Argus, octombrie 1946 (Anul 35, nr. 9971-9995)
1946-10-14 / nr. 9982
ANUL XXXV Nr. 99824 PAGINI 500 LEI CITIȚI Mm?. tri iSZmnm TIMPUL g» ulftn^t ftlit Interne ţf «eterne mBHBaUMlfMH, ABONAMENTE i^-jî J2®-000 12 luni : Particulari «1 Hrme ta'divfătraie Lei 250.000 12 luni: Band, Societal!, Autorități Jbirl i sub rezerva arcSri! prețurilor In străinăîaîo iarifu] in funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale EVAZIONIŞTII Aşadar, mii de întreprinzători au fost găsiţi neplătind impozite. Aşadar, mii de liber profesteionişti nu au avut, până acum, rol fiscal şi nu-şi aduceau contribuţia lor la visteria publică, deşi activau ca toţi ceilalţi, deşi câştigau ca toţi ceilalţi şi, uneori, mai mult decât alţii Aşadar, în ciuda sancţiunilor luate de zeci de miniştri de finanţe, în ciuda sancţiunilor numeroase şi întruna înăsprire, o parte din cetăţenii ţării, trăiau pentru ei, sorbeau din aerul ţării, călcau pe caldarâmul străzilor, foloseau toate instituţiile publice, dar se socoteau dispensaţi de plata impozitelor. Nu vrea să începem un curs de morală fiscală. Nu vrem să arătăm, aşa cum s-a cuveni, că plata impozitului nu e o daune voluntară, ci o obligaţie cetatenească. Nici să reamintim că impozitul este de fapt contravaloarea unor servicii prestate. Trebuie, totuşi să ne exprimăm mirarea, cum se poate ca în ţara Cu cei mai mulţi controlori, supracontrolori, paracontrolori şi controlori de controlori din toată lumea, numărul evazioniştilor să fie mai nare ca în oricare altă parte.Starea actuală este nefirească. Singura explicaţie ar putea Să fie aceia că mulţi dintre controlori sunt complicii oculţi sau făţişi ai acestei stări. Şi, atunci, vina lor este de două ori maigravă. Nu numai vina lor. Ci şi acelora cari îi păstrează Căci, lup păzitor la oi,, e greu de concepuţi Pe noi, declaraţiile d-lui ministru al finanţelor cu privire la evaziunea fiscală, ne-a impresionat dureros. Din mai multe puncte de vedere- In primul rând, pentru că ştim cât de grea e situaţia actuală a tezaurului public. In al doilea rând, pentru că cunoaştem toate consecinţele pe care le are insuficienţa încasărilor fiscale, asupra situaţiei generale economice. In al treilea rând, în sfârşit, pentru că un adevăr elementar arată că cei ace nu plătesc unii, trebuie să plătească alţii. Şi, astfel se explică teascul fiscal la care sunt supuşi unii, teasc atât de strivitor, încât însuşi ministerul de finanţe s-a simţitdator să vie cu degrevări. Poate că acest din urmă motiv, e mai temeinic — ca toate celelalte. Există la noi în ţară un număr de contribuabili, — persoane fizice sau numai persoan juridice — cari plătesc «ba ba.. Ele nu infisluesc regis* treie- Ele nu ascund venituri. Ele nu încearcă să dosească o parte din activitatea lor.Aceste persoane duc greul- Pe ele, se pun toate impozitele. Ele plătesc toate dările. Ele suferă toate controalele. In timpul acesta, mii și mii de contribuabili, lucrează intens, acumulează mameri, trăiesc în plin, dar nu plătesc nimic. Nu plătesc nimic, pentru că nu şi-au pus firmă la faţă, pentru că operaţiile lor sunt ascunse, pentru că „domnul controlor“ nu-i atinge, pentru că „domnul perceptor“ nu-1 cunoaşte. Nu plătesc pentru că nu sunt obişnuiţi să plătească, pentru că nimeni nu îi supărţi şi pentru că toata atenţia este îndreptată prmpotriva acelora cari îşi duc contribuţia la timp, la percepţie, caii îşi îndeplinesc formele, cari gem sub povara statelor, a situaţiilor, a declaraţiilor şi a formalismului nostru exagerat, şi cu nimic justificat. Fiscul s-a, obişnuit să puie greutăţile pe gloaba care trage mai bine. Pe cealaltă o lasă în pace-Geroge Stroe Continnuare în pagina 2-a1 fares ipart asm reia i 11.P.S.S. Intre ministerul finanţelor şi Banca Naţională a intervenit o convenţie, prin care ministerul de finanţe garantează institutului de emisiune achitarea creditelor în valoare de 83 miliarde 270 milioane Iei, acordate exportatorilor români cari au livrat mărfuri în U.R-S-S., în cadrul acordului economic din 8 Mai 1945. Aceste împrumuturi au fost contractate în special de reexportatorii mărfurilor trimise de U.R-S-S. pentru prelucrare în România. CHITI IN PAG. 1îl-a DESĂVÂRȘIREA LUCRĂRILOR DE IMPUNERE PE BENEFICIILE DE RAZBOIU O ALTA ORGANIZARE A DISTRIBUŢIEI FIERULUI ! O problemă din cele mai importante în domeniul aprovizionării păturii rurale cu unelte şi obiecte de fier, tablă, coase, cazmale, găleţi şi atâtea alte ustensile atât de necesare gospodăriilor ţărăneşti, e pe cale de a fi rezolvată prin crearea unui nou sistem de organizare şi desfacere a produselor de fier. Pe cale de decret lege va lua fiinţă sub forma unei societăţi anonime Oficiul Fierului (O. F. I. E. R.) cu participarea directă a întreprinderilor industriale cari produc articole laminate şi trafilate precum şi a celor cari produc, prelucrează sau desfac produse de fier. Experienţa a arătat că soluţia iniţială care s’a dat strângerii cerealelor dela ţărani trebuia să dea greş, atâta vreme cât aceştia nu aveau la îndemână posibilitatea de a se aproviziona la preţuri oficiale după criteriul sub care li se pretindea să vândă produsele lor, fierul şi tabla necesară gospodăriei şi muncii lor. Numai acoperindu-se direct nevoile masselor rurale prin noul oficiu de desfacere li se dă acestora putinţa de a-şi desface propriile lor produse tot pe temeiul preţurilor oficiale. In felul acesta, noul oficiu, care spre deosebire de alte regii ale statului , bazat pe coopersarea activă a tuturor întreprinderilor direct interesate în ramura producţiei şi comercializării produselor de fier, va avea misiunea să rezolve o problemă de aprovizionare dintre cele mai acute şi să creeze acea mult râvnită armonie între interesele economice rurale şi cele orăşeneşti, înlăturând decalajul de preţuri cam până în prezent annihila rezolvarea problemei. Statul neurmărind prin crearea noului sistem de coordonare a desfacerii produselor de fiert decât crearea unui contact direct între massele consumatoare de la ţară şi producătorii de la oraş, principiile comerciale, iniţiativa, beneficiile şi în general tot ce caracterizează gestiunea unei societăţi anonime, rămân în vigoare prin forma, capitalul şi organizarea noului oficiu de desfacere a fierului, prin raţionalizarea şi tipizazarea producţiei precum şi prin stabilirea cotelor de producţie şi repartizarea materialelor feroase sub formă semifabricată tuturor întreprinderilor metalurgice producătoare, se asigură bazele unei producţii raţionale în această ramură atât de complexă dar prin debuşeul direct creat între producător şi consumatorul rural tendinţa de ieftenire a unor produse industriale de primă utilitate, va fi sperăm susţinută în însuşi interesul normalizării nivelului prețurilor și schimbului economic intern. -~t. ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI, BIROURILE INDUSTRIEI $1 FINANŢE! Str. Sărindar, 15 T«L 3.05.44 Director ? MittAlD WURTIti «sr •F Luni 14 Oct. 1946 4* rSjtpggdSP TIMPUL ca ultimele ştiri ^Interne şi externe M primeşte la administraţia darul d la toate agenţiile de pnhUeitati Proprietars „ARGUS“ & A, maeriB ral? Nr. 5S0S xnb, Ufov € IBH«B®!»WUI PUBLICITATEA Sâmbătă 12 Octombrie In cercurile financiare se discută cu mare nedumerire urcarea impetuoasă a medaliei, care pe fiecare zi în ultima săptămână a înregistrat urcări variind între 50.000-100 000 Iei. Aceeaşi nedumerire se constată şi în cercurile oficiale care nu văd cu ochi buni această ridicare a valorii medaliei, lipsită de orice justificare şi constituind criteriul fals, după care se orientează şi piaţa de mărfuri, unde specula a întrecut orice margine. In vederea acestei situaţiuni, la Ministerul de Finanţe, se studiază în prezent o serie de măsuri eficiente pentru moderarea speculaţiunii, la care se dedau cei ce, de la ivirea pe piaţă a medaliei, au sdruncinat prin manevrele lor, târgul economic şi financiar. Printre alte măsuri, cari urmează a intra în vigoare prin surprindere, este şi aceea că toţi deţinătorii de aur şi obiecte de aur le vor putea prezenta la Monetăria Naţională pentru a fi transformate în medalii. Se studiază în prezent şi eventualitatea de a se aplica un impozit asupra tranzacţiunilor in medalii, examinându se modalitatea graţie căreia aceste tranzacţiuni ar putea fi oficializate la Bursa de valori. ' ’ emis. XII Mica opt. Mica pul Reşiţa opt- Letca Locuinţe Efetine 8. T. B. S. R. D Telefoane BURSĂ Bursa liberă a acţiunilor a fost activă şi în general a confirmat cursurile oficiale.Au fost înregistrate următoarele cursuri: Astra Română - 230 000 Steaua Română 92.000 Credit Minier opt. şi 10.000 6.500 6.200 9500 6400 6.500 11.500 29 000—30 000 42.000 VALORILE-AUR Târgul liber al medaliei a fost mai slab orientat; au fost oferite importante cantităţi astfel că preţurile au scăzut masiv Paritatea internaţională a napoleonului se calculează pe baza preţului mondial al aurului fin, 35 dolari uncia-trag (31 1035 grame)conţinutul de aur fina 5 napoleoni). AURUL INDUSTRIAL Preţul aurului industrial (bruchgold) a sporit la 59.090 lei gramul de 14 carate. Acest preţ se calculează pe bază de 90 cents- U. S. A. gramul la cursul dolarului din târgul liber. CU La Comisariatul preţurilor se găseşte o cerere a cinematografului „Orfeu“, prin care solicită dreptul de a adăuga un plus de 5000 Iei — citiţi bine: cinci mii lei — de fiecare bilet, şi beneficiul unei orchestre de jazz, cu circa 140.000 lei faţă de preţul din ajun. Cursul napoleonului cu 190 000 sub preţul medaliei, care va cânta între spectacolele de cinematograf. Cum sala amintită are circa o mie de locuri şi vor fi cel puţin cinci spectacole pe zi, vă închipuiţi la câte zeci de milioane s'ar ridica încasările orchestrei pe zi. Nu avem nimic împotriva faptului că o orchsetră de jazz şi-a găsit de lucru şi ziua. Dar cinematograful trebue să îndeplinească, mai ales în vremurile actuale, şi un rol social. La preţul pe care l-ar avea un bilet de cinema, dacă i se va adăuga 5000 lei pentru zece minute de muzică de jazz, el devine prohibitiv pentru marea utassa a cetăţenilor. Că se vor găsi destui oameni cari să arunce şi aşa banii şi să umple sala cinematografului, asta nu va scădea intru nimic din indecenţa faptului că se îngădue unor înjghebări din marginea artei — când adevăraţii artişti o duc foarte greu — să câştige zeci de milioane pe zi. EXPORT DE CARNE CONSERVATA IN AUSTRIA La ministerul industriei şi comerţului se examinează propunerea unor firme din ţară care intenţionează să facă un export de carne conservată în Austria Plata acestor mărfuri ar urma să se efectueze la devize libere. Prohibirea exPORTULUI DE NUCI Deoarece producţia de seminţe oleaginoase din anul acesta a fost foarte redusă, forurile de resort au luat măsuri pentru ca exportul de nuci pe viitor să fie oprit. Specialiştii au constatat că din cele 1000 vagoane ce g'ar putea colecta s ar putea fabrica «i iunn ABR .L. ..Lvî vnv« iv^i • ucuriu şi ar putea fi valorificate în plus peste 150 vagoane de turte. GRÂU COLECTAT Până la data de 16 Octombrie, sta colectat o cantitate de 110.098 tone de grâu. Această cantitate a fost distribuită în regiunile care au avut de suferit cel mai mult de pe urma secetei.ŞI HOTELIERII... !Asociaţia marilor hoteluri a cerut Comisariatului Preţurilor majorarea preţurilor actuale cu ÎOO la sută faţă de sporul de cheltueli, încălzire, personal, etc. Cererea a fost luată în studiul Serviciului preţurilor. REPREZENTANŢII MICEI INDUSTRII MAGHIARE IŞI EXI PUN PRODUSELE LA NOI In urma invitaţiei d-lui dr. PETRU GROZA, preşedintele Consiliului de miniştri a sosit în Capitală o delegaţie de mici industriaşi maghiari, sub conducerea dlui Csepeli Ianos, secretarul şef al Societăţii balcanice maghiare. Rostul acestei vizite este acela de a expune modele prezentate de cele mai importante case de specialitate din Budapesta şi anume : blănuri, pălării, poşete de piele, lingerie, tricotaje, pulovere, bijuterii şi accesorii de bijuterii, articole de încălţăminte, etc. Expoziţia acestor modele va ţine trei zile, începând de Marţi 15 octombrie şi va fi făcută în sala teatrului „Savoy“. La scurt timp după aceasta, urmează a trimite şi noi în Ungaria o delegaţie de mici industriaşi, dintre cei mai reprezentativi, pentru a expune modelele produselor româneşti la Budapesta. NE INTRECEM MĂSURA SAPIAHANA FINANCIARA de FIDUS Clauzele economice. Un plan de producţie. Expoziţia industriei britanice. Momente critice. Bursa Unul din evenimentele îmbucurătoare ale săptămânii este acel al votării tratatului de pace cu România in cursul sesiunii plenare ce sa ţinut la Palatul Luxemburg. Adoptarea cu unanimitatea de votuli a revenirii integrale a Transilvaniei în matca vieţii noastre naţionale, trebue considerată ca un deosebit succes politic şi o recunoaştere sub aspect internaţional, a unei cauze drapte, de azi înainte pe deplin consfinţite. un imbold fără îndoială puternic şi pentru redresarea noastră economică. In, ce priveşte partea economică a acordului de pace, e cazul să constatămţi noi, odată cu d. Molotov — ale cărui strădanii, pentru cauza românească trebue unanim recunoscută — că, d-sa a ajuns la un rezultat mai mult sau mai puţin satisfăcător. România va trebui să plătească în proporţie de 7o în sută despăgubiri proprietarilor de bunuri aliate Pentru pagubele de război Tratatul nu cuprinde nici o clauză discriminatorie in ce priveşte statele aliate sub raportul legăturilor comerciale cu România Naţiunile Unite se vor bucura în România ,de clauza naţiunii cele mai favorizate pe barzi de reciprocitate, iar l'bertatea de navigaţie pe Dunare rămâne principial asigurată. Propunerea Angliei cu privire la distriminuri îii ce privin« speţeii petrolifere aparţinând Naţiunilor Unite nu a fost acceptată, acordându-se protecţie egală tuturor investitorilor străini şi evităndu-se astfel crearea unui regim de favoare. ..Pentru că cineva are mai mulţi dolari sau mai multe lire, el nu este îndreptăţit să ţărilor învinse sau aliate"* a spus , diriteze voinţa sa sau să dea ordine Molotov. Oricum, faţă de gestiunea atât de nefastă a războiului, nu aveam dreptul de a critica prea mult rezultatele obţinute în domeniul economic. in plan de producţie Consiliul Superior Economic a dat dispoziţiuni organelor speciale ale ministerelor comerţului şi agriculturii ca să adune tot materialul necesar şi să facă propuneri concrete în legătură cu întocmirea unui plan general de producţie pe anul 1947. Alcătuirea unui asemenea plan este legată, desigur, de mari greutăţi mai ales în sectorul agricol unde previziunile optimiste au fost spulberate de seceta ultimului an. Un plan al producţiei reprezintă totuşi un prim pas în aşezarea vieţii economice interne pe baze normale De la acest inventar al avuţiei naţionale se poate porni către stabilirea aproximativa a cantităţilor ponibile pentru consumul intern, executarea clauzelor armistiţiului şi disponibilul de export. în lipsa unui plan ştiinţific al producţiei tot ce s-a făcut până în prezent s'a făcut pe o baza empirică şi cu rezultate contradictorii. Efortul concertat al departamentrilelor economice va trebui să pună la dispoziţie conducătorilor politicii economice a Statului o lucrare serioasă care să cuprindă studierea problemei reechipării aparatului nostru industrial, parţial distrus de război sau uzat, a potenţialului Continuare în pagina 4-a Determinarea parităților de schimb se va face pe etape In primul rând, omologarea porifatelor devizelor „stabile“ După părerea conducătorilor Fondului Monetar Internaţional, stabilizarea imediată a monetelor, în lumea întreagă, nu e realizabilă la acest moment. D. Camille Gutt, administratorulaolegat al Fondului, în raportul său anual către Consiliu, declară ca situaţia actuală nu e ,,ideală” pentru a determina structura ultimă a tehtaburilor. MbttVefe pentru care Fondul Monetar socoteşte deficilă stabilizarea „parităţilor reale” pentru monatele unora dintre membrii săi sunt următoarele: 1. — Nivelul scăzut al producţiei industriale şi agricole în ţările membre europene şi asiatice. 2. — Nevoile de capitaluri străine pentru rasobstrucţia regiunilor devastate. 3. — Presiunile înfiaţioniste. D. Gut a indicat că, după aviz, Consiliului de administraţie al Fndului, aceşta va trebui să procede la stabilirea parităţilor pentru vizele care posedă deja eleme de stabilitate Când parităţile va fi omologate de fond pentru del zcile ţărilor membre a căror coif parte la capitalul Fondului reprezintă un total de 5-800 milioane dolari, Fondul Monetar va putea înceapă operaţiunile sale de schis în aceste devize, deşi parităţile lorlalte devize nu vor fi încă fixaţi Acordul asupra parităţilor aceste din urmă ţări poate fi amânat pi ce situaţia lor economică şi motală va deveni stabilă Până atunci, stabilitatea cursurilor bazată pe paritatea iniţială face cu putinţă integrarea pro sivă a tuturor devizelor în structura mondială a schimburilor. In felui aceştia, şansele de stabilire a unui sistem ordonat de schimburi vor considerabil întărite. Progresul înregistrat de industria britanică a fost desvăluit pieţei engleze de G. GRAFTON GRENNE, publicist LONDRA. — Populaţia Marei Britanii începe sârşi dea seama de marile realizări ale industriei naţionale în fabricarea produselor de bună calitate. O bună parte din aceste produse sunt cunoscute pe pieţele străine, dar în ţară,unde au fost fabricate, ele abia încep sri giufacă apariţia prin prăvălii La expoziţia din Londra- „Marea Britanie o poate face" s’a ridicat perdeaua de pe unele realizări extraordinare ale industriei britanice. Iată anumite fapte care au fost destăinuite, şi care formează o poveste, cât se poate de romantică în lunga istorie a comerţului internaţional. Mobilă de aluminium Lecţiile învăţate în industria aeronautică din timpul războiului sunt aplicate la fabricarea de mobilă. In şase luni exportul de mobilier britanic s-a ridicat cu aproape trei sute la sută. O mare parte din modele sunt miraculos de noul; unele sunt făcute din tablă de aluminium, placate frumos cu lemn. Mobilierul de metal este făcut special pentru tropice, bine prevăzut pentru împachetare. Scaune, mese şi birouri pot fi îndoite sau desfăcute. Exportul de porţelanuri şi jucării Exportul de olerie este astăzi de trei cai mai mare în valoare decât în 1938, deşi porţelaniuirile britanniiae auzit aid mult renumite în toată lumea- Tradiţia meseriaşilor In această ramură de activitate continuă, cu toată întreruperea cauzată de războiu. In industria ceramică, „Royal Doulton“ de exemplu, vre-o 55 slujbaşi au lucrat Re©are peste 40 de ani Unul din cei mai de seamă artiști în ceramică are 75 de ani. Insă în industria jucăriilor — pa cari le vor primi copiii din Crăciun — se vede cel mai bine aplicarea inovaţiilor de războoiu. Una din fabrici care făcea puşti şi părţi de avioane în timpul Războiului, fabrică acum jucării din tuburi de ote sudatei ,care sunt aproape indestructibile, automobile mici, camioane şi diferite jucării cu pedale, cu rulmenţi die bile. Model© mici fale automobilelor bridalpice cu mărci celebre, sunt o copie fidelă a originalelor. Se fac păpuşi incasabile din material Plasttic* şi în locul vechilor jucării cu construcţii din piatră se găsesc acum mici locuinţe gata fabricate. Claviaturi pentru toate limbile In industria maşinilor de scris se vede cel mai bine cât fabrică azi Marea Britanie pentru întreaga lume. La fabrica „Imperial Typewriter Company“ din Leicester, cea mai mare în domeniul ei, în Marea Britanie, se lucrează mai mult de 100 de claviaturi pentru a satisface cererile tuturor limbilor întrebuinţate în comerţ- Maşina Imperial şi compune din 2200 părţi separate. Ele nu, sunt compuse nu*1mai la aceste fabrici, ci fiecare parte este lucrată acolo din mater primă-Trebue căutat mult în îstari pentru a găsi un al doilea exempl al unei naţiuni ’ care, Mae un efem at&t de puternic de revenire dup un războiu at&t de lung și grei suportat la început aproape in întregime de Marea Bntanie■ Sfânta Birocraţia8*1 Eterna poveste a sfinţilor din birouri, cari te omoară mai înainte ca Dumnezeu să ajungă săşi pună rezoluţia, nu e un privilegiu al folklorului românesc- Fiecare ţară îşi are în această privinţă „specificul" ei naţional, numai amărâţii de cetă-Steni cari suferă din pricina faptului că trebuie să-şi piardă răbdarea şi timpul pentru o mizeriie „formală’’ sunt pretutindeni aceiaşi Ca să ne consolăm de cele ce se petrec în iadul nostru barocratic, pavat cu cele mai bune intenţii, să redăm o întâmpinare relatată de un ziar austriac şi care poartă pecetea nedesminţitului farmec vieroez... Eroii acestei povestiri nu mai sunt însă ce de odinioară. Vinul, femeia şi cântecul au fost înlocuiţi de spiritul de nedlăduire,i Ideii nevoia de producţie şi deci de virtuţile şi de viciile legate de nefericita soartă a unei ţări mici, târâtă fără voia ei într’o mare aventură In materie de biocraţie, austriacii nu îşi desmint prea mult rubedenia cu nemţii, care se ştie că de pe vremea când pregăteai« celebrele „iputchuiri“ şi erau deaba nişte bieţi ucenici în şcoala cotropirilor, nu călcau pe iarbă şi nu dăm idicau buzna într’ogară fără bilete de perora. Dar revenind la tema birocratismul, să redăm păţania cetăţeanului austriac, animat de ideea — necontenit propagată prin ziare şi radio — de a se pune şi el cu mintea şi braţele lui în slujba acţiunii de reclădire a ţării. E vorba în speţă de un, mienez cam naiv.. Bine intenţionat, omul adresat mai întâiu delegatului de mahala. f — Domnule delegat, eu mi-am dat. seama că fiecare cetăţean a dator să pună umărul la reclădirea ţării. Aşi vrea şi eu să fiu pus la o muncă potrivită. etc. Nici n’apucă bine să sfârşească fraza și delegatul îi spuse sfcrit1. Ditre la primărria de sector! |La primăria de sector, se Continuare mn nagista 2