Argus, octombrie 1945 (Anul 34, nr. 9691-9715)

1945-10-14 / nr. 9702

ANUL XXXIV Nr. 9702 CITITI şi răspândiţi ZIARUL Timpul * ultimele stiri interne şi externe ABONAMENTEi in strainatate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale I internationale Pentru bănci, societăţi ţi instituţii 20 000 Iei anual In ţară 3 luni 3000 lei BU1 ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI BIROURILE INDUSTRIEI SI FINANTE! Str. Sărindar 15 Tel: 3.05.44 DUMINICA 14 OCTOMBRIE 1998 PUBLICITATEfl se primeste la sdminstritia /tarului si la toate agentiile de publici*«»* Proprietar: „ARGUS“ S. A inscris sub Ph. 203 Vrii». Un Redactor responsabil : AL. PETROVICI DREPTURILE INTERNAŢIONALE ALE OMULUI Unul din cele mai de seamă principii, expuse şi impuse la Conferinţa miniştrilor de externe de la Londra, este fără îndoială, acela prin care se cere, stăruitor, ca, pe viitor, tratatele să „întruchipeze concepţia drepturilor internaţionale ale omului”. Conştinţa juridică a lumii civilizate, recunoscând individului o serie de drepturi, sustrase, de aci înainte, oricărei violări statale, suprimă — prin însăşi această recunoaştere — suveranitatea absolută a Statelor, ne mai acordându-le decât o competenţă relativă. Problema drepturilor internaţionale ale omului nu e nouă. Spirite izolate s’au ridicat, nu odată, împotriva faptului de a subordona Statului, dreptul. — subordonare, care, chiar când era voalată prin ficţiunea auto-limitării Statului, sacrifice, înlăuntru, drepturile omului şi ducea, în afară, la negarea dreptului ginţilor. Costituţiiile americană şi francez au proclamat principiul drepturilor omului şi numeroase tratate Stipulează recunoaşterea lui Dar, noua declaraţiune de principiu — formulată la Londra — se deosebeşte de toate aceste Constituţii şi convenţii printr’o trăsătură fundamentală. Ea nu se mărgineşte la un Stat sau grup de State şi nu se închide în limitele unei jurisdicţiuni, ci ţinteşte universalul, generalizând datoria Statului de a respecta şi a protegui drepturile individului. — ALE ORICĂRUI INDIVID, PE TERITORIUL ORICĂRUI STAT. Ceea ce S-a cerut acum e recunoaşterea şi garantarea unui minimum juridic, — e primatul dreptului Comunităţii internaţionale asupra celui al Statului — prin desfiinţarea dogmei suveranităţii absolute. Rămâne de stabilit şi sancţiunea expresă împotriva Statului care ar încălca îndatoririle lui faţă de individ. Aci e punctul nevralgic, deoarece ştiinţa nu a izbutit, încă, să stabilească regulile obiective care să îngădue a delimita, cu preciziune drepturile Statului şi cele ale omului. Şi, atâta vreme cât această delimitare nu va fi făcută, nici un for — oricare i-ar fi prestigiul — nu va putea recomanda şi impune Statelor stabilirea unor norme procedurale pentru revendicarea drepturilor încălcate, nici determinarea sancţiunilor ce ar urma a fi luate. Nu e mai puţin adevărat, însă că acest principiu, înscris în toate tratatele internaţionale — fie el şi lipsit de sancţiuni hotărîte mai dinainte — va mări, fără îndoială, probabilitatea reacţiunilor internaţionale. Mai mult, universalitatea garantării drepturilor omului va pune capăt şi neutralităţii absolute a Statelor. Şi cum această neutralitate a fost, din păcate, proclamată, până acum, de atâtea ori, şi a avut urmări atât de dezastruoase asupra drepturilor omului, socotim că schimbarea de atitudine a Statelor — fie ea cât de mică — ce va rezulta din aplicarea principiului cerut la Londra — chiar dacă nu ar implica deloc ideea uunei constrângeri — trebuie salutată, cu entuziasm, de întreaga omenire, ca fiind — fără îndoială — începutul fericit al unei noua ere de pace şi justiţie socială. Mircea Libros Legile financiare sunt încâ în studiu De ce venituri noui are nevoe statul Legile financiare prevăzând majorarea impozitelor directe şi a unor taxe de timbru, în vederea creierii unor noui venituri fiscale, cari sunt menite a contribui la echilibrarea bugetului pe exerciţiul în curs. S’a calculat la ministerul finanţelor că sporul de cheltueli ale statului prin majorarea salariilor şi pensiunilor publice se cifrează la un total de 200 miliarde Iei anual, repartizate astfel: 130 milarde lei pentru sporurile de salarii, 40 miliarde Iei pentru sporurile de pensiuni publice și 30 miliarde Iei pentru sporurile pensiunilor acordate invalizilor, văduvelor și orfanilor de războ. Considerate pe luni, aceste sporuri de cheltueli se cifrează la 18 miliarde Iei lunar. Paralel cu nouile venituri cari vor fi stabilite, se mai studiază de către ministerul finanţelor şi posibilitate® creierii unor noui Instrumente de plată, cari să accelereze achitarea creditorilor statului. Printre acestea, se preconizează emiterea unor bonuri de compnsaţie pentru furnizorii statului, îndată ce ministerul Finanţelor se va fixa asupra anteproectelor pe cari și le însușește, acestea vor fi supuse aprobării Consiliului Superior economic. CONGRESUL COOPERATIVELOR agricole din BULGARIA A SOSIT LA SOFIA ŞI O DELEGAŢIE SOVIETICĂ MOSCOVA 12 (Rador). Agenţia TASS transmite: In ziua de 11 Octombrie a plecat de la Moscova spre Sofia cu avionul, delegaţia cooperativelor de consum ale URSS-ului. Venind în capitala Bulgariei în urma invitărei făcute de către asociaţia generală a cooperativelor agricole din Bulgaria, delegaţia va lua parte la lucrării congresului acestor cooperative. Delgaţia sovietică are în frunte pe Braguin, vice-preşedintele prezidium-ului Uniunei Centrale a asociaţiilor de cooperative de consum din URSS. mportante cantităţi de alimente aduse de U.H.R.R. A. in Jugoslavia BELGRAD 12 (Rador). — Co-' respondentul Agenţiei REUTER transmite: In cursul lunii Septembrie, vapoarele Organizaţiei UNRRA, sosite în porturile iugoslave Triest, Split şi Dubrovnik, precum şi în portul românesc Constanţa, au descărcat 170.000 tone de alimente, îmbrăcăminte, medicamente, tractoare agricole, pantioane automobile şi alte materiale necesare pentru refacerea industriei. In ceea ce priveşte îmbrăcămintea, în Iugoslavia situaţia este atât de disperată încât dacă nu va primi haine groase de iarnă şi mai cu seamă încălţăminte, înainte de sosirea iernii, populaţia va avea de suferit foarte mult 4 PAGINE 40 LG PIAŢA VINERI 12 OCTOMBRIE BURSA Dispoziţiunile de ansamblu ale bursei au fost: Vineri — şedinţa de închidere a săptămânei — caracterizate de o tendinţă, în a refierat slabă, din cauza unor realizări la toate grupele de acţiuni. Pe alocuri unele valori au avut o atitudine fermă, dar aceasta nu a modificat alura generală a târgului, care s'a cristalizat în numeroase ceziuni, cari au fost, de altfel, moderate. Cercurile bursiere comentează favorabil mişcarea târgului, care confirmă prezenţa a importante capitaluri în căutare de întrebuinţare. Valorile publice deşi active au fost, în parte, influenţate de ambianţa târgului. Unele reajustări nu modifică această constatare. Volumul operaţiunilor în creştere simţitoare. ÎMPRUMUTUL REFACERII NAŢIONALE Valorile Imprimitului Refacerii Naţionale au evoluat întrun târg activ, totuşi slab orientate. In bursa oficială chitanţele titlurii provizorii au înregistrat usor regres de cursuri. Medaliile oferite la preturi mai joase decât cele din ajun. PRETURILE ARTICOLELOR METALURGICE IMPORTATE Industriaşii au înaintat un memoriu Comisariatului general al preţurilor în care arată că după informaţiunile Asociaţiei industriilor metalurgice şi mecanice, preţurile fixate la articolelor industriale importate pentru nevoile industriei metalurgice sunt în genere superioare preţurilor interne avute până în prezent şi altele decât cele luate în considerare la formarea preţurilor produselor fabricate de industria metalurgică românească. Industriaşii au cerut Comisariatului general al preţurilor să lămurească : 1) dacă preţul acestor produse este cel adevărat şi nu sunt erori la fixarea lui ; 2) dacă aceste preţuri sunt cele valabile, care este procedura de urmat pentru ca industriile să obţină nouile preţuri rezultate pentru produsele lor. Memoriul mai cere o soluţionare urgentă a acestei chestiuni, unele materii prime şi mărfuri fiind deja în vamă. TRANZITUL CĂRBUNILOR PENTRU ROMANŢA PRIN UNGARIA Peste câteva zile urmează să pleca la Budapesta o delegaţie română compusă din d-nii Munteanu şi Roşu din Divizia economică a ministerului de externe şi un delegat al CFR-ului pentru a stabili cu autorităţile ungare modalităţile de tranzit Prin Ungaria a cărbunilor de Silezia care vin pe baza acordului economic cu Polonia. PROPUNERILE INDUSTRIILOR PENTRU O MAI BUNA FUNCŢIONARE A ECONOMATELOR In legătură cu o mai bună organizam a economatelor, asociaţiile profesionale de industriaşi studiază actualmente o serie de probleme ivite în timpul funcţionării lor. După rapoartele făcute de diferite întreprinderi, s-a ajuns la concluzia că sunt imediat necesare următoarele : Creiarea unei organizaţii de colectare a alimentelor : Creiarea unei organizaţii centrale pentru aprovizionarea cu lemne de foc. O uşurare la eliberarea autorizaţiilor de aprovizionare ; Aprovizionarea economatelor să se facă după posibilităţi iar nu pe ţinuturi excedentare ; Deblocările făcute de prefecturi şi primării să fie oprite ; Să se acorde credite suficiente pentru fondurile de aprovizionare : Autoritățile de resort să nu mai repartizeze cantități inexistente de mărfuri, în special textile ; Vehiculele economatelor să fie scutite de rechiziţie ; Să se acorde economatelor posibilități de aprovizionare din apropiere ; Să se ia măsuri contra acelora care părăsesc serviciul după aprovizionare. TRANZACTIUNI — D. Iosif Loebel din b-dul l'Mărăşeşti No. 54, a cumpărat Idela S. A. R. „Smârda“, Vasele ’S. N. S. 8125 fost Cluj si S. S. S. 11130 fost Koritza, corp şi spunte de fier. (tu lei 8.000.000. — R. A. R. „Filatura şi Ţesătoria mecanică Dâmbovita“ din ,str. Gabroveni 47, a cumpărat de la d-nii Dumitra si Teodor . Preda. Păun, Elisabeta Alex., • Alex. Cretu, Ton Preda Alexandru, Elena Anton Alexandru si Constanta C. Lieu din calea iDudesti 241—243, Nicolae Stoica Petre si Gheorghe Stoica iPredescu din str. Iaslina 4, terenul situat în calea Dudeşli 241—243, pe preţul de lei 15 milioane. ZĂCĂMINTE DE PETROLN REGIUNEA SUBCARPATICA a Ultimele cercetări întreprinse în cadrul societăţii „Sovromipetrol" au dus la descoperirea unor alte zăcăminte de petrol în regiunea subcarpatică. Supra,fata petroliferă din România i s'ar putea astfel ridica dela 500 Imii ha. la 2 milioane ha. Sunt aşteptate să soseascădin U. R. R. S. maşini şi uneltenecesare perfecţionării actualelor exploatări cât şi pentru inststalurile viitoare de sonde. În Îlimna Iulie s au efectuat 21.300 jm. foraj. /AVANS CEDAT DE SOCIETATILE PETROLIFERE Pentru a putea face plata ajutorilui de iarnă, asociaţia in- Idustrialilor de petrol a cerutministerului de finanţe să-i acorde un avans în contul livrărilor făcute către acest minister. j______ n h iníja Alte probleme în legătură cu pescuitul Speciile de peşte. Producţia pe categorii de ape In cadrul acestui articol ne vom ocupa de producţia piscicolă pe categorii de ape şi de speciile de peşte ce trăesc în apele dulci şi Sărate ale României. In pârâiaşele cristaline de munte trăesc câteva exemplare, nu prea numeroase, de păstravi, porcuşor, svârlugă şi borştean. Fundul apelor liniştite ale râurilor şi pâraelor de câmp adăpostesc mreana, babusta, ştiuca, somnul, crapul, mihalţul şi cleanul comun. In Dunăre, în bălţile Dunărei şi în întinsul Deltei trăesc crapi, lălăi, somni, caraşi, lini, bahuşti, roşioare, plătică, chibrit, biban, avat şi obleţi. In Dunăre şi în Sp'Jc&la fundu Dunării vieţuiesc, în afară de speciile menţionate mai sus şi scrumbiile de Dunăre şi sturionii, morunul, nisetrul, păstruga, specii de mare cari se abat periodic în apele dulci în căutarea locurilor favorabile de reproducere. Apele Mărei Negre și ale lacurilor cu apă sărate adăpostesc: scrumbii, hamsii, aterine, ton, râm, dunică de mare, calcanul, chefului, guvizii și pisica de mare. Din această enumerare s’ar putea trage concluzia că atâtea varietăţi dau şi o abundentă producţie cantitativă, cea ce nu e în realitate aluviunilor până la epoca când peştişorii pot fi aruncaţi în cursurile de apă. Astfel cităm stabilimentele dela Făgăraş şi Tarcău — proprietatea Statului — dela Finiş în Bihor— proprietatea Episcopiei greco-catolice din Oradia, şi alte mici basine proprietăţi particulare. In afară de crescătoriile destinate pentru repopularea apelor, există deasemeni în România bazine particulare special amenajate pentru creşterea şi desfacerea păstrăvilor, peşti dintre cei mai apreciaţi. In ele se cultivă păstrăvul de munte şi păstrăvul curcubeu, acesta din urmă fiind mai rezistent şi mai uşor de domesticit. Repopularea râurilor de câmipie e Insă o operaţiune nu numai neglijată ci total ignorată: pescuitul este lăsat la bunul plac al riveranilor fără nici un control şi nici o îndrumare. Direcţiunea comercială a Pescăriilor a luat cu doi ani în urmă iniţiativa de a arenda contra unui preţ minim, pescuitul din aceste ape societăţilor de pescuit creiate pe regiuni sau judeţe, cu condiţiunea ca ele să fie obligate a .Continuare din pag. 3-a) Producţia pe categorii de ape Apele de munte nu contribue decât în foarte mică parte la producţia pescărească a României. In general productivitatea lor este complect limitată, dat fiind condiţiunile de viaţă defavorabile pe care aceste ape le oferă peştilor. Dar depopularea apelor de munte din România a fost determinată şi de alte cauze, un pescuit nesocotit, ale cărui efecte se resimt de zeci de ani şi condamnabila neglijenţă a industriilor forestiere care închizând cursul apelor sau oprindu-l prin baraje de lemn, împiedică trecerea păstrăvilor spre locurile de reproducere, caractristica pentru aceşti peşti, pârâiaşele repezi şi izolate de munte. In regiunile de câmpie cursurile de apă au avut aceiaşi soartă, acelaş pescuit abuziv şi mai mult, apele au fost infectate prin veziturile toxice deversate de fabricele şi industriile care au luat o mare desvoltare in ţara noastră şi care în general sunt toate instalate pe cursul apelor. Cu toată legislaţia pescuitului şi aceia care reglementează regimul şi folosinţa apelor stipulând măsurli, ascesare pentru a fi luat d in fabrici spre a împiedica scurgerea substanţelor toxice direct în ape, pagubele produse prin aceste deversări reziduale sunt incalculabile. Astăzi atât cursurile apelor de munte căt şi ale celor de câmpie trebuesc repopulate. Este o operaţiune grea şi foarte migăloasă. In ce priveşte păstrăvii, au fost creiate în acest sclop clocitorii destinate incubaţiei ouălor şi creşterii . PLATA DESPĂGUBIRILOR FINLANDEZE Uniunea Sovietelor a acordat mari uşurări STOHFIOl.fi. 12. (Undor). — Corespondentul Agenţiei franceze de presă transmite: Finlanda a obţinut din partea Uniunii Sovietice mari uşurări pentru plata reparaţiilor. Uniunea Sovietică a consimţit ca Finlanda să plătească aceste reparaţii în opt ani, în loc de şase. Această ştare a fost anunţată de d. Faelo, ministrul educaţiei şi şeful delegaţiei culturale finlandeze, care a fost la Moscova, unde a avut o convorbire cu generalissimul Stalin. Cercurile politice din Ielgia subliniază că aceste Concesii făcute ,p Uniunea Sovietică ușurează foarte mult greaua situație economică a Finlandei. PROBLEMELE SUDUREî fiUIOMATE A METALELOR de Mihail Ovişinski __O convorbire cu vice-prezidemul Academiei de Ştiinţe a R. S. S. Ucrainiene, academicianul Eugeniu Pătan— Numele lui Eugeniu Paton membru titular al Academiei de Ştiinţe a R. S. S. Ucrainene, este larg cunoscut în cuprinsul U. R. S. S. Academicianul Paton S a consacrat numeroşi ani activităţii de elaborare a construcţiilor de poduri şi viaducte. In cursul utimilor 15 ani el a lucrat la problemele sudurii automate a metalelor sub un strat de sgură. Savantul a reuşit să obţină strălucitoare succese în acest domeni. Lucrările lui au adus mari servicii țării împotriva cotropitorilor fasciști. Intâmplându-mi-se să fiu la Kiev, l-am vizitat pe academicianul Paton rugându-1 să-mi povestească câte ceva asupra lucrărilor lui in domeniul sudurii automate. MECANIZAREA SUDUREI ?— Precum se știe —.?! începu povestirea academicianul Paton — pentru sudura metalelor se folosește pe scară largă lucrul manual. Mecanizarea acestui gen de prelucrare a metalelor se desvoltă foarte încet. Cu toate că metoda sudurii electrice a fost inventată de rusul Slaveanov inginer de mine încă de acum 60 de ani totuşi zeci şi zeci de mii de sudori continuă şi azi să lucreze manual. Aceasta este o muncă grea, ce revendică mare încordare fizică. Sunt din această vricină puţini aceia, cari îşi aleg aceasta profesiune dificilă. Or, industria cere o colosală cantitate de lucrări de sudură şi foto-, dată şi o calitate mai superioară a dungi de sudură. Din această situaţie nu există decât o singură ieşire. Se impune mecanizarea procesului de sudare, crearea, adică, a unui aparat automat de sudat. Un asemenea automat am şi reuşit să construesc în cele din urmă. Cu ajutorul acestuia se efectuează toate operaţiile, care se făceau până în prezent manual, mărind totodată calitatea dungii de sudură. Automatul înlocueşte urica grea a nuneratorului calificat, şi poate fi pe deasupra mânuit de către un operator puţin calificat. Primii paşi în domeniul mepanizări operaţiilor de sudură au fost făcuţi în 1920 in USA. In ţara noastră, larga folosire a sudurii electrice a început în anii primului plan cincinal. In anii 1928— 1929 existau ş« U.RS.S. câteva zeci de mi de sudori, care lucrau manual. Tocmai in această perioadă începusem să mă ocup cu problema sudării automate. Încă in 1929 la borstarul meu, care în ulterioara lui desvoltare fu transformat într’un Institut de cercetări ştiinţifica Im domeniul sudării electrice al Academiei de Ştiinţe a RSS Ucrainene, a construit primul model al aparatului automat de sudare, ce a dat unele rezultate bune. Ţin să subliniez că n’am avut nicio idee despre modelele respective americane şi nici nu le-am văzut vreodată. In 1937—S9 a luat avânt in întreaga ţară o nouă admirabilă mişcare stahanovistă, ce a cuprins ramurile industriale între care şi cea a sudării. Sudorii stahanovişti au perfecţionat în scurt timp procesul tehnologic, depăşind toate normale şi limitele tehnice existente. Ei au reuşit să obţină o mare sporire a productivităţii muncii, începând şi întreacă rezultatele cantitative obţinute de sudarea automată. Acest fapt ne-a făcut să procedăm de urgenţă la căutarea unor noi metode în vederea sporirii productivităţi sudării automate. SUDAREA AUTOMATA SUB UN STRAT DE SGURĂ Şi abia în 1940 am izbutit să struim, în sfârşit, prima Instalaţie pentru sudarea automată sub HO strat de sgură cu sârmă goală. Această instalaţie oferea o productivitate mai înaltă decât aceea a celor mai buni sudori. Şeful Guvernului Ucrainean, Michita Hruşcev a manifestat mare interes faţă de lucrările Institutului nostru. Aflând despre succesele obţinute de noi, el făcuse în Octombrie 1840 o vizită la Institutul nostru, piptându-se în curent cu noua netodă de sudare. Hruşcov a apreciat îndată just munca noastră, dându-şi seama de marile foloase pe care le- ar putea aduce industriei. A urmat apoi o decizie a Consiliului Comisar I rilor Poporului al TJ.R.S.S. prin cor® s’a hotărît înrădăcinarea metodei desudare rapidă la un număr de 28 întreprinderi din Uniunea Sovietică. PRODUCȚIA SUBSTANȚEI NECESARA ATITO SUDUREI Această decizie obliga colectivul Institutului nostru de a da im larg ajutor uzinelor pe tărâmul asimilării acestei metode noi. Cu mare entuziasm ne-am pus pe lucru. In prima jumătate a anului 1911 am efectuat o serie de lucrări de cercetare în domeniul autosudurii. .. Aceste lucrări au făcut dovada că cusăturile sudate cu ajutorul automatelor noastre posedă Continua« In patrina 4» S‘a aprobat un spor de scumpete pensionarilor publici La ministerul finanţe, lor s’a întocmit jurnal«l Consiliului de miniştr prin care s’a acordat o®n* sionarilor publici un spor de scumpete proporţional cu acela acordat funcţia* narilor publici, pentru aceleeaşi grade. Tot pi*in acdat jurnal al Consiliului de ministri, care urmează a fi semrsat în cel mai scurt timp s’m majorat și pensiile fuvarrezilor, văduvelor și orfanilor de război. Perspectivele exportului britanic După cum a declarat lordul Woolton, ministrul reconstrucţiei volumul exportului britanic va trebui urcat cu 50 peste acela al nivelului dinainte de război, ceea ce înseamnă o intensificare a exportului din 1943. Ca să putem lua în consideraţie expansiunea pe care industria engleză îşi propune să o realizeze, trebuie să menţionăm că în 1943 cifra exportului era de 252 milioane lire, iar un an înainte de război de 471 milioane lire. Guvernul englez va da un sprijin larg exportatorilor, garantând solvabilitatea creanţelor mult peste limita existentă înainte de război şi care se ridica la 75 milioane de lire garanţie preluată faţă de o întreprindere exportatoare. Nivelul acetei garanţii va fi de 200 milioane lire Limita pentru garanţiile acordate reexportatorilor a fost sporită de cel 55 la 10 milioane laţ.