin a afirma că este plugar, fecior de clă­­caşi care au muncit pe moşiile boe­­reşti. Din experienţa dobândită zilnic, în strânsă legătură cu muncile pământu­lui, a obţinut convingerea că adevă­rata propăşire a agriculturii precum şi trasarea unui maximum de rendement economic se efectuiază numai prin cul­tura ştiinţifică. In încheiere de ministru Romulus­­Zăroni a manifestat dorinţa ca acţiunea pentru cunoaşterea adevăratei stări de lucruri din România să fie urmată în spiritul de largă şi sinceră colaborare inaugurată în toate domeniile de acti­vitate, important cu precăderea în sec­torul agricol. D. profesor Tîţîn a mulţumit pentru cuvintele omagiale adresate şi a expus deosebit de amplu progresele reali­zate în agricultura U.R.S.S. Această agricultură tinde într'un sis­tem ştiinţific prin metode de conti­nuitate să asigure hrana populaţiei şi să folosească la maximum posibilităţile o­­ferite de pământ. In încheiere d-sa spune că este de datoria tuturor plugarilor să munceas­că cu devotament pământurile, ţinând în evidenţă programul ştiinţific şi a­­vând mereu în vedere că printr-o cul­tură perfectă şi modernă se contri­bue la propăşirea economică a ţării- D. prof. Traian Săvulescu a salutat personalitatea profesorului Tîţin şi a declarat că oamenii de ştiinţă români acordă toată însemnătatea şi foloseşte învăţămintele dobândite din lucrările ilu­strului oaspe. I Vizita s’a sfârşit intro atmosferă de caldă şi sincera privire 4 PAGINI 30 LEI La 11 iunie expira termenul pentru declararea beneficiilor de razboi Ministerul Finanţelor a­­d­uce la cunoştinţa contri­buabililor că ultimul ter­men pentru depunerea declaraţiilor de impunere la impozitul excepţional pe beneficiile de război datorat de întreprinderile comerciale şi industriala fiind 10 iunie 1945» — sărbătoare legală— depu­­nerea Bor in ziu­a de II îu­­nie 1945, se consideră fă­cută în termen legal. Sâmbătă 9 Iunie 1945 împrumutul Refacerii Naţionale Târgul I­m­pru­m­­utul­ui Refacerii Naţionale a fost deosebit de ani­mat. Cererile susţinute de chitanţe titluri­ provizorii au determinat creş­terea cursurilor la 45­/2. Deasemenea activitate vie în com­­patimentul medaliilor, cari au fost vândute la preţurile (pe bucată) : 7. 750. 76.800 lei. Fixarea preţului bum­bacului Forurile economice la drept sunt preocupate în momentul de faţă de stabilirea preţurilor la principalele materii prime. Acest lucru se are în vedere pentru a se stabili poli­tica economică a guvernului pe deo parte, iar pe de alta, in scopul fixării preţului de vânzare a arti­colelor care au început să sosească în cadrul convenţiilor economicee în vigoare. Printre acestea figurează în primul rând bumbacul, lâna, lemnăria (lemn rotund răşinos, lemn pentru celuloză, etc.). Cu prilejul ultimei şedinţe a con­­silului economic inter-ministerial s’a fixat, între altele, şi principiile de bază ale viitorului preţ al zânei, care urmează să fie stabilit »est® câteva zile. Reorganizarea învă«­ţăiiîâiîiulus minier Decretul-lege pentru reorganiza­rea învăţământului minier mediu şi inferior, întocmit de ministerul mi­nelor şi petrolului a fost redactat în formă definitivă. Prin această lege învăţământul tehnic minier car® în prezent predă în patru şcoli din ţară, trece direct sub controlul şi îndrumarea ministerului sus arătat, care ur­mează să pregătească noui su­bingi­­neri și maeștri, d® care are nevoi® industria minieră. Noul decret-lege după ce va fi sancţionat de Suveran, va apare în „Monitorul Oficial“. ................................................... Săptămâna financiară Piaţa capitalurilor. — Trecerea industriei de război pe picior de pace. — Anglia după război. - - Rolul societăţilor tmxte romano - sovietice. — Criza de transiţie.—Bursa Transferurile de părţi de patri­monii sociale continuă prin vânzări publice în bursă a unor importante pachete de acţiuni. Astfel 5000 ac­ţiuni a­e industriei textile Dinescu- Ionescu au fost cedate la cursul de 655. S-a perfectat şi o vânzare de 3400 acţiuni (curs 500) ale S. A. Industria Aurului din Abrud. Un pachet de 9.70 acţiuni (curs 1550) complectează borderoul celor 4000 acţiuni ale S. A. Graţiosa din Sibiu (confecţiuni din hârtie), vândute în săptămâna precedentă. I­n nu­măr de 1300 acţuni ale S­ocietăţii Necesare au fost încheiate la cursul de 1000 lei. Recent această întreprindere a contractat un Îm­prumut de 50 mi­ioane lei la Banca Urbană, pe gaj de mărfuri, întreprinderea de conducte de gaz metan din Mediaş contează pe frtiii&miirprpfl. proprietatii uimi P&­chet de acţiuni (curs 360), repre­zentând o cincime din co­pil*­ Iu] său social,. O interesantă competiţiune s'a desfăşurat asupra licitaţiei a 20 ac­ţiuni ale industriei chimice I. P. A. C. dn Bucureşti, cari au fost achi­ziţionate la cursul de 41.000 leî bucata, cuprinzând % din capitalul social. Investiţiunile de capitaluri in noui întreprinderi au dat oarecare amploare. Intre Oficiul de vânzare al Animalelor şi Produselor Ani­male s’au încheiat acte de asocia­ţie în participare cu S. A. Fabrica de Conserve alimentare: Giuleşti, Ştirbei, Stella Şi Speranţa, fiecare cu un capital de 4 milioane lei. A mai fost constituită S. A .,Sisco” cu un capital de 5.000.000 lei. S-au înregistrat numeroase în­scrieri de firme, societăţi în nume colectiv şi firme individuale, din cari o bună parte au fost constitui­te de comercianţi şi industriaşi din provincie. Plasamente e în imobile urbane decurg intr’un ritm normal Şi se referă la valori de importanţă mo­­derata. Inscripţiuni ipotecare s’au făcut în săptămâna trecută. Cităm :­­ o ipotecă in favoarea C. E. C.-ului, în valoare de 150.000.000 lei, con­­stituită de societatea „Osoia”, Bra­şov. In sectorul creditelor s’au efec­tuat câteva plasamente, printre care: 20 milioane lei, acordaţi de Banca Comercială Italiană şi Ro­mână, S. A. „Comptoir General Me­­talurgic, garantat cu mărfuri. D. Leo Bohaţiel a cedat Băncii Dupa lungi şi laborioase discuţii, ministerul industriei şi comerţului de acord cu cel al muncii, a hotărât să treacă la înfăptuirea unui proect de decret-lege pentru trecerea in­dustriilor de război pe picior de pace. Problema e din cele mai in----­tante şi ea priveşte un număr în­semnat de muncitori şi muncitoare cari până acum şi-au dăruit braţele ca să făurească cu ele uneltele de distrugere. Azi, când impetuozitatea armate­lor aliate, a izbutit să înfrângă for­ţele răului, ale distrugerii — pro­blema trecerii industriilor de război, — fie cele ale statului, fie cele par­­ticulare, afectate producţiei de răz­boi, — pe picior de pace e de o strin­gentă actualitate. Trecerea aceasta, cere nu numai transformarea acestor întreprinderi, dar şi dotarea lor cu toată aparatu­ra necesară, deci noui investiţii. De­ asem­ni, va fi nevoie, de o nouă re­­partiţie a industriei, care va urma e Credit din Praga creanţe în va­loare de 25.000.000 Iei. Tot în domeniul plasamentelor de capitaluri s’a înregistrat o uşoa­ră contracţiune a volumului de în­cheieri de bursă, care în cursul lu­­nei Mai a. c. s’a redresat la nive­lul din Septembrie—Noem­brie 1944 Acest fenomen de contracţiune este, de altfel trecător, de aci în­colo, să lucreze pentru pace. Mai este apoi şi problema între­­gului material de război, care a ră­mas, nefolosit, în depozitele vizme­­lor. Desigur, că o să se procedeze pe o scară întinsă, la recuperarea dr­cestui material preţios, totul tre­buind foi la drumul topitoriilor. Dar aceasta ar fi o chestiune de amănunt: cel mai însemnat capitol al acestei vaste probleme este acela al folosirii braţelor de muncă. Cum se va face repartiţia lor? Ce se va face cu toate acele numeroase femei cari au intrat in fabrici spre a in­­locui braţele de muncă bărbăteşti, absente, şi dintre cari, multe, au azi o calificare profesională? Sunt tot atâtea întrebări cari îşi aşteaptă răspunsul. Nădăjduim însă că şefii departamentelor în sarcina cărora cade deslegarea acestei im­portante probleme nu se vor pripi să întocmească în grabă un decret­­lege, ci vor cumpăni bine lucrurile, căutând să rezolve necesităţile in­dustriei noastre de după război, fără a nesocoti drepturile muncitorilor. -h Trecerea industriilor de război pe picior de pace ANGLIA DUPĂ RĂZBOI Numeroasele probleme de după război se pun Angliei cu tot mai multă, stăruinţă. Una din cele mai complexe este aceea a utilizării mâinei de lucru. Intr'adevăr, statul va trebui să asigure manca la mi­lioane de demobilizaţi. Pe de altă parte să dea o întrebuinţare noui­­lor cadre de muncitori şi, în spe­cial, femeilor, cari au fost folosite în întreprinderi în timpul războiu- Vii. Desigur că problem nu-i deloc* uşoară. D. P. Noel-Baker membru mar*­cant al partidului­­laburist şi secre­tar parlamentar al ministerului transporturilor în timp de război, fiind chestionat asupra acestei pro­bleme, a declarat că, după părerea (Co­rstinuare în pag. 4-a) In pag. 2-a Reprimirea salariaților evrei care nu au făcut cereri Plata taxelor fiscale la mărfurile readuse in circulaţie întreprinderile comerciale şi industriale potrivit decretelor 346 şi 350 care vor pune în circu­laţie materiile prime, semifabri­cate sau produsele finite, fie prin trecerea lor in procesul de fabricaţie propriu, fie prin co­mercializarea lor, sunt scutite de orice sancţiuni fiscale. Declaraţiunile făcute de in­dustriaşi şi comercianţi, în con­formitate cu art. 3 şi 9 din decretul lege nr. 350 din 1o­5, condiţiunea satisfacerii obliga­ţiunilor­­prevăzute în decretul lege nr. 346 din 1945, prin care se acordă amnistia fiscală şi pentru care se acordă celor în cauză certificat anume, vor ţine locul , oricăror acte de justifi­care legală cu dată certă şi ca atare sunt scutiţi de obligaţia justificării provenienţei materii­lor prime, a semifabricatelor sau a produselor finite respective. Toţi cei vizaţi prin decretul lege nr. 350 din 1945, pentru a­­ducerea în circulaţie a mărfu­rilor, care nu justifică cu fac­turi legal timbrate provenienţa mărfurilor şi deci plata impozi­telor aferente, sunt obligaţi ca în cazul că nu satisface con­­d­iţiunile prevăzute de legea pen­tru amnistia fiscală, să achite la punerea în circulaţie pentru toa­te mărfurile pe care le deţin astfel, calculând la preţul actua­lizat, sumele cuvenite fiscului, din impozitul pe lux şi cifra de afaceri,, taxele de timbru ,şi impozitul excepţional. Pe baza declaraţiunilor pe ca­re cei vizaţi sunt obligaţi să l Ie d­ea, ce se va proceda de îndată la verificarea situaţiei reale cu res­pectarea însă a dispoziţiunilor legii pentru amnistia fiscală, ca­re până la data de 1 Iulie 1945 nu admite controlul decât pen­tru operaţiunile efectuate după 1 Aprilie 1945. Acolo unde se va justifica­ neplata impozitelor menționate prin invocarea vreunui text d­e lege sau dispoziţiuni speciale de scutire, ce nu sunt menționate în legile de impozite mai­­ sus in­dicate, se va raporta Ministeru­lui spre a da cuvenita deslegare dacă va fi cazul. Perceperea taxei statistice la comercianţi Ministerul finanțelor a trimis administraţiilor financiare urmă­torul ordin circular: Prin legea nr. 465, publicată în Monitorul Oficial nr. 174 din 4 Iunie 1945, s-a prelungit, până la 1 Aprilie 1948, aplicarea, art IV din legea nr. 205 din 1943, referitor la perceperea taxei sta­tistice de 0,50 la sută, calcu­lată la impozitele directe pe ve­nitul întreprinderilor comerciale şi industriale şi al clădirilor ur­bane. In consecinţă, se vor lua­ mă­suri ca la impozitele directe respective de pe exerciţiul 1­9­4­5 - 1946 aşezate pe cale de repor­­tare şi la impunerile stabilite sau care se vor stabili, să calculeze această taxă statistică şi să se debiteze în­ roluri pentru încasare. Contabilizarea încasărilor se­ va face la art. 186 din bugetul general de venituri al Statului pe exerciţiul în curs. Faţă de aceste nouă dispozi­ţiuni, se revine, asupra ordinului circular cu nr. 250.772 din 11 Aprilie 1945. «-A4«« ♦ -I ira ajuraşi extrădării LONDRA, 9 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei „Reuter” este de părere că Laval îşi petrece ulti­mul weekend în Spania cea înso­rită. Cu toate că probabil s’a ajuns la un acord general între autorită­ţile franceze şi cele spaniole, acestea observă o­­tăcere severă în aştepta­rea evenimentelor. Numeroase patrule de poliție gră­nicerească au fost postate la diferi­tele puncte de trecere a frontierei franco-spaniole, pe unde criminalul de război va fi pro­fibil extetisat din Spania.

Next