Argus, aprilie 1947 (Anul 37, nr. 10114-10133)
1947-04-02 / nr. 10114
f ANUL XXXVII Nr. 10414 civill şi răspândiți TIMPUL cu ultimele știri Interna şi externe . W*' ABONAMENTE! Lei 1.500.000 Lei 1.000.000 Lei 500.000 12 luni 12 luni 12 luni Autorități Bănci. Societăți. Firme Particulari In străinătate tarifar la lu.ictiune d« convențiile postele Internationale Te» de francate plătită jt numerar conf. aprobărei Dir. G-Ie P. T. T. No. 80.287/939 BIROURILE: INDUSTRIEI §I FIINŢEI Str. Sărindar, 15 Tel 3.05.44 m Director: MIHAIL HURTU * Miercuri 2 Aprilie 1947 CITIŢI şi rdgpcndiţi TIMPUL cu ultimele ştiri Interne ţi externe ^ M primeşte la administraţia harnldh «1 la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS" S. A. [nacrte s ub Nr. 208 Mb, tttm PUBLICITATEA NCTOfa unui plasament de securitate monetara: Bonul de Tezaur-Aur in In cele două articole precedente era expus pe larg economia si tehnica aplicării propunerilor noastre In legătură cu o plasare masiva de bonuri de tezaur-aur pe paţa noastră. Vom încerca astăzi să pătrundem consecinţele probabile pe care reforma sugerată o va avea asupra economiei noastre naţionale, sintetizându-se în urmă focareie concluziuni: 1. In primul rând se va produce o retragere foarte substanţială de numerar din sfera privată înspre compartimentul finanţelor publice. In modul acesta se vor steriliza pentru o durată destul de importantă excedente de lichid® al® particularilor cari astăzi, In mare parte, antrenează testabanda jocului cu medaliile co- Snemorative. Este evident că, dejtîrfâtorii de bancnote având putinţa reală de a achiziţiona în finitor, sub forma bonului de tezaur-aur, aceleaşi valori, — deşi are neînţeles pe cale indirectă. — Uie un curs cu mult inferior celui actual de pe piaţă, beneficiindîn afară de aceasta, şi de o fructificare in aur a capitalului plasat. Interesul, astăzi atât de arzător şiuneori char explosiv, pentru pieţele de aur şi valute, va suferi o diminuare incisiva. Dacă, această desimeresare ar mer£s Până la o scădere treptată darprogresivă a cursului eventual chiar şi sub preţul de lei 3.500.000 tot ar costa unitatea de bon detezaur-aur echivalentă cu o metalie şi, in consecinţă emisiunea acestora nu ar mai fi atât de ateractivă Sub raportul preţului de emisiune, remediul ar fi foarte simplu şi quassi automat. in această ipoteză, Ministerul de Finanţe ver putea retrage din Circulaţie o brte din medalii, ceea ce ar restauui echilibrul între cursul medaliei-S’ir efective si acela al bonului de tezaur-aur. Cu uite clevinte, însuși sistemul introducerii bonului de tezaur-aur va echivala cu un element techruc de stabilizare T«ală a cursului medaliei si, impii- P t, a unui început de prestabiliteare a monede; in general, il Dar- ..sterilizarea“ disponibiitâţilor în numerar se impune şi ca lui comandament economic şi spirial pentru a neutraliza puterea ide achiziţie artificială a unei pături importante a populaţiei, rea.. rimând şi reînsufleţind, pentru ipr-Mia dată după o trecere destul de îndelungată de timp spiritul de economie şi spiritul de încredere, colectivă in gospodăria publică. 2. Dn puncttul de vedere al intereselor propriu zise ale visteriei, propunerile noastre pun la dispoziţia finanţelor statului un instrument de colectare liberă şi nesilită de mari fonduri de rulment. Este drept că, în aparenţă, din cauza cuponului,aferent bonurilor de tezaur-aur, procurarea de sume lichide de la Banca de Emi£ tne ar putea fi apreciată ca mai eftina. Totuşi suntem convinşi că Ministerul de Finanţe nu va ezita nci o clipă de a acorda preferinţa sa alternativei la suprafaţă, mai costisitoare, pentru a cruţa valoarea intrinsecă a monetei naţionale, de slăbiri şi atrofieri continue, provocate prin practici inflaţioniste. Este aproape inutil şi mai insistăm asupra enormelor foloase de ordin naţional care vor decurge dintro primă consolidare monetară căci sumele lichide intrate în casieriile Tezaurului Public din produsul emisiunii, vor stăvili, pentru o perioadă bugetară însemnată, nevoia Ministerului de Finanţe de a recurge, în mod curent la operaţiuni de trezorerie în legătură cu Banca Naţională a României. În afară de aceasta desfiinţarea datoriei publice consolidate interne constitue, sub raport psihologic şi chiar faptic, cea mai favorabilă premiză pentru înlăturarea vidului financiar care nu poate fi considerat, în nici un caz, ca o stare de lucruri normală sau obişnuită. Putem afirma chiar că in această ordine de idei, crearea tipului bonului de tezaur-aur va trebui considerattă ca o aplicare, în domeniul finanţelor publice a celei mai fundamentale legi biologice că funcţiunea este elementul care crează organul. 3. In sfârșit vom mai sublinia că sugestia noastră comportă și un aspect de utilitate profesională, în afară de cea fiscală. Fără a ne erija în apărătorii intereselor bancare, nu ne putem ascunde însă convingerea că ar fi infinit mai echitabil să înviorăm câmpul de activitate pentru afacerile , neutre“ ale băncilor, încadrându-le in negocierea cuvenită a bonurilor de tezaur-aur decât tolerând sau încurajând pe calea pasivităţii indirecte, fenomenul asoci„ amo-economic şi amoral al bursei ,libere“, fie chiar pentru „medalia comemorativâ“. La aceasta se adaugă veniturile fiscale pentru stat care, la un dever zilnic de zeci de miliarde bonurpaur, ar reprezenta un capitol nou extrem de interesant, deși taxele de timbru de transfer vor trebui să fie cât se poate de moderate. Totodată, pentru a păstra cât mai mult un caracter,anonim“ şi discret al circulaţiei bonuriloraur, ar trebui înfăţişată eventual o modalitate de negociere cu borderouri în alb. Pentru a împiedeca ca efectul antiinflaţionist al emisiunei bonurilor de tezaur-aur să nu fie, chiar in parte, anihilaţi, prin gajarea sau lombardarea lor, este nevoie de o restricţiune în privinţa efectuării acestor operaţiuni în sensul că avansuri pe ele nu vor putea fi acordate decât după o trecere de cel puţin 4 luni de la emisiune iar după împlinirea acestui termen numai de către băncile private, cu excluderea Băncii Naţionale a CEC ului şi a Casei de Depim-'r, . Consemnaţiuni. Incheiând expunerile noastre, am fi fericiţi dacă ele s’ar bucura de diserijuni şi sugestiuni de complecttare şi perfecţionare în vederea unor mar zări şi înfăptuiri efective in viitor. Mentor Rezultatele primului recensământ postbelic din Franţa AARIS, (Radio), — Ministerele de In'.rw şi economie naţională din Forţa au prezentat de curând preşeur.lfilui guvernului un raport care cuvm.de primele rezultate ale recensămrântului populaţiei franceze, făcut la 10 Martie 1946. După aceste cifre, populaţia totală a Franţei este de 10.130.028 locuitori din care 38.847.194 fi bricezi care locuesc in Franţa, 312.103 unitări, marinari sau funcţionari aflaţi in afara Franţei şi 1.770.629 străini. La recensământul din 1936, populaţia totală se ridica la 41.967.056 locuitori din care 39.453 459 francezi și 2.453.507 străini. Noul recensământ arată deci o scădere globală de 1.077.028 locuitori, din care 294.250 francezi și 782.778 Sitini. Numărul actual al departamentelor, fără cele din Algeria, este de 90. Numătorul actual al comunelor se ridică la 37.990, repartizate in 3.028 cantoane si ţoii arondispente. Din 1936 s'au creiat l? comune der s'au supimat 27 Populaţia a sporit in 32 departamente a scăzut in 58 departamente. Scăderea afectează mai ales departamentele cele mai populate precum şi pe cele care au fost mai greu atinse de răsboi. In ceea ce priveşte departamentele care au înregistrat sporuri de populaţie, ele sunt mai ales acelea care au servit drept refugiu şi care au păstrat o parte mai mult sau mai puţin importantă din populaţia ce se retrăsese acolo. Din cele 37.990 de comune, 31.476 au mai puţin de 1.000 de locuitori, 6.107 intre 1.000 şi 10.000 locuitori, 407 peste 10.000 locuitori. In ordinea importanţei, primele 10 oraşe franceze se clasează astfel: Paris cu 2.725.374 locuitori, Marsilia cu 636.364 locuitori, Lyon cu 460.748 locuitori, Toulouse cu 264.411 locuitori, Bordeaux cu 253.751 locuitori, Nisa cu 211.165 locuitori, Nantes cu 200.265 locuitori, Lille cu 188.871 locuitori, Saint Etienne cu 177.966 locuitori, şi Strasbourg cu 175.515 locuitori. Populaţia Marsiliei a scăzut cu 278.293 locuitori iar a Parisului cu 104 732 în timp ce a cota a orașului Toulouse a crescut 51.191 locuitori. 4 PAGINI 1000 LEI LUNI 31 MARTIE 1947 BURSA Târgul financiar ş* a făcut debutul activităţii săptămânale în cadrul unei ambianţe generate de bună dispoziţiune, cu osebire la grupul de acţiuni ale societăţilor petrolifere, unde valorile societăţilor Astra Română şi Steaua Română se menţin într'o continuă ţinută fermă, cu importante sporuri de cursuri. BANCARELE au evoluat întrT un târg fără susţinere hotărîtă; cursurile nu satisfac aşteptările clientelei. La industriale miniere mişcările au fost aceleaşi pe toată întinderea grupului, dar în genere ţinuta valorilor a fost mulţimitoare şi în unele cazuri cu progres substanţial al cotelor (Gaz Metan, Clădirea Românească pui). Acţiunea societăţii „’Aur" se menţine fermă în cadrul preocupărilor târgului. Buna dispoziţie a Bursei sa făcut din nou simţită cu substanţiale rezultate la acţiunile societăţilor de transport-comunicaţii, în deosebi cele două valori remarcabile. Telefoane şi S. R- D. s'au evidenţiat prin ascensiunea continuă a cotaţiunilor lor. In compartimentul valorilor cu venit fix, atmosferă apatică. Au fost negociate numai trei valori la cursurile slabe. PREŢUL PORUMBULUI IMPORTAT începând de elt ministeri!l economiei naţionale a stabilit preţul porumbului importat la 10.000 lei kgr. loco Bucureşti. Pe baza acestui preţ oficiul economic al Capitalei urmează să fixeze noull preţ al mălaiului. ACTIVAREA PRODUCŢIEI DE ZAHAR Pentru activarea producţiei de zahăr se tratează importul a 40 vag. seminţe de sfeclă din Olanda. Cantitatea de 40 vag. de seminţe de sfeclă a fost oferită de o firmă olandeză contra unui export românesc de 12000 m. e. cherestea. Oferta se găseşte în studiul ministerului economiei naţionale. EXPORT DE MUŞEŢEL CONTRA IMPORT DE OŢEL LUCRAT Suntem informaţi că de curând o firmă din ţară a exportat o cantitate de muşeţel în Elveţia, în compensaţie cu import de oţel lucrat. Raportul de schimb este 1,660 kgr. muşeţel la 1 kgr. de oţel lucrat. OFERTA DE MATERIAL MILITAR O firmă franceză a oferit ministerului economiei naţionale o cantitate de material provenit din vânzările armatei americane. Acest material este compus din maşini, aparate medicale, ustensile, etc. In ofertă se arată că o parte din aceste materiale au fost cumpărate de Ungaria pe crede plătibil în 35 ani cu o dobândă de 3*/ pe an. Plata primelor rate ale împrumutului urmează a se face după primii 5 ani. ALTE IMPORTURI DE SEMINȚE DE LEGUMINOASE DIN BULGARIA Se ştie că din 10060 tone de grâu contractate din Bulgaria la 28 Septembrie 1946, s au importat până în prezent o cantitate de 9000 tone. Suntem informaţi că forurile superioare economice în urma unei înţelegeri cu autorităţile bulgare au căzut de acord ca în locul importului restului de 1000 tone de grâu, să ni se livreze 1100 tone seminţe de porumb, 50 tone seminţe de fasole, 50 tone seminţe de floarea soarelui şi 60 tone seminţe de ovăz. Aceste cantităţi de seminţe de cereale şi leguminoase reprezintă o diferenţă de circa 48000 franci elveţieni. Livrarea seminţelor se va face prin ,,Incop“, întreaga cantitate fiind destinată însămânţărilor în judeţele deficitare. IMPORT DE MAŞINI AGRICOLE O firmă din Capitală a obţinut autorizaţie de import pentru maşini agricole. Importul se face în compensaţie cu 2000 m. e. cherestea, livrată de administraţia Domeniilor Coroanei. CIMENT PENTRU INDUSTRIA PETROLIFERA Intre Asociaţia industriilor de petrol şi fabrica de ciment Dâmboviţa a intervenit o convenţie în baza căruia aceasta din urmă va livra pentru industria petroliferă cantitatea de 1000 tone ciment special, in baza aceleaşi convenţii industriile de Petrol au cerut Ministerului Economiei Naţionale să aprobe ca pentru acest ciment eventualele majorări de preţuri să se aplice retroactiv. SITUAŢIA LUCRĂRILOR IDE PAVAGII IN CAPITALA Erj urma să se ţină licitaţiile pentru furnicarea a 660 vagoane pavele normale, 200 vagoane asfalt nou, 100 vagoane asfalt regenerat și 500 vagoane piatră spartă din bolovani de rău, necesare lucrărilor de pavare pe cari Primăria Municipiului București le va face în cursul anului 1947—1948. Cum în cadtul de sarcini încheiate pentru aceste furnituri nu s-a prevărzut divizarea lor în lot ac m»' tu*«! »i cum firmele nu pot dispune de atari cantităţi s'a decis revizuirea condiţiunilor fixate pentru aceste licitaţii. REFACEREA PARCULUI DE ANIMALE Ministerul finanţelor ,, intervenit eri la Cassa de Depuneri pentru restul de 4 miliarde lei din creditul total de 5 miliarde pus la dispoziţia ministerului de agricultură, fond pentru refacerea parcului animalelor necesare in agricultură. Disponibilităţile actuale de export ale României - Produse noui intră în structura exportului, debuşeuri în Europa sud estică L Lipsa mijloacelor de plaţii este astăzi cauza principală a dificultăţilor întâmpinate în acţiunea purtată pentru satisfacerea necesităţilor economiei româneşti de materii prime, semifabricate, accesorii şi pentru refacerea echipamentului industrial şi agrar. Realizarea unor credite externe este ipotetică şi în funcţiune de numeroşi alţi factori, iar utilizareastocului de aur deocamdată nerecomandabilii. Rămâne astfel o singură posigilal: aceea de a cerceta cu atenţiune disponibilităţile reale de export, pentru acoperirea chiar numai în parte a importurilor absolut necesare producţiei. In perioada premergătoare războiului am asistat la o lentă schimbare de structură in exportul nostru, cerealele cedând locul de frunte produselor petrolifere, iar după război (1941—1947) scăderea continuă a producţiei petrolifere, accelerează această schimbare de structură. Apare astfel necesitatea de a găsi nouă produse pentru export, produse cari altă dată nu aveau idei o însemnătate în raporturile noastre cu străinătatea. Cimentul de exemplu, apare pentru prima dată la export In 1944 cu 1500 tone, în 1945 cu 170 tone, iar în 1946 cu 100.000 tone. In 1941 am exportat 1870 tone geamuri iar în primele zece luni ale anului 1946, am efectuat un export de 10584 tone geamuri. Deasemenea am început să exportăm din 1939 negru de fum, iar în 1946 s-a trimis peste graniţă 744 tone din acest produs. Cartonul asfaltat se ridică în primele luni ale anului 1946 la 18493 tone exportate. Dată fiind nevoia de a păşi cu cinergie la mobilizarea tuturor resurselor noastre de export, s-au întocmit în ultima vreme o serie de rapoarte asupra politicei de încurajare a exportului. Atât la ministerul afacerilor străine, cât şi la acela al Economiei Naţionale se studiază actualmente diferi de referate urmând a se întocmi un plan care să fie adus in discuţia Consiliului Superior economic. Astfel în ce priveşte sectorul agricol din întreaga recoltă a anului 1946, s‘ar putea realiza un disponibil de cea. 50 vagoane plante medicinale. Exportul lor s‘a ridicat în 1943 la 277 tone şi există posibilităţi de desvoltare acerstor culturi, căutate pe pieţele străine. Din recolta de vin s-ar putea exporta cca. 1000 vagoane, ceea ce reprezintă o treime din posibilităţile de export în cazul unei recolte normale. Disponibilul real pentru export de oţel în condiţiile actuale este de 100 vagoane oțet de vin iar în cazul în care cele 100 fabrici ar lucra normal, exportul s‘ar putea ridica la 1500 vagoane. Fructe proaspete se pot exporta până la o mie vagoane. Ca mwH mai ușor se pot realiza însă exporturi de fructe conservate sub forma de pulpe umade sau fiert®. Intre 1940— 184« s'au po-Mrtaat fa» Germania, ft* tre 500 și 1000 vagoane anual. Din recolta 1946 nu avem nici on disponibil, fructele conservate servind la complectarei» hranei populaţiei. S'ar mai putea exporta 0 mie vagoame ţuică, şi 1500 vagoane marine Mdă dacă se aftigură cantitatea de zahăr necesară fabricării. In cedrul produselor vegetale ar mai fi disponibile pentru export circa 500 mii vlte albite si circa 1 milion port altoi. Despre un export de animale nu poate fi vorba deoarece şeptelul nostru a fost minat in ultimul timp, într’o măsură care afectează chiar consumul intern. Industria alimentară prezintă un disponibil redus de cca. 150 vagoane conserve, capacitatea de producţie a fabricilor de conserve este de 2.000 vagoane anual. Lipsa unei organizări temeinice şi alte cauze conjuncturale au redus la inexistenţă disponibilităţile de export ale industriei alimentare. PETROLUL ŞI CHERESTEAUA Petrolul se prezintă la export în 1945 cu o cantitate de numai 55 000 tone, pe 1946 cu 600.000 tone iar pentru 1947 se prevede un export de cca. 400.000 tone, cantitate care nu ar putea acoperi decât in parte nevoile de import pe cale de compensaţie cu materiale, maşini şi pese strict necesare industrei petrolifere. Esteie remarcat astfel că pentru prima oară în evoluţia economiei româneşti, disponibilităţile de schimb sunt aproape inexistente prin eliminarea cerealelor şi produselor petrolifere Disponiibiilităţile forestiere sunt din funcţie de rezultatele anului forestier 1946—47. N. JIANU Continuare în pagina 4-a Dsponibilitaţile actuale de export Mari ARGUS va publica in curând UN NUMĂR SPECIAL CONSACRAT RELUĂRII LEGATURILOR COMERCIALE CU PALESTINA Acest număr va cuprinde un bogat material redacţional, informativ şi documentar, despre mijloacele cele mai potrivite pentru schimburile economice între România şi Palestina. Inserţiile şi reclamele pentru acest număr se primesc de pe acum la administraţia ziarului nostru — Sărindar 15 — Tel. 305.44. COMERŢUL INTERNAŢIONAL SI DATORIILE BRITANICE IEERIE STERLINE de WILLIAM BANKS In cursul celui de al doilea războiu mondial, Marea Britanie, care făcea eforturi colosale pentru a ajunge la victorie a contractat datorii în multe părţi ale lumi. Exporturile au scăzut la un minimum, în timp ce importurile necesare pentru continuarea războiului, au fost menţinute la un nivel ridicat. Efectul asupra balanţei de plăţi era pe vremea aceea o chestiune de secundă importantă. Dar acum, după terminarea războiului, Marea Britanie datorează sume imense de bani în diferite părţi ale globului, un rezultat direct al efortului din războiu. Face sforţări să mărească exportul şi în acelaş timp reduce importul la obiectele esenţiale pentru a-şi echilibra din nou balanţa conturilor internaţionale ca apoi, prin mărirea exporturilor faţă de importuri, să-şi poată plăti datoriile de războiu. Creditorii Mesei Britanii şi în sperial ţările arabe, au avut înţelepciunea să nu ceară vida imediată a datoriei lor în sterline, dăndu-şi seama că au un interes comun cu poporul britanic, c®re face toate sforţările pentru reconstrucţia puterei Umi economice. Ţările arabe înţeleg că datoria nu este unilaterală. Căci deşi suma totală datorată de către englezi, este socotită, neoficial, o bună parte din împrumutul in dolari acordat Angliei de către Statele Unite, cine ar fi atât de barbar să valorifice în bani mormintele englezeşti răspândite între El AlAmein şi Fort Capuzzo şi mai încolo? Creditorii arabi ai Marei Britanii îşi dau seama că necesitatea Angliei de a căuta credite se datoreşte faptului că a vândut fără nici o restricţie iinstirile din străinătate, pentru a lupta din toate puterile pentru înfrângerea Naţional-sociatismului şi pentru apărarea libertăţii şi democraţiei la care ţin atât de mult arabii ca şi englezii. O BUNA INVESTIŢIE Ţările arabe ştiu că au o bună investiţie în Marea Britanie. Ele îşi pot da seama prin rapiditatea cu care se reface exportul că nu vor fi înşelaţi Interesul de care au dat dovadă ţările arabe pentru întrunirea din Londra a Comisiei preparatoare a comerţului internaţional era foarte simptomatic. Ei văd că, cu cât comerţul internaţional se va extinde mai repede, cu atât, Marea Britanie va fi în stare să înceapă mai repede plata datoriei în sterline. Acesta a fost un punct accentuat în special autorului acestui articol, când acesta l-a întrebat pe Sir Stafford Cripps, care ar fi efectul unei încheieri satisfăcătoare discuţiilor din Londra şi a acelora din anul următor, asupra datoriei britanice in sterline O trimă ca Marea Britanie, care este nevoită să cumpere din alte tari materia primă, să-i aplice talentul inegalabil al muncitorilor săi şi să vândă apei produse fabricate unor clienţdin străinătate, este desigur în i, teresată în mare măsură de comerţul internaţional. Partea sa de comerţ internaţional înainte de război era de 20%. Pentru a-şi satisface îndatoririle actuale Sir Stafford Cripps socoteşte ei volumul comerţului internaţional Marei Britanii va trebui s£ se ridice cu 75% faţă de anii dinainte de război. Aceasta, a spus Sir Stafford Cripps, nu se va putea realiza decât dacă volumul comerţului internaţional se ridică pentru toate ţările. Ce însemnează aceasta se poate vedea — ca un exemplu — din situaţia comerţului britanic cu Egiptul. In 1937, Marea Britanie importa din Egipt bunuri în valoare de 14 334000 1st. și exporta cam în valoare de 8-026-000 1st. Dacă s'ar aplica calculul de mai sus la Egipt, ar însemna ce Marea Britanie să exporte actor în Egipt valori de 14 045 500 Ist pe anPentru a-l cita pe Sir Stafford Cripps, „această extinder nu va fi automată și nici nu piectilimiare nu parţin. 4-1 in pa. nu? CAMERA A VOTAI LEGEA PREORILOR SI SALARIILOR Preţul petrolului urca în Statele Unite NEW YORK (Radio). — In gene I sg DisvazusG că, odată răsboiul sfc. - şit, producţia de petrol a Statelor ■L.'-nit€ va scădea considerabil, dat fii . că nu mai erau de acoperit necesită ti militare. Până acum ea n’a scăzut îr : * câtuşi de puţin. Pentru întreaga ta, producţia medie zilnică atinge actuamente 4.800.000 de barile de ţiţei br , iar „Biroul Minelor’ este de prere că producţia va creşte în cursul anului 1947, din pricina sporirii Cererilor civile. Unele cercuri sunt însă de pilie, că la realitate producţia este prea ridicată faţă de consum şi că, după desfacerea stocurile, marii consumatorî îşi vor limita cumpărăturile. Aceast teză nu este însă confirmată penn moment de mişcarea preţurilor. Intr .adevar preţul petrolului, care urca. ? repede imediat după suprimarea cc.:« holului, continuă să urce, de data ceasta ceva mai încet. Astfel, un berii de petrol brut cae anul trecut consta in Texas 1,25 dolari, costa 1,70 dolari la sfârșitul lunii Februarie 1947. PRĂJITURI şi In Capitală• la toate cofetări i£ din centru şi de la periferie prăjiturile ţin pas cu valoarea medaliei vânzându-se cu 16 mii lei bucata. Mai scumpe deci de 2000—2500 de ori, faţa de preţul cu care se vândeau în 1940: 6-8 lei bucata. Şi napoleonul cota pe atunci la 2.500 lei, iar astăzi se vinde în târgul negru cu 5 milioane lei, deci tot de 2000 ori mai scump. Singura deosebire e că pe cărui prăjiturie astăzi debitate pe piaţă, sunt preparate din surogate, mai mult sau mai puţin impure, in cât şi zahărul e înlocuit cu glucoza, — medalia şi napoleonul au rămas tot la compoziţia lor veche: aur curat. Tot aşa şi bomboanele. Preţul lor variază între 600.000-800.000 lei kg. faţă de preţul ă.n 1940■ care era de 300-400 lei kgr., deci scumpite tot de 2000 pH, la echivalentul valorii aurului. Când ne gândim însă, că toate aceste produse negociabile pe piaţă, sustrag nevolor populaţiei imense cantităţi de zahăr şi alte ingredente — făină, lapte, frişca, nuci, etc. sau, nu pot fi contrafăcute sau înlocuita cu surogate )ar fi momentul şi mai pe ANE trivit să se decreteze suspendarea, acestor fabricaţiuni, timp de 6 luni sau un an de zile, pentru ce populaţa flămânzită să poată dispune de o cantitate mai simţitoare de zahăr pentru ceai sau chiar pentru prepararea în casă a compotul lor, marmeladeior şi a prăjiturilor■ cari nu pretind proporţii prea mari de zahăr. De altfel toate aceste, întreprinden( cari de si obţin zahăr la preţ oficial, vând produsele lor la echivalentul preţului zahărului din târgul negru, ar trebui să aducă cel puţin venituri mai substanţiale Statului, impunându-i-se o taxă de consumaţiune, care să fie suportată în întregime de producători. In tot cazul cantitatea de 62 vagoane zahăr anunţată de Ministerul Aprovizionării că se va distribui laboratoarelor de prăjituri şi zaharicare, la preţ oficial, nu poate justifca preţul exces vectual al prăjiturilor şi bomboanelor. Aceste produse trebuiesc distribute publicului la preţul corespunzător, prețului oficial al rului, acordat de S. S. A.