Argus, octombrie 1946 (Anul 35, nr. 9971-9995)

1946-10-14 / nr. 9982

ANUL XXXV Nr. 99824 PAGINI 500 LEI CITIȚI Mm?.­ tri iSZmnm TIMPUL g» ulftn^t ftlit Interne ţf «eterne mBHBaUMlfMH, ABONAMENTE i^-jî J2®-000 12 luni : Particulari «1 Hrme ta'divfătraie Lei 250.000 12 luni: Band, Societal!, Autorități Jbirl i sub rezerva arcSri! prețurilor In străinăîaîo iarifu] in funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale EVAZIONIŞTII Aşa­dar, mii de întreprinză­tori au fost găsiţi neplătind im­pozite. Aşa­dar, mii de liber profes­teionişti nu au avut, până acum, rol fiscal şi nu-şi aduceau con­tribuţia lor la visteria publică, deşi activau ca toţi ceilalţi, deşi câştigau ca toţi ceilalţi şi, une­ori, mai mult decât alţii­ Aşa­dar, în ciuda sancţiunilor luate de zeci de miniştri de fi­nanţe, în ciuda sancţiunilor nu­meroase şi într­una înăsprire, o parte din cetăţenii ţării, trăiau pentru ei, sorbeau din aerul ţă­rii, călcau pe caldarâmul stră­zilor, foloseau toate instituţiile publice, dar se socoteau dispen­saţi de plata impozitelor. Nu vr­e­a să începem un curs de morală fiscală. Nu vrem să arătăm, aşa cum s-a cuveni, că plata impozitului nu e o daune voluntară, ci o obligaţie cetate­­nească. Nici să reamintim că impozitul este de fapt contra­valoarea unor servicii prestate. Trebuie, totuşi să ne exprimăm mirarea, cum se poate ca în ţara Cu cei mai mulţi controlori, su­pra­controlori, paracontrolori şi controlori de controlori din toa­­tă lumea, numărul evazionişti­­lor să fie mai nare ca în ori­care altă parte.­­Starea actuală este nefireas­că. Singura explicaţie ar putea Să fie aceia că mulţi dintre con­­trolori sunt complicii oculţi sau făţişi ai acestei stări. Şi, atunci, vina lor este de două ori mai­­gravă. Nu numai vina lor. Ci şi acelora cari îi păstrează­ Căci, lup păzitor la oi,, e greu de con­cepuţi Pe noi, declaraţiile­ d-lui mi­­nistru al finanţelor cu privire la evaziunea fiscală, ne-a impre­sionat dureros. Din mai multe puncte de vedere- In primul rând, pentru că ştim cât de grea e situaţia actuală a tezaurului public. In al doilea rând, pen­tru că cunoaştem toate conse­cinţele pe care le are insuficien­ţa încasărilor fiscale, asupra situaţiei generale economice. In al treilea rând, în sfârşit, pen­tru că un adevăr elementar ara­tă că cei ace nu plătesc unii, trebuie să plătească alţii. Şi, astfel se explică teascul fiscal la care sunt supuşi unii, teasc atât de strivitor, încât însuşi ministerul de finanţe s-a simţit­­dator să vie cu degrevări. Poate că acest din urmă mo­tiv, e mai temeinic — ca toate celelalte. Există la noi în ţară un număr de contribuabili, — persoane fizice sau numai per­­soan juridice — cari plătesc «b­a ba.. Ele nu infisluesc regis* treie- Ele nu ascund venituri. Ele nu încearcă să dosească o parte din activitatea lor.­­Aceste persoane duc greul- Pe ele, se pun toate impozitele. Ele plătesc toate dările. Ele suferă toate controalele. In timpul acesta, mii și mii de contribua­bili, lucrează intens, acumulea­ză m­ameri, trăiesc în plin, dar nu plătesc nimic. Nu plătesc nimic, pentru că nu şi-au pus firmă la faţă, pentru că operaţiile lor sunt ascunse, pentru că „dom­nul controlor“ nu-i atinge, pen­­tru că „domnul perceptor“ nu-1 cunoaşte. Nu plătesc pentru că nu sunt obişnuiţi să plătească, pentru că nimeni nu îi supărţi şi pentru că toata atenţia este îndreptată prm­potriva acelora cari îşi duc contribuţia la timp, la percep­ţie, caii îşi îndeplinesc formele, cari gem sub povara statelor, a situaţiilor, a declaraţiilor şi a formalismului nostru exagerat, şi cu nimic justificat. Fiscul s-a, obişnuit să puie greutăţile pe gloaba care trage mai bine. Pe cealaltă o lasă în pace-Geroge Stroe Continnuare în pagina 2-a1 fares ipart asm reia i 11.P.S.S. Intre ministerul finanţelor şi Banca Naţională a intervenit o convenţie, prin care ministerul de finanţe garantează institu­tului de emisiune achitarea cre­ditelor în valoare de 83 miliarde 270 milioane Iei, acordate ex­portatorilor români cari au li­vrat mărfuri în U.R-S-S., în ca­drul acordului economic din 8 Mai 1945. Aceste împrumuturi au fost contractate în special de reex­­portatorii mărfurilor trimise de U.R-S-S. pentru prelucrare în România. CHITI IN PAG. 1îl-a DESĂVÂRȘIREA LUCRĂRILOR DE IMPUNERE PE BENEFICIILE DE RAZBOIU O ALTA ORGANIZARE A DISTRIBUŢIEI FIERULUI ! O problemă din cele mai im­portante în domeniul aprovizio­nării păturii rurale cu unelte şi obiecte de fier, tablă, coase, caz­male, găleţi şi atâtea alte usten­sile atât de necesare gospodă­riilor ţărăneşti, e pe cale de­ a fi rezolvată prin crearea unui nou sistem­ de organizare şi des­facere a produselor de fier. Pe cale de decret lege va lua fiinţă sub forma unei socie­tăţi anonime Oficiul Fierului (O. F. I. E. R.) cu partici­parea directă a întreprinderilor industriale cari produc articole laminate şi­ trafilate precum şi a celor cari produc, prelucrează sau desfac produse de fier.­ Experienţa a arătat că solu­ţia iniţială care s’a dat strân­gerii cerealelor dela ţărani tre­buia să dea greş, atâta vreme cât aceştia nu aveau la înde­mână posibilitatea de­ a se apro­viziona la preţuri oficiale după criteriul sub care li se pretin­dea să vândă produsele lor, fie­rul şi tabla necesară gospodăriei şi muncii lor. Numai acoperindu-se direct nevoile masselor rurale prin noul oficiu de desfacere li se dă a­­cestora putinţa de a-şi desface propriile lor produse tot pe te­meiul preţurilor oficiale.­­ In felul acesta, noul oficiu, care spre deosebire de alte re­gii ale statului , bazat pe coope­­rsarea activă a tuturor întreprin­derilor direct interesate în ra­mura producţiei şi comercializă­rii produselor de fier, va avea misiunea să rezolve o problemă de aprovizionare dintre cele mai acute şi să creeze acea mult râv­nită armonie între interesele e­­conomice rurale şi cele orăşe­neşti, înlăturând decalajul d­e preţuri cam­ până în prezent an­nihila rezolvarea problemei. Statul neurmărind prin crea­rea noului sistem de coordonare a desfacerii produselor de fiert de­cât crearea unui contact di­rect între massele consumatoare de la ţară şi producătorii de la oraş, principiile comerciale, ini­ţiativa, beneficiile şi în gene­ral tot ce caracterizează gestiu­nea unei societăţi anonime, ră­mân în vigoare prin forma, ca­pitalul şi organizarea noului o­­ficiu de desfacere a fierului, prin raţionalizarea şi tipiza­­zarea producţiei precum şi prin stabilirea cotelor de producţie şi repartizarea materialelor fe­roase sub formă semifabricată tuturor întreprinderilor metalur­gice producătoare, se asigură bazele unei producţii raţionale în această ramură atât de­ com­plexă dar prin debuşeul direct creat între producător şi consu­matorul rural tendinţa de ief­­tenire a unor produse indus­triale de primă utilitate, va fi sperăm susţinută în însuşi in­teresul normalizării nivelului pre­țurilor și schimbului economic intern. -~t. ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI, BIROURILE­ INDUSTRIEI $1 FINANŢE! Str. Sărindar, 15 T«L 3.05.44 Director ? MittAlD WURTIti «sr •F Luni 14 Oct. 1946 4* rSjtpggdSP TIMPUL ca ultimele ştiri ^Interne şi externe M primeşte la administraţia darul d la toate agenţiile de pnhUeitati Proprietar­s „ARGUS“ & A, maeriB ral? Nr. 5S0S xnb, Ufov € IBH«B®!»WUI PUBLICITATEA Sâmbătă 12 Octombrie In cercurile financiare se discută cu mare nedumerire urcarea impetuoasă a medaliei, care pe fiecare zi în ultima săptămână a înregistrat urcări variind între 50.000-100­ 000 Iei. Aceeaşi nedumerire se constată şi în cercurile oficiale care nu văd cu ochi buni acea­stă ridicare a valorii medaliei, lipsită de orice justificare şi constituind criteriul fals, du­pă care se orientează şi piaţa de mărfuri, unde specula a întrecut orice margine. In vederea acestei situaţi­uni, la Ministerul de Finanţe, se studiază în prezent o serie de măsuri eficiente pentru moderarea speculaţiunii, la care se dedau cei ce, de la ivi­rea pe piaţă a medaliei, au sdruncinat prin manevrele lor, târgul economic şi financiar. Printre alte măsuri, cari urmează a intra în vigoare prin surprindere, este şi aceea că toţi deţinătorii de aur şi obiecte de aur le vor putea prezenta la Monetăria Naţio­nală pentru a fi transformate în medalii. Se studiază în prezent şi eventualitatea de a se aplica un impozit asupra tranzacţiunilor in medalii, examinându se modalitatea graţie căreia a­ceste tranzacţiuni ar putea fi oficializate la Bursa de valori. ' ’ emis. XII Mica opt. Mica pul Reşiţa opt- Letca Locuinţe Efetine 8. T. B. S. R. D Telefoane BURSĂ Bursa liberă a acţiunilor a fost activă şi în general a con­firmat cursurile oficiale.­­Au fost înregistrate următoa­rele cursuri: Astra Română - 230­ 000 Steaua Română 92.000 Credit Minier opt. şi 10.000 6.500 6.200 9500 6400 6.500 11.500 29 000—30­ 000 42.000 VALORILE-AUR Târgul liber al medaliei a fost mai slab orientat; au fost oferite importante cantităţi ast­fel că preţurile au scăzut masiv Paritatea internaţională a na­poleonului se calculează pe baza preţului mondial al aurului fin, 35 dolari uncia-trag (31 1035 grame)conţi­n­utul de aur fin­a 5 napoleoni). AURUL INDUSTRIAL Preţul aurului industrial (bruchgold) a sporit la 59.090 lei gramul de 14 carate. Acest preţ se calculează pe bază de 90 cents- U. S. A. gra­mul la cursul dolarului din târ­gul liber. CU La Comisariatul preţurilor se găseşte o cerere a cinematogra­fului „Orfeu“, prin care solicită dreptul de a adăuga un plus de 5000 Iei — citiţi bine: cinci mii lei — de fiecare bilet, şi bene­ficiul unei orchestre de jazz, cu circa 140.000 lei faţă de pre­ţul din ajun. Cursul napoleonului cu 190 000 sub preţul medaliei, care va cânta între spectacolele de cinematograf. Cum sala amintită are circa o mie de locuri şi vor fi cel puţin cinci spectacole pe zi, vă închipuiţi la câte zeci de milioane s'ar ridica încasările orchestrei pe zi. Nu avem nimic împotriva faptului că o orchsetră de jazz şi-a găsit de lucru şi ziua. Dar cinematograful trebue să înde­plinească, mai ales în v­remurile actuale, şi un rol social. La pre­ţul pe care l-ar avea un bilet de cinema, dacă i se va adăuga 5000 lei pentru zece minute de muzică de jazz, el devine prohi­bitiv pentru marea utassa a ce­tăţenilor. Că se vor găsi destui oameni cari să arunce şi aşa banii şi să umple sala cinematografului, asta nu va scădea intru nimic din indecenţa faptului că se în­­gădue unor înjghebări din mar­ginea artei — când adevăraţii artişti o duc foarte greu —­ să câştige zeci de milioane pe zi. EXPORT DE CARNE CONSERVATA IN AU­STRIA La ministerul industriei şi comerţului se examinează pro­punerea unor firme din ţară care intenţionează să facă un export de carne conservată în Austria Plata acestor mărfuri ar ur­ma să se efectueze la devize li­bere. Prohibirea ex­PORTULUI DE NUCI Deoarece producţia d­e semin­ţe oleaginoase din anul acesta a fost foarte redusă, forurile de resort au luat măsuri pentru ca exportul de nuci pe viitor să fie oprit. Specialiştii au constatat că din cele 1000 vagoane ce g'ar putea colecta s ar putea fabrica «i iunn ABR .L. ..Lvî vnv« iv^i • uc­uriu şi ar putea fi valorificate în plus peste 150 vagoane de turte. GRÂU COLECTAT Până la data de 16 Oc­­tombrie, sta colectat o cantitate de 110.098 tone de grâu. Această cantitate a fost distribuită în regiunile care au avut de suferit cel mai mult de pe urma se­cetei.ŞI HOTELIERII... !Asociaţia marilor hoteluri a cerut Comisariatului Preţurilor majorarea preţurilor actuale cu ÎOO la sută faţă de sporul de cheltueli, încăl­zire, personal, etc. Cere­rea a fost luată­ în studiul Ser­viciului preţurilor. REPREZENTANŢI­I MICEI INDUSTRII MAGHIARE IŞI EXI PUN PRODUSELE LA NOI In urma invitaţiei d-lui dr. PETRU GROZA, preşedintele­­ Consiliului de miniştri a sosit în Capitală o delegaţie de mici industriaşi maghiari, sub con­ducerea dl­ui Csepeli Ianos, se­cretarul şef al Societăţii balca­nice maghiare. Rostul acestei vizite este ace­la de a expune modele prezen­tate de cele mai importante case de specialitate din Budapesta şi anume : blănuri, pălării, po­şete de piele, lingerie, tricotaje, pulovere, bijuterii şi accesorii de bijuterii, articole de încălţă­minte, etc. Expoziţia acestor modele va ţine trei zile, începând de Marţi 15 octombrie şi va fi făcută în sala teatrului „Savoy“. La scurt timp după a­­ceasta, urmează a trimi­te şi noi în Ungaria o de­legaţie de mici industria­şi, dintre cei mai repre­zentativi, pentru a expu­ne modelele produselor româneşti la Budapesta. NE INTRECEM MĂSURA S­API­AH­ANA FINANCIARA de FIDUS Clauzele economice. Un plan de producţie. Ex­p­oziţia industriei britanice. Momente critice. Bursa Unul din evenimentele îmbucurătoa­re ale săptămânii este acel al votării tratatului de pace cu România in cursul sesiunii plenare ce sa ţinut la Palatul Luxemburg. Adoptarea cu unanimitatea de votul­i a revenirii integrale a Transilvaniei în matca vieţii noastre naţionale, tre­­bue considerată ca un deosebit succes politic şi o recunoaştere sub aspect internaţional, a unei cauze­­ drapte, de­ azi înainte pe deplin consfinţite.­­ un imbold fără îndoială puternic şi pentru redresarea noastră economică. In, ce priveşte partea economică a acordului de pace, e cazul să consta­tăm­­ţi noi, odată cu d. Molotov — ale cărui strădanii, pentru cauza româ­nească trebue unanim recunoscută — că, d-sa a ajuns la­ un rezultat­­ mai mult sau mai puţin satisfăcător. România va trebui să plătească în proporţie de 7o în sută despăgubiri proprietarilor de bunuri aliate­ Pen­tru pagubele de război Tratatul nu cuprinde nici o clauză discriminatorie in ce priveşte statele aliate sub raportul legăturilor comer­ciale cu România Naţiunile Unite se vor bucura în România ,de clauza naţiunii cele mai favorizate pe barzi de reciprocitate­, iar l'bertatea de navigaţie pe Dunare rămâne principial asigurată. Propunerea Angliei cu privire la distriminu­ri îii ce privin« speţeii petrolifere aparţinând Naţiunilor U­­nite nu a fost acceptată, acordându-se protecţie egală tuturor investitorilor străini şi evităndu-se astfel crearea unui regim de favoare. ..Pentru că ci­neva are mai mulţi dolari sau mai multe lire, el nu­ este îndreptăţit să ţărilor învinse sau aliate"* a spus , d­­iriteze voinţa sa sau să dea ordine Molotov. Oricum, faţă de gestiunea atât de nefastă a războiului, nu aveam dreptul de­ a critica prea mult rezultatele obţi­nute în domeniul economic. ­in plan de producţie Consiliul Superior Economic a dat dispoziţiuni organelor speciale ale ministerelor comer­ţului şi agriculturii ca să adune tot materialul necesar şi să facă propuneri concrete în legătură cu întocmirea unui plan general de producţie pe anul 1947. Alcătuirea unui asemenea plan este legată, desigur, de mari greutăţi mai ales în sectorul a­­gricol unde previziunile optimi­ste au fost spulberate de seceta ultimului an. Un plan al producţiei repre­zintă totuşi un prim pas în aşe­zarea vieţii economice interne pe baze normale­ De la acest in­ventar al avuţiei naţionale se poate porni către stabilirea a­proxima­tiva a cantităţilor ponibile pentru consumul in­tern, executarea clauzelor armi­stiţiului şi disponibilul de ex­port. în lipsa unui plan ştiinţific al producţiei tot ce s-a făcut până în prezent s'a făcut pe o baza empirică şi cu rezultate contra­dictorii. Efortul concertat al departa­ment­rilelor economice va trebui să pună la dispoziţie conducăto­rilor politicii economice a Sta­tului o lucrare serioasă care să cuprindă studierea problemei reechipării aparatului nostru industrial, parţial distrus de război sau uzat, a potenţialului Continuare în pagina 4-a Determinarea parităților de schimb­ se va face pe etape In primul rând, omologarea pori­fat­elor devizelor „stabile“ După părerea conducătorilor Fon­dului Monetar Internaţional, stabi­lizarea imediată a monetelor, în lu­mea întreagă, nu e realizabilă la acest moment. D. Camille Gutt, administratorul­­aolegat al Fondului, în raportul său anual către Consiliu, declară ca situaţia actuală nu e ,,ideală” pen­tru a determina structura ultimă a tehtaburilor. MbttVefe­ pentru care Fondul Monetar socoteşte deficilă stabilizarea „parităţilor reale” pen­tru monatele unora dintre membrii săi sunt următoarele: 1. — Nivelul scăzut al producţiei industriale şi agricole în ţările mem­bre europene şi asiatice. 2. — Nevoile de capita­luri străine pentru raso­b­­strucţia regiunilor deva­state. 3. — Presiunile înfiaţi­o­niste. D. Gut­ a indicat că, după aviz, Consiliului de administraţie al Fn­dului, aceş­ta va trebui să procede la stabilirea parităţilor pentru vizele care posedă deja eleme de stabilitate Când parităţile va fi omologate de fond pentru del zcile ţărilor membre a căror coif parte la capitalul Fondului repre­zintă un total de 5-800 milioane do­lari, Fondul Monetar va putea înceapă operaţiunile sale de schis în aceste devize, deşi parităţile lorlalte devize nu vor fi încă fixaţi Acordul asupra parităţilor aceste din urmă ţări poate fi amânat pi ce situaţia lor economică şi mo­tală va deveni stabilă­ Până atunci, stabilitatea cursuri­lor bazată pe paritatea iniţială face cu putinţă integrarea pro sivă a tuturor devizelor în structura mondială a schimburilor. In felui aceştia, şansele de stabilire a unui sistem ordonat de schimburi vor considerabil întărite. Progresul înregistrat de industria britanică a fost desvăluit pieţei engleze de G. GRAFTON GRENNE, publicist LONDRA. — Populaţia Marei Bri­tanii începe sârşi dea seama de ma­rile realizări ale industriei naţio­nale în fabricarea produselor de bună calit­ate. O bună parte din aceste produse sunt cunoscute pe pieţele străine, dar în ţară,­­unde au fost fabricate, ele abia încep sri giufacă apariţia prin prăvălii­ La expoziţia din Londra- „Marea Britanie o poate face" s’a ridicat perdeaua de pe unele­ realizări ex­traordinare ale industriei britani­ce. Iată anumite fapte care au fost destăinuite, şi care formează o po­veste, cât se poate de romantică în lunga istorie a comerţului interna­ţional. Mobilă de alum­inium Lecţiile învăţate în industria ae­ronautică din timpul războiului sunt aplicate la fabricarea de mo­bilă. In şase luni exportul de mo­bilier britanic s-a ridicat cu aproa­pe trei sute la sută. O mare parte din modele sunt miraculos de noul; unele sunt făcute din tablă de alu­minium, placate frumos cu lemn. Mobilierul de metal este făcut spe­cial pentru tropice, bine prevăzut pentru împachetare. Scaune, mese şi birouri pot fi în­doite sau desfăcute. Exportul de porţelanuri şi jucării Exportul de olerie este astăzi de trei cai mai mare în valoare de­cât î­n 1938, deşi porţelaniuirile britan­­niiae auzit aid mult renumite în toată lumea- Tradiţia meseriaşilor In această ramură de activitate con­tinuă, cu toată întreruperea cau­zată de războiu. In industria ce­ramică, „Royal Doulton“ d­e exem­plu, vre-o 55 slujbaşi au lucrat Re­­©are peste 40 de ani­ Unu­l din cei mai de seamă artiști în ceramică are 75 de ani. Insă în industria jucăriilor — pa cari le vor primi copiii din Crăciun — se vede cel mai bine aplicarea inovaţiilor de războoiu. Una din fa­­brici care făcea puşti şi părţi de avioane în timpul Războiului, fabri­că acum jucării din tuburi de ote sudatei ,care sunt aproape indes­­­tructibile, automobile mici, cami­oane şi diferite jucării cu pedale, cu rulmenţi die bile. Model© mici fale automobilelor brid­alpice cu mărci celebre, sunt o copie fidelă a originalelor. Se fac păpuşi incasabile din material Plast­tic* şi în locul vechilor jucării cu construcţii din piatră se găsesc a­­cum mici locuinţe gata fabricate. Claviaturi pentru toate limbile In industria maşinilor de scris se vede cel mai bine cât fabrică azi Marea Britanie pentru întreaga lu­me. La fabrica „Imperial Typewri­ter Company“ din Leicester, cea mai mare în domeniul ei, în Ma­rea Britanie, se lucrează mai mult de 100 de claviaturi pentru a sa­tisface cererile tuturor limbilor în­trebuinţate în comerţ- Maşina Im­perial şi compune din 2­200 părţi separate. Ele nu, sunt compuse nu*1­mai la aceste fabrici, ci fiecare par­te este lucrată acolo din mater primă-Trebue căutat mult în îstari pentru a găsi un al doilea exem­pl al unei naţiuni ’ care, Mae un efem at&t de puternic de revenire dup un războiu at&t de lung și grei suportat la început aproape in în­tregime de Marea Bntanie■ Sfânta Birocraţia8*1 Eterna poveste a sfinţilor din birouri, cari te omoară mai îna­inte ca Dumnezeu să ajungă să­­şi pună rezoluţia, nu e un pri­vilegiu al folklorului românesc- Fiecare ţară îşi are în această privinţă „specificul" ei naţio­nal, numai amărâţii de cetă-Steni cari suferă din pricina faptului că trebuie să-şi piardă răbdarea şi timpul pentru o mi­zeriie „formală’’ sunt pretutin­deni aceiaşi­ Ca să ne consolăm de cele ce se petrec în iadul nostru baroc­ratic, pavat cu cele mai bune intenţii, să redăm o în­tâmpinare relatată de un ziar austriac şi care poartă pece­tea nedesminţitului farmec vi­­eroez... Eroii acestei povestiri nu mai sunt însă ce de odinioa­ră. Vinul, femeia şi cântecul au fost înlocuiţi de spiritul de nedlăduire,i Idei­i nevoia de pro­ducţie şi deci de virtuţile şi de viciile legate de nefericita soar­tă a unei ţări mici, târâtă fă­ră voia ei într’o mare aventu­ră­ In materie de biocraţie, aus­­triacii nu îşi desmint prea mult rubedenia cu nemţii, care se ştie că de pe vremea când pregăteai« celebrele „iputch­­uiri“ şi erau deab­a nişte bieţi ucenici în şcoala cotropirilor, nu călcau pe iarbă şi nu dăm idicau buzna într’o­­g­ară fără bilete de perora. Dar revenind la tema biro­cratismul, să redăm păţania cetăţeanului austriac, animat de ideea —­ necontenit propa­gată prin ziare şi radio — de a se pune şi el cu mintea şi braţele lui în slujba acţiunii de reclădire a ţării. E vorba în speţă de un, mienez cam naiv­.. Bine intenţionat, omul adresat mai întâiu delegatu­lui de mahala. f — Domnule delegat, eu mi-am dat. seama că fiecare cetăţean a dator să pună umărul la re­clădirea ţării. Aşi vrea şi eu să fiu pus la o muncă potri­­vit­ă­.­ etc. Nici n’apucă bine să sfârşeas­că fraza și delegatul îi spuse sfcrit1. Di­tre la pri­mărria de sector­! |La primăria de sector, se Continuare mn nagista 2

Next