Argus, iunie 1947 (Anul 37, nr. 10158-10182)

1947-06-11 / nr. 10165

ANUL XXXV îl Nr. 10.165 CiTigi şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele știri inter­ne şi externe * tea* m.­­jJt UJI L AROMAMENICl Lei 3.000.0GQ 12 luni Lei 2.000.000 Lei­­.400.000 Autorităţi, Bănci, Societăți 12 YUSX3 Firme 12 luni particulari Taxa de francare plătită în numerar conf. aprobare! Dir. G-le P. T. T. No. 30.287/939 In străinătate tariful In lucrim­e de convenţiile postale Internationale Problema creditelor e­s­­t­e Este desigur foarte greu în împrejurările actuale, după bi­lanţul atât de deficitar al răz­boiului şi al ariilor de secetă, su ne refacem prin propriile noas­tre mijloace. Producţia şi recolta sunt cele două posturi active spre Cari Se îndreaptă în p­rimul rând nădejdile de refacere ale Econo­miei româneşti. Creditele externe sunt de asemenea neîndoios ne­cesare.­­ O situaţie financiară şi econo­mică deopotrivă de greu apasă asupra majorităţii­ statelor euro­pene învinse sau învingătoare, ies­­e din haosul fascist cu gospo­dăria ruinată- Ele aşteaptă ca odată cu limpezirea vâltorilor politice să poată beneficia de re­luarea nestingherită a schimbului international de serviciile fi­nanciare americane ,,împrumu­tate sau închinate” sau de cre­ditele încă destul de șovăelnice ale Fondurilor Monetare Inter­nationale. In imaginaţia multora, credi­­tete americane au devenit un fel de „deus ex machina” sortite să producă miracole alungând din-­ tr’o dată tot sbuciumul economic şi acoperind­ toate lipsurile pe cari cu mijloacele slabe de cari dispunem încercăm să te peticim în fetei antereului lui Arvinte. Experienţa ar trebui totuşi să ne înveţe că oricâtă fericire ar putea­ să ne copleşească la un moment dat prin năvala­ fabri­catelor americane, nu trebuie să recădem în greşală ce s’a făcut în trecut, când cel de al treilea Reich a deschis zăgazurile unei producţii industriale minore care a invadat pieţele europene, a­­servindu-le în felul acesta, sub raportul financiar ca şi sub acela al schimbului. 1 . De aceea nu e de mirare că în mai toate ţările există o foarte mare rezervă faţă de creditele acordate de Statele Unite sub forma livrărilor de produse şi că acestea sunt precis condiţio­nate chiar de stanele care bene­ficiază de ele, şi acceptate numai în măsura în care aduc o con­tribuţie reală la refacerea echi­pamentului industrial şi a po­tenţialului lor de export. Nici An­glia, nici Franţa şi nici alte ţări nu îşi aleg marfa, din categoria miilor de produse de care yan­keii ar fi bucuroşi să le lepede, şi care în majoritate ajung pe pieţele continentale sub forma de ajutoare şi daruri. * 1 Pentru ca pieţele europerne să accepte produsele americane de cari au mai mult sau mai puţin trevoie, nu este suficient ca Sta­­tele,Unite să consimtă in cele d­­­i urmă de­ a abandona protec­ţionismul, salvându-şi astfel e­­conomia internă care riscă să fie sufocată de propria ei prospe­ritate. Ca­ să poată înfrânge a­ceasta rezervă şi temere a ma­jorităţii ţărilor cari nu privesc fără legitimă îngrijorare pers­pectiva unui dump­ing m­a­nenian Statele Unite Vor trebui să-şi reformeze întreaga structură a comerţului lor exterior. Exporturile americane depă­şesc importurile cu nouă mi­liarde de dolari pe an. Spre a acoperi aest decalaj, statele im­portatoare trebue să-şi vândă aurul, devizele şi alte bunuri im­portante. America însăşi îşi dă seama că o asemenea s­tuaţie nu poate dura decât la epuizarea rezervel ei şi aşa destul de sleite ale ţărilor importatoare. Singura soluţie ar fi desigur ca şi America să accepte într-o mult mai generoasă măsură ca până acum, importul de produse străine. Nimic nu lasă să se întrevadă o ademenea sch­ibare. Statele­ Un­te au prea puţină ne­voie de produsele altor ţări, iar acele mărfuri care şi-ar putea cre­a drum, întâmpină puternice bariere vamale. Ca să poată fur­niza Statelor Unite, ţările res­­pective, trebuie să importe în aşa măsură, încât cu drept cu­vânt s’a spus că­­străinii sunt aceia cari plătesc taxele vamale ale importurilor americane”. „Campania americană în fa­voarea clauzei naţiunii celei mai favorizată, constată economistul Varga, nu e decât călcâiul lui Actele”. Opinia publică bri­tanică s’a arătat în timpul din urmă la fel de sceptică în ce priveşte perspectivele unei poli­tici americane cari să , nu ţină seama de patru factori impor­tanţi ce ar trebui să preocupe o Americă deplin conştientă de­ riscurile balanţei sale comerciale excedentare. După „Financial Ti­mes” aceşti factori ar fi, mai mult import, mai multe împru­muturi un plan de împrumut şi închiriere ca în timpurile de pare de odinioară sau o schimbare ra­dicală în structura preţurilor a­­mericane ca şi în a celor­­d­e ta­rile importatoare. Scepticismul european în ce priveşte schimbarea politicii a­­mericane de credite, pare să fie parţial desminţit de ultimele de­claraţii ale generalului Marshall care sunt interpretate ca o defi­nitivă părăsire a politicii de izo­lare şi protecţionism. Se crede că America ar avea intenţia să ex­tindă împrumuturile de ajutorare asupra tuturor statelor europene, nu însă individual, ci în grupuri regionale, pentru că acestea să-şi poată mai bine armoniza inte­resele lor economice şi continua mai viguros eforturile de re­facere. 1.­­ Rămâne de văzut în ce măsură aceste intenții vor fi traduse realitate. S. Sant­»? r n e Asociaţiile profesionale şi recalcularea preţurilor Memoriul înaintat Ministerului de Industrie şi Comerţ O delegaţie a comisiei centrale de recalculare a preţuirilor a dis­cutat ori la ministerul de Industrie şi comerţ o serie de doleanţe ale negustorilor în legătură cu decizia ministerului privitoare la declara­rea listelor de preţuri. S‘a arătat că dim circa 7000 de liste depuse de cotmerciantsî dip Capitală* centru­ția centrală sa elibe­rat peste 3000* restul w­­imsHtoS să fie «Sete corner. cisufiter până la sfârşitul acestei sărstăm­âni dSit cau* sa ian©r ele vizare la Camera ele csi­erţ. m PROVINCIE Din ştirile prim­­e din provincie, reese că şi acolo operaţiunea de­curge normal. Se a­cceat ministerului ca pen­tru unele cazuri, cum ar fi cel al Halei comerc­a­nţilor din Oradea Mare, care a făcut recalculări vi­zate de Camera de comerţ locală, a avea dreptul, o delegaţie a comisiunei centrale să plece fa­ţa locului pentru a verifica a­­ceste recalculări. In ceea ce priveşte ultima de­cizie a ministerului apărută in„ Monitorul Oficial“ de ori, dele­gaţii Asociaţiilor profesionale au obiectat că noua măsură nu mai era necesară, deoarece copii du­pă listele vizate se găsesc la toate Camerele de comerţ din ţară. * IE st memorau cu toate p­­roâecţiunile arătate mai sus, urmează a fi c­epus in cursul zilei de adi mini­sterul urmând » dec Preşedintele Truman cere prelungirea controlului WASHINGTON. — Preşedin­­tele Truman a cerut Congresu­lui să continue controlul asupra produselor industriale şi al­men­telor ori’cum şi restrict- ri’ impor­tului exercitate în decursul răz­boiului. Legea controlului expiră la 30 iunie şi va fi probabil prelungită cu un an. Luni 9 Iunie 1947 Intr’un discurs ţinut la Kansas City, preşedintele Tru­men a spus între altele : „O mare lecţie a istoriei este că nic' o natiune nu poate fi mai putemn­că decât agricultura ei”.. Dacă cuvintele de mai sus sunt adevărate, aceasta în­seamnă că am fost o ţară putemică şi că această putere — temporar zădărnicită de război și de ravagiile anilor de se­cetă­ — noi trebuie să facem toate sforțările pentru a o re­dobândi. Numai astfel ne vom putea relua locul în marele an­grenaj al economiei mondiale. TAXE PERCEPUTE DE CL­.I.G.­ ­Ministerul de industrie şi co­merţ a admis OBIentei să per­ Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 -1i­rector: MIHAIL HURTIG r^ PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi­­ toate agenţiile de publicitate. Proprietar s „ARGUS“ S. A. înscrit, sub Nr. 20« Mb, Dior I PIAŢA că din această asociaţie nu vor putea face parte decât industrii­le cu minimum 20 H. P. sau 10 salariaţi. S60 TONE FASOLE Şl 500 TONE PORUMB DIN UNGARIA S A APROBAT IMPORTUL DIN UNGARIA A 869 TONE FASOLE CONTRA 4920 ME­­TRI CITRI CHERESTEA Şl 500 TONE PORUMB CON­TRA 1600 METRI CITEI CHE­­RE­STEA DE BRAD. BURSA Deschiderea activităţii săptă­mânale a bursei s‘a făcut într‘o atmosferă calmă. Tendinţa nu s‘a manifestat un ferm. A fost partial fermă la grupul de actiu­e PETROLIFERE (Astra Ro­mână, Steaua Română, Credit M­iniere. Activitatea a fost mai vie la industriale­ miniere unde s-au produs câteva redresări. Compe­­tiţiunea a fost intensă asupra acţiunilor: MICA OPT ŞI PUI LETEA şi în special CARPA­TINA. Acţiunile GAZ METAN şi TELEFOANELE au evoluat în brun târg neprielnic şi restrâns în timp ce S. R. D. a avut o ţinută fermă. Târgul BANCARELOR a fo­t slab orientat şi comprimat de insuficienţa operaţiunilor, care de altfel a afectat toate grupele de valori. SCRISURILE FUNCIARE URBANE BUCUREŞTI NOUŢ mai oferite au suferit un uşor recul de cotă. PREŢUL SULFATU­LUI DE CUPRU ŞI BI­CROMATULUI DE PO­TAS­IU Uzinele Phoenix au cerut mi­nisterului de industrie şi comerţ revizuirea preţului la sulfatul de cupru şi hicrom­atul de potasiu. Cererea a fost respinsă. ceapă o taxă de 500 lei la kgr. de fire de bumbac şi 35o lei la kgr. de deşeuri de bumbac, pen­tru recuperarea cheltuelilor de colectare. LISTELE DE FRE­­TURI ALE MESERIA­­Ş­I­LOR MINISTERUL DE IN­­ DUSTRIE ŞI COMERŢ LU­CREAZĂ LA VERIFICAREA LISTELOR DE PREŢURI ALE MESERIAŞILOR PA FRIZERI, CROITORI, LEN­­GERI, ETC., IN VEDEREA ÎNCEPERII ACŢIUNII DE CONTROL ECONOMIC PE TEREN. NTREAGA OPERAŢIUNE DE REVIZUIRE URMEAZA A FI TERMINATA CEL MAI TÂRZIU PANA LA 15 IUNIE A. C. 1 24 MILIARDE LEI PENTRU­ COLECTAI­REA SI VALORIFICA­REA OUALELOR INSTITUTUL NAŢIONAL AL COOPERAŢIEI a acordat cooperativei Victoria un credit de 24 miliarde lei pentru colecta­rea, conservarea şi valorificarea ouălelor. ASOCIAŢIA INDU­STRIILOR DIN NOR­DUL TRANSILVA­NIEI Consiliul de avocaţi al minis­terului de industrie şi comerţ a dat aviz favorabil pentru consti­tuirea Asociaţiei industriilor din Nordul Transilvaniei cu condi­ţia de a se prevedea în statute 280.000 COASE IM­PORTATE DIN UNN.­GARD­A Institutul Naţional al coope­raţiei a­­ contractat cu firma Co­­limpex din Cluj cumpărarea a 150 000 coase, iar cu firma Me­­talux din Bucureşti, cumpărarea a 130 0000 coase. Din această cantitate de 28­1000 coase, o primă tranşe de 59 000 a şi sosit în ţară, iar res­­tul urmează a fi livrate în cursul acestei luni. „COMPRIMĂRILE“ la MINISTERUL FINAN­ŢELOR Lucrările de comprimare a personalului ministerului de fi­nanţe au făcut obiectul unei serii de conferinţe între d. ministru Ai. Alexandrini şi secretari generali ai departamentului. Până în prezent forurile su­perioare au avizat la desfiinţa­rea direcţilor generale cu exep­­ţ­ia durat­e­i generale a contri­buţiilor directe al cărei rol im­portant în creearea veniturilor Statului, impune menţinerea ei. Unele direcţii generae vor fi transformate în subdrecţii iar altele în servicii cum va fi direc­ţia arhitecturii, bunurilor, etc. Comprimările de personal se vor face după reducerile admi­nistrative anunţate mai sus. PIESE PENTRU AS­CENSOARE Una din firmele de aparate şi maşini electrice din ţară va face un import de piese pentru as­censoare şi sârmă de 4,5 spe­cială pentru ascensoare, d­e Un­garia. Serviciile economice în cadrul serviciilor r© mâne în străinătate de CONSTANTIN I. KARADJA .•Este un fapt dovedit că una din principalele cerinţe ale exportatoru­lui este o reinoire constantă de infor­­maţiuni exacte privind acele pieţe unde-şi are interesele Un număr res­trâns de afaceri se vor încheia în mod aproape automat, un comerţ care se desvoltă însă, este acel care-şi caută cumpărătorii- se familiarizează ori toate caracteristicele acelei pieţe, stu­diază fiecare detaliu al cerinţelor a­­cestor cumpărători şi se organizează în consecinţă. Măcar că multe firme îşi dau seamă de marea importanţă a acestei chsti­­uni, nu au mijloacele necesare nici chiar posibilitatea a obţine la timp in­formaţiunile ce le trebuie, prin care?, comercială obişnuită. Aceste firme sunt in imposibilitatea de a profita de orizonturile noui ce se deschid comer­ţului naţional Efectul cumulat, al li­nei asemenea lipse de informaţii are drept consecinţă inevitabilă de-a stfiji­­jeni ţara în sforţările sale spre do­b­­ân­di­re­a de pieţe nouă şi îmbunătă­ţirea poziţiei sale economice. Coope­rarea guvernului cu comercianţii a devenit deci o necesitate naţională: s’a simţit nevoia unui centru unde ne­gustorii să poată găsi, fie direct fie prin intermediul armenilor de co­merţ, informaţiuni temeinice şi sigure î­n ce priveşte orice piaţă externă “» Acest pasagiu, luat dintr'o lucrare oficial® engleză şi pe care l’am citat într’o broşură despre „Organizarea comerţului exterior“ pe care l’am pu­blicat în anul 1925, mi-a revenit în minte când am cetit două articole de­osebit de interesante şi anume „Ro­mânia şi debuşeurile levantine“ de d. Sache Klein în Argus“ din 2 iunie a. c. şi „Regenerarea politicei comer­ţului exterior“ de Mentor în „Argus“ din 5 iunie a. c. In primul dintre aceste două articole vedem între altele cum firme de che­restea române au fost păgubite recent cu sume importante, de­oarece, înte­­meindu-se pe informatiuni particulare ,,evident interesate“, au trimis la Haifa cantităţi de cherestea ce nu pot fi plasate cu preţ rentabil. In al doilea articol­ se arată între altele cum amicii noştri bulgari ne oferă actualmente o marfă tropicală neprodusă în Bulgaria (o mie kg. Chi­nină) contra sodă caustică sau­­devize libere. Distinsul autor adăugă că a­­ceastă ofertă ,,este caracteristică pen­tru o stare de lucruri nereală care în ultimii ani deza­vanta­jează, în mod vă­dit interesele cele mai elementare ale comerţului nostru exterior"1. Una din cele multe condiţiuni pen­tru îmbunătăţirea situaţiei, este toc­mai cea expusă în pasagiu! oficial en.­glez pe care l-am citat mai sus­Marea problemă ce ni se pune, este cum ar putea fi organizat şi cum ar putea funcţiona serviciul necesar, fără a sacrifica alte interese ale noastre în străinătate Cu alte cuvinte, cum să primim toate informa­ţiunile necesare în limita disponibilităţilor bugetare care dispune ţara, adică fără ca să mai menţinem, ca în trecut, armate întrebi de funcţionari la legaţi­unile noastre. Ar fi interesant de văzut un tablou exact şi sincer, arătând câţi funcţio­nari specializaţi. România a putut menţine în ultimii douăzeci de ani, nu numai în capitalele importante ca­ Londra sau Berlin, dar şi în oraşe mai puţin importante pentru noi­, cum ar fi Lisabona, Berna, Stockholm, Hel­singfors, etc. şi câţi funcţionari având o pregătire şi atribuţii mai generale (multilaterale) au avut în acela? timp alte ţări nu prea bogate, cu interese cam echivalente cu România, în ţării® respective.­­ Ţara poate fi evident mândră şi fen rirfta de­ a fi cât mai bine şi complet­ reprezentată — cu condiţia însă ca această reprezentanţă să aducă re­zultate, fiind în limite bugetare re­zonabile Investiţii şi apărarea intere­selor noastre, — DA — iroseală, —» NUT- Acesta este de altfel dacă înţ»e­leg bine. ş. dorinţa guvernului de azi nautii’Ma'fi in pagina 4*« Metode prin care se economiseşte mâna de lucru Târgul industrial britanic din 1947 a prezentat metode de control de la distanţă şi de manipulare mecanică. Un număr record de realizări noui. Cumpărătorii străini care au vizitat primul Târg industrial britanic din Lon­dra şi Birmingham, intre 5 şi 16 Mai anul acesta au fost impresionaţi de prom­gresul industrial realizat in ultimii opt ani, progres ce se poate vedea la miile de obiecte expuse. Niciodată, dela primul Târg care a a­­vut loc în 1915, n’a fost mai bogată ca acum viti­ina de produse oferită vizita­­torilor, in afară de produse s’au putut vedea şi o serie de desvoltari şi proce­dee noui. Cumpărătorii interesaţi de un utilaj industrial de control dela distanţă au privit cu mare atenţie standurile firme­lor specializate in acest domeniu. Ţinta a fost să controleze procesele de fabricaţie delà un punct central, ceince aduce o economie de personal O bună parte din acest contro­l s’a efectuat in mod automat. Acest control dela distanţă a fost pre­zentat de fabricant printr’o serie de co­­mutatoare acţionate electric sau prin-, tr’un motor electric, care ,Anc­hid” sau deschide anumite operații, după un plan stabilit înainte. Controlul de la distanță este aplicabil în anumite procedee din industria chi­mică și metalurgică, în iluminarea strad­iilor, lumini pentru semnalarea perico­lelor in spitale, raze X și fotografie, alar ndi pentru semnalarea hoţilor, ilumina­­rea scărilor, etc. In multe cazuri, aceste aparate de con­trol sunt foarte complicate, după sco­pul în­­c­­c sunt folosite, d­ar la baza lor sunt o serie de instrumente pe care ar trebui fiecare inginer să şi le poată construi. Aceiaş firmă fieare expune echipamen­tul pentru navigaţia maritimă şi aeriană, expune şi elementele unui cera­­te plată luminat electric (Cercul care pluteşte după ce a fost lăsată ancora). Acest cerc inventat în timpul războiului, s’a dovedit a fi de mare folos în navigaţie şi e pe cale să ia locul acelor luminate cu ulei sau gaz. Este compus dintr-un acumulator e­­lectric, construit special pentru a re­zista condiţiilor maritime şi o lampă el­­ectric­ă ingenioasă care poate fi porni­tă şi oprită destul de uşor. O parte a acestei lămpi este un co­O altă realizare interesantă care va fi prezentată de o fabrică engleză în cadrul Târgului, este un nou injector de gaze la o presiune mică. Acesta se pare că nu prezintă defec­tele injectoarelor anterioare. Cunoscu­tul arzător brunson are câteva defecte unanim recunoscute, lipsa de flexibili­tate, instabilitatea flăcării la un debit scăzut de gaz, şi posibilitatea de a se aprinde edficiul gazului. Noul injector nu prezintă aceste defecte. Acest injector cu o structură absolut nouă, prezintă două tuburi de amestec şi două deschizături pentru aer în loc de una, cum se cunoştea până acum.Dă o raţie mai mare de aer, respectiv gaz, flacăra are o temperatură mai ridi­cată în consecinţă, un transfer mai mare de căldură. Noul injector nu aprinde or­ificiul gazului, aşa că nu este pericu­los, în afară de faptul că mai realizează o economie până la SO la sută. Manipulaţii inecanică Metodele de manipulare mecanică o­­feră o soluţie pentru problemele care preocupă actualmente toate ţările lumii: mutator nou pentru zi şi noapte, bazat pe principiul foto-electric, care stinge lumina dimineaţa şi o reaprinde spre seară sau pe timp de ceaţă sau vizibi­litate nefavorabilă, făcând astfel o mare economie de acumulator. In afară de acestea, mai are o mică lanternă prevăzută cu un filament elec­tric, montat înăuntrul unei lentile. Acumulatoarele au o rezistenţă ne­controlată între 6 luni şi doi ani după care trebuiesc reîncărcate. Se reîncar­­că în circa 24 ore­ nevoia de­ a mări producţia şi lipsa de braţe de muncă. Cumpărătorii străini au avut în vederea acestea când au examinat noul camion de la Târgul industrial bri­tanic, cu un sistem nou de manipulare mecanică, primul de felul acesta fabricat în număr mare în Marea Britanie. A fost desenat în colaborare cu departa­mentul docniilor şi porturilor britanice cerut chiar de acesta Poate fi spus la o muncă foarte grea, în doctori şi pentru calea ferată, ca şi în fabrici, antrepozite şi şantiere. Pentru ca acest camion să poată fi manevrat cu uşurinţă amgreajul şi cutia de viteze au fost înlocuite cu o comandă electrică■ Camionul este astfel prevăzut ca să poată executa mişcări mai dumoa­­le Când este încărcat cu obiecte fragile. Acestea şi mutlc­altele au fost expuse la Târgul industrial britanic din anul acesta. Ceea ce s’a realizat după 6 ani de r­îzboiu dwedesk­ că la talentul tra­diţional al meşteşugarilor britanici s’a adăugat experienţa pe care au căpătat-o fabricanţii şi tehnicienii după o foarte intensă activitate Industrială. de J. CAMERON HANNAH Un nou injectoar de gaz Gospodăria comuna­lă a Lsokgradulii în anul 1947 A XIV-a sesiune a Sovietului deputa­­ţilor celor ce muncesc In oraşul Lenin­grad, care a avut recent ■oc, a ascultat raportul vicepreşedintelui comitetului executiv al acestui soviet — N M'na­­cov — asupra refaceii desvoltarii gos­podăriei comunale a orașului pe anul 1947. In acest al doilea an al planului cinci­nal post-bebe se va termina în linii ge­nerale reconstruirea clădirilor distruse. Ritmul construirii (­e noul case va atinge niveul din ultimii ani dinainte d­e răz­­boiu. Guvernul a asigurat în acest scop 395 milioane ruble ceea ce va trebui să asigure darea in exploatare a 482.580 metri pătraţi de suprafaţă locuibilă __ cu 75.800 metri pătraţi mai mrapt decât în anul 1948- In afară de referirea lo­­cuinţelor dist­­use se prevede să se ter­mine construirea unor clădiri cu multe etaje începute înainte de izbo­u în dife­rite cartiere ale oraşului. Muită atenţie se va acorda reparării fundamentale a paselor. La fel se prevăd ample lucrări pentru insstalarea gazului. Vor trebui instalate mai multe reţele de străzi, dată în exploatare prima serie a unei uzine de gaz introdus gazul în 35.000 aparta­­mente în 33 instituţii comunale şi me­dicale. Se va îmbunătăţi simţitor şi trans­portul interurban, care va transporta a­­mn­ acesta cu 31% mai mulţi pasageri decât anul trecut. Conducta de apă din oraş va fi resta­bilită şi va atinge nivelul ei dinainte de războiu. Se lucrează la extnderea ei şi la terminarea celei de a doua părţi a staţiunii de conducte de apă din Sudul oraşului.­­ Luminarea străzilor şi pieţelor va junge la nivlul dinainte de războiu. Va continua plantarea de pomi şi arbuşti în special amenajarea parcurilor victoriei —­­Primsrscoi“ şi a Moscova1­ şi a unor squar-uri pe piaţa Lenin şi pe piaţă Revoluţiei. In anul 1947 Industria locală de stat şi cooperativă va atinge nigr­ul ante­­belic a­ producţiei mărfurilor de larg consum. In ritm deosebit de rapid va creşte producţia de încălţăminte, o ţi, cole de tricotaje veselă, mobilă. Aducerea de cartofi şi legume se va mări cu 40% faţă de anul 1946 S°vho. zurile suburbane şi gospodării].. acceso­rii vor da o cantitate cu mult mai mare de produse alimentare­Pentru măsurile socia­le culturale se a­­cordă peste 1 miliard de ruble Numărul şcolilor va ajunge la 394, iar al elevlor la 346009. Până la începutul viitorului an şcolar vor fi reconstruite 26 clădiri şcolare şi va începe construirea a alte 5 nouă clădiri. Se măreşte reţeaua de cinematografe biblioteci aşezăminte de copii, se deschid nouă cluburi. O ideie generală asupra proporţiilor apropiatelor lucrări o dă cifra investiţii­lor de capital ( 783 milioane ruble, cu 38% ma, mult decât în anul 1946 şi in­comparabil mai mult decât investiţiunile din ultimii ani dinainte de războiu. BBA­RGUS"! VA PUBLICA ÎN CURÂND UN NUMAR SPECIAL RftATIILOft ECONOMICI , TRF ROâlâKiA Si UNIUNEA SOVIETIC * Acest ^ifundf Vtp cuprinde un bogat material informativ și do­ctMn­entar, monografii, tablouri statistice, diagrame, etc închinat

Next