Argus, iunie 1947 (Anul 37, nr. 10158-10182)
1947-06-11 / nr. 10165
ANUL XXXV îl Nr. 10.165 CiTigi şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele știri interne şi externe * tea* m.jJt UJI L AROMAMENICl Lei 3.000.0GQ 12 luni Lei 2.000.000 Lei.400.000 Autorităţi, Bănci, Societăți 12 YUSX3 Firme 12 luni particulari Taxa de francare plătită în numerar conf. aprobare! Dir. G-le P. T. T. No. 30.287/939 In străinătate tariful In lucrime de convenţiile postale Internationale Problema creditelor este Este desigur foarte greu în împrejurările actuale, după bilanţul atât de deficitar al războiului şi al ariilor de secetă, su ne refacem prin propriile noastre mijloace. Producţia şi recolta sunt cele două posturi active spre Cari Se îndreaptă în primul rând nădejdile de refacere ale Economiei româneşti. Creditele externe sunt de asemenea neîndoios necesare. O situaţie financiară şi economică deopotrivă de greu apasă asupra majorităţii statelor europene învinse sau învingătoare, iese din haosul fascist cu gospodăria ruinată- Ele aşteaptă ca odată cu limpezirea vâltorilor politice să poată beneficia de reluarea nestingherită a schimbului international de serviciile financiare americane ,,împrumutate sau închinate” sau de creditele încă destul de șovăelnice ale Fondurilor Monetare Internationale. In imaginaţia multora, creditete americane au devenit un fel de „deus ex machina” sortite să producă miracole alungând din- tr’o dată tot sbuciumul economic şi acoperind toate lipsurile pe cari cu mijloacele slabe de cari dispunem încercăm să te peticim în fetei antereului lui Arvinte. Experienţa ar trebui totuşi să ne înveţe că oricâtă fericire ar putea să ne copleşească la un moment dat prin năvala fabricatelor americane, nu trebuie să recădem în greşală ce s’a făcut în trecut, când cel de al treilea Reich a deschis zăgazurile unei producţii industriale minore care a invadat pieţele europene, aservindu-le în felul acesta, sub raportul financiar ca şi sub acela al schimbului. 1 . De aceea nu e de mirare că în mai toate ţările există o foarte mare rezervă faţă de creditele acordate de Statele Unite sub forma livrărilor de produse şi că acestea sunt precis condiţionate chiar de stanele care beneficiază de ele, şi acceptate numai în măsura în care aduc o contribuţie reală la refacerea echipamentului industrial şi a potenţialului lor de export. Nici Anglia, nici Franţa şi nici alte ţări nu îşi aleg marfa, din categoria miilor de produse de care yankeii ar fi bucuroşi să le lepede, şi care în majoritate ajung pe pieţele continentale sub forma de ajutoare şi daruri. * 1 Pentru ca pieţele europerne să accepte produsele americane de cari au mai mult sau mai puţin trevoie, nu este suficient ca Statele,Unite să consimtă in cele di urmă de a abandona protecţionismul, salvându-şi astfel economia internă care riscă să fie sufocată de propria ei prosperitate. Ca să poată înfrânge aceasta rezervă şi temere a majorităţii ţărilor cari nu privesc fără legitimă îngrijorare perspectiva unui dumping manenian Statele Unite Vor trebui să-şi reformeze întreaga structură a comerţului lor exterior. Exporturile americane depăşesc importurile cu nouă miliarde de dolari pe an. Spre a acoperi aest decalaj, statele importatoare trebue să-şi vândă aurul, devizele şi alte bunuri importante. America însăşi îşi dă seama că o asemenea stuaţie nu poate dura decât la epuizarea rezervel ei şi aşa destul de sleite ale ţărilor importatoare. Singura soluţie ar fi desigur ca şi America să accepte într-o mult mai generoasă măsură ca până acum, importul de produse străine. Nimic nu lasă să se întrevadă o ademenea schibare. Statele Unte au prea puţină nevoie de produsele altor ţări, iar acele mărfuri care şi-ar putea crea drum, întâmpină puternice bariere vamale. Ca să poată furniza Statelor Unite, ţările respective, trebuie să importe în aşa măsură, încât cu drept cuvânt s’a spus căstrăinii sunt aceia cari plătesc taxele vamale ale importurilor americane”. „Campania americană în favoarea clauzei naţiunii celei mai favorizată, constată economistul Varga, nu e decât călcâiul lui Actele”. Opinia publică britanică s’a arătat în timpul din urmă la fel de sceptică în ce priveşte perspectivele unei politici americane cari să , nu ţină seama de patru factori importanţi ce ar trebui să preocupe o Americă deplin conştientă de riscurile balanţei sale comerciale excedentare. După „Financial Times” aceşti factori ar fi, mai mult import, mai multe împrumuturi un plan de împrumut şi închiriere ca în timpurile de pare de odinioară sau o schimbare radicală în structura preţurilor americane ca şi în a celorde tarile importatoare. Scepticismul european în ce priveşte schimbarea politicii americane de credite, pare să fie parţial desminţit de ultimele declaraţii ale generalului Marshall care sunt interpretate ca o definitivă părăsire a politicii de izolare şi protecţionism. Se crede că America ar avea intenţia să extindă împrumuturile de ajutorare asupra tuturor statelor europene, nu însă individual, ci în grupuri regionale, pentru că acestea să-şi poată mai bine armoniza interesele lor economice şi continua mai viguros eforturile de refacere. 1. Rămâne de văzut în ce măsură aceste intenții vor fi traduse realitate. S. Sant»? r n e Asociaţiile profesionale şi recalcularea preţurilor Memoriul înaintat Ministerului de Industrie şi Comerţ O delegaţie a comisiei centrale de recalculare a preţuirilor a discutat ori la ministerul de Industrie şi comerţ o serie de doleanţe ale negustorilor în legătură cu decizia ministerului privitoare la declararea listelor de preţuri. S‘a arătat că dim circa 7000 de liste depuse de cotmerciantsî dip Capitală* centruția centrală sa eliberat peste 3000* restul wimsHtoS să fie «Sete corner. cisufiter până la sfârşitul acestei sărstămâni dSit cau* sa ian©r ele vizare la Camera ele csierţ. m PROVINCIE Din ştirile prime din provincie, reese că şi acolo operaţiunea decurge normal. Se acceat ministerului ca pentru unele cazuri, cum ar fi cel al Halei comercanţilor din Oradea Mare, care a făcut recalculări vizate de Camera de comerţ locală, a avea dreptul, o delegaţie a comisiunei centrale să plece faţa locului pentru a verifica aceste recalculări. In ceea ce priveşte ultima decizie a ministerului apărută in„ Monitorul Oficial“ de ori, delegaţii Asociaţiilor profesionale au obiectat că noua măsură nu mai era necesară, deoarece copii după listele vizate se găsesc la toate Camerele de comerţ din ţară. * IE st memorau cu toate proâecţiunile arătate mai sus, urmează a fi cepus in cursul zilei de adi ministerul urmând » dec Preşedintele Truman cere prelungirea controlului WASHINGTON. — Preşedintele Truman a cerut Congresului să continue controlul asupra produselor industriale şi almentelor ori’cum şi restrict- ri’ importului exercitate în decursul războiului. Legea controlului expiră la 30 iunie şi va fi probabil prelungită cu un an. Luni 9 Iunie 1947 Intr’un discurs ţinut la Kansas City, preşedintele Trumen a spus între altele : „O mare lecţie a istoriei este că nic' o natiune nu poate fi mai putemncă decât agricultura ei”.. Dacă cuvintele de mai sus sunt adevărate, aceasta înseamnă că am fost o ţară putemică şi că această putere — temporar zădărnicită de război și de ravagiile anilor de secetă — noi trebuie să facem toate sforțările pentru a o redobândi. Numai astfel ne vom putea relua locul în marele angrenaj al economiei mondiale. TAXE PERCEPUTE DE CL.I.G. Ministerul de industrie şi comerţ a admis OBIentei să per Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 -1irector: MIHAIL HURTIG r^ PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi toate agenţiile de publicitate. Proprietar s „ARGUS“ S. A. înscrit, sub Nr. 20« Mb, Dior I PIAŢA că din această asociaţie nu vor putea face parte decât industriile cu minimum 20 H. P. sau 10 salariaţi. S60 TONE FASOLE Şl 500 TONE PORUMB DIN UNGARIA S A APROBAT IMPORTUL DIN UNGARIA A 869 TONE FASOLE CONTRA 4920 METRI CITRI CHERESTEA Şl 500 TONE PORUMB CONTRA 1600 METRI CITEI CHERESTEA DE BRAD. BURSA Deschiderea activităţii săptămânale a bursei s‘a făcut într‘o atmosferă calmă. Tendinţa nu s‘a manifestat un ferm. A fost partial fermă la grupul de actiue PETROLIFERE (Astra Română, Steaua Română, Credit Miniere. Activitatea a fost mai vie la industriale miniere unde s-au produs câteva redresări. Competiţiunea a fost intensă asupra acţiunilor: MICA OPT ŞI PUI LETEA şi în special CARPATINA. Acţiunile GAZ METAN şi TELEFOANELE au evoluat în brun târg neprielnic şi restrâns în timp ce S. R. D. a avut o ţinută fermă. Târgul BANCARELOR a fot slab orientat şi comprimat de insuficienţa operaţiunilor, care de altfel a afectat toate grupele de valori. SCRISURILE FUNCIARE URBANE BUCUREŞTI NOUŢ mai oferite au suferit un uşor recul de cotă. PREŢUL SULFATULUI DE CUPRU ŞI BICROMATULUI DE POTASIU Uzinele Phoenix au cerut ministerului de industrie şi comerţ revizuirea preţului la sulfatul de cupru şi hicromatul de potasiu. Cererea a fost respinsă. ceapă o taxă de 500 lei la kgr. de fire de bumbac şi 35o lei la kgr. de deşeuri de bumbac, pentru recuperarea cheltuelilor de colectare. LISTELE DE FRETURI ALE MESERIAŞILOR MINISTERUL DE IN DUSTRIE ŞI COMERŢ LUCREAZĂ LA VERIFICAREA LISTELOR DE PREŢURI ALE MESERIAŞILOR PA FRIZERI, CROITORI, LENGERI, ETC., IN VEDEREA ÎNCEPERII ACŢIUNII DE CONTROL ECONOMIC PE TEREN. NTREAGA OPERAŢIUNE DE REVIZUIRE URMEAZA A FI TERMINATA CEL MAI TÂRZIU PANA LA 15 IUNIE A. C. 1 24 MILIARDE LEI PENTRU COLECTAIREA SI VALORIFICAREA OUALELOR INSTITUTUL NAŢIONAL AL COOPERAŢIEI a acordat cooperativei Victoria un credit de 24 miliarde lei pentru colectarea, conservarea şi valorificarea ouălelor. ASOCIAŢIA INDUSTRIILOR DIN NORDUL TRANSILVANIEI Consiliul de avocaţi al ministerului de industrie şi comerţ a dat aviz favorabil pentru constituirea Asociaţiei industriilor din Nordul Transilvaniei cu condiţia de a se prevedea în statute 280.000 COASE IMPORTATE DIN UNN.GARDA Institutul Naţional al cooperaţiei a contractat cu firma Colimpex din Cluj cumpărarea a 150 000 coase, iar cu firma Metalux din Bucureşti, cumpărarea a 130 0000 coase. Din această cantitate de 281000 coase, o primă tranşe de 59 000 a şi sosit în ţară, iar restul urmează a fi livrate în cursul acestei luni. „COMPRIMĂRILE“ la MINISTERUL FINANŢELOR Lucrările de comprimare a personalului ministerului de finanţe au făcut obiectul unei serii de conferinţe între d. ministru Ai. Alexandrini şi secretari generali ai departamentului. Până în prezent forurile superioare au avizat la desfiinţarea direcţilor generale cu exepţia duratei generale a contribuţiilor directe al cărei rol important în creearea veniturilor Statului, impune menţinerea ei. Unele direcţii generae vor fi transformate în subdrecţii iar altele în servicii cum va fi direcţia arhitecturii, bunurilor, etc. Comprimările de personal se vor face după reducerile administrative anunţate mai sus. PIESE PENTRU ASCENSOARE Una din firmele de aparate şi maşini electrice din ţară va face un import de piese pentru ascensoare şi sârmă de 4,5 specială pentru ascensoare, de Ungaria. Serviciile economice în cadrul serviciilor r© mâne în străinătate de CONSTANTIN I. KARADJA .•Este un fapt dovedit că una din principalele cerinţe ale exportatorului este o reinoire constantă de informaţiuni exacte privind acele pieţe unde-şi are interesele Un număr restrâns de afaceri se vor încheia în mod aproape automat, un comerţ care se desvoltă însă, este acel care-şi caută cumpărătorii- se familiarizează ori toate caracteristicele acelei pieţe, studiază fiecare detaliu al cerinţelor acestor cumpărători şi se organizează în consecinţă. Măcar că multe firme îşi dau seamă de marea importanţă a acestei chstiuni, nu au mijloacele necesare nici chiar posibilitatea a obţine la timp informaţiunile ce le trebuie, prin care?, comercială obişnuită. Aceste firme sunt in imposibilitatea de a profita de orizonturile noui ce se deschid comerţului naţional Efectul cumulat, al linei asemenea lipse de informaţii are drept consecinţă inevitabilă de-a stfijijeni ţara în sforţările sale spre dobândirea de pieţe nouă şi îmbunătăţirea poziţiei sale economice. Cooperarea guvernului cu comercianţii a devenit deci o necesitate naţională: s’a simţit nevoia unui centru unde negustorii să poată găsi, fie direct fie prin intermediul armenilor de comerţ, informaţiuni temeinice şi sigure în ce priveşte orice piaţă externă “» Acest pasagiu, luat dintr'o lucrare oficial® engleză şi pe care l’am citat într’o broşură despre „Organizarea comerţului exterior“ pe care l’am publicat în anul 1925, mi-a revenit în minte când am cetit două articole deosebit de interesante şi anume „România şi debuşeurile levantine“ de d. Sache Klein în Argus“ din 2 iunie a. c. şi „Regenerarea politicei comerţului exterior“ de Mentor în „Argus“ din 5 iunie a. c. In primul dintre aceste două articole vedem între altele cum firme de cherestea române au fost păgubite recent cu sume importante, deoarece, întemeindu-se pe informatiuni particulare ,,evident interesate“, au trimis la Haifa cantităţi de cherestea ce nu pot fi plasate cu preţ rentabil. In al doilea articol se arată între altele cum amicii noştri bulgari ne oferă actualmente o marfă tropicală neprodusă în Bulgaria (o mie kg. Chinină) contra sodă caustică saudevize libere. Distinsul autor adăugă că această ofertă ,,este caracteristică pentru o stare de lucruri nereală care în ultimii ani dezavantajează, în mod vădit interesele cele mai elementare ale comerţului nostru exterior"1. Una din cele multe condiţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei, este tocmai cea expusă în pasagiu! oficial en.glez pe care l-am citat mai susMarea problemă ce ni se pune, este cum ar putea fi organizat şi cum ar putea funcţiona serviciul necesar, fără a sacrifica alte interese ale noastre în străinătate Cu alte cuvinte, cum să primim toate informaţiunile necesare în limita disponibilităţilor bugetare care dispune ţara, adică fără ca să mai menţinem, ca în trecut, armate întrebi de funcţionari la legaţiunile noastre. Ar fi interesant de văzut un tablou exact şi sincer, arătând câţi funcţionari specializaţi. România a putut menţine în ultimii douăzeci de ani, nu numai în capitalele importante ca Londra sau Berlin, dar şi în oraşe mai puţin importante pentru noi, cum ar fi Lisabona, Berna, Stockholm, Helsingfors, etc. şi câţi funcţionari având o pregătire şi atribuţii mai generale (multilaterale) au avut în acela? timp alte ţări nu prea bogate, cu interese cam echivalente cu România, în ţării® respective. Ţara poate fi evident mândră şi fen rirfta de a fi cât mai bine şi complet reprezentată — cu condiţia însă ca această reprezentanţă să aducă rezultate, fiind în limite bugetare rezonabile Investiţii şi apărarea intereselor noastre, — DA — iroseală, —» NUT- Acesta este de altfel dacă înţ»eleg bine. ş. dorinţa guvernului de azi nautii’Ma'fi in pagina 4*« Metode prin care se economiseşte mâna de lucru Târgul industrial britanic din 1947 a prezentat metode de control de la distanţă şi de manipulare mecanică. Un număr record de realizări noui. Cumpărătorii străini care au vizitat primul Târg industrial britanic din Londra şi Birmingham, intre 5 şi 16 Mai anul acesta au fost impresionaţi de promgresul industrial realizat in ultimii opt ani, progres ce se poate vedea la miile de obiecte expuse. Niciodată, dela primul Târg care a avut loc în 1915, n’a fost mai bogată ca acum vitiina de produse oferită vizitatorilor, in afară de produse s’au putut vedea şi o serie de desvoltari şi procedee noui. Cumpărătorii interesaţi de un utilaj industrial de control dela distanţă au privit cu mare atenţie standurile firmelor specializate in acest domeniu. Ţinta a fost să controleze procesele de fabricaţie delà un punct central, ceince aduce o economie de personal O bună parte din acest control s’a efectuat in mod automat. Acest control dela distanţă a fost prezentat de fabricant printr’o serie de comutatoare acţionate electric sau prin-, tr’un motor electric, care ,Anchid” sau deschide anumite operații, după un plan stabilit înainte. Controlul de la distanță este aplicabil în anumite procedee din industria chimică și metalurgică, în iluminarea stradiilor, lumini pentru semnalarea pericolelor in spitale, raze X și fotografie, alar ndi pentru semnalarea hoţilor, iluminarea scărilor, etc. In multe cazuri, aceste aparate de control sunt foarte complicate, după scopul încc sunt folosite, dar la baza lor sunt o serie de instrumente pe care ar trebui fiecare inginer să şi le poată construi. Aceiaş firmă fieare expune echipamentul pentru navigaţia maritimă şi aeriană, expune şi elementele unui cerate plată luminat electric (Cercul care pluteşte după ce a fost lăsată ancora). Acest cerc inventat în timpul războiului, s’a dovedit a fi de mare folos în navigaţie şi e pe cale să ia locul acelor luminate cu ulei sau gaz. Este compus dintr-un acumulator electric, construit special pentru a rezista condiţiilor maritime şi o lampă electrică ingenioasă care poate fi pornită şi oprită destul de uşor. O parte a acestei lămpi este un coO altă realizare interesantă care va fi prezentată de o fabrică engleză în cadrul Târgului, este un nou injector de gaze la o presiune mică. Acesta se pare că nu prezintă defectele injectoarelor anterioare. Cunoscutul arzător brunson are câteva defecte unanim recunoscute, lipsa de flexibilitate, instabilitatea flăcării la un debit scăzut de gaz, şi posibilitatea de a se aprinde edficiul gazului. Noul injector nu prezintă aceste defecte. Acest injector cu o structură absolut nouă, prezintă două tuburi de amestec şi două deschizături pentru aer în loc de una, cum se cunoştea până acum.Dă o raţie mai mare de aer, respectiv gaz, flacăra are o temperatură mai ridicată în consecinţă, un transfer mai mare de căldură. Noul injector nu aprinde orificiul gazului, aşa că nu este periculos, în afară de faptul că mai realizează o economie până la SO la sută. Manipulaţii inecanică Metodele de manipulare mecanică oferă o soluţie pentru problemele care preocupă actualmente toate ţările lumii: mutator nou pentru zi şi noapte, bazat pe principiul foto-electric, care stinge lumina dimineaţa şi o reaprinde spre seară sau pe timp de ceaţă sau vizibilitate nefavorabilă, făcând astfel o mare economie de acumulator. In afară de acestea, mai are o mică lanternă prevăzută cu un filament electric, montat înăuntrul unei lentile. Acumulatoarele au o rezistenţă necontrolată între 6 luni şi doi ani după care trebuiesc reîncărcate. Se reîncarcă în circa 24 ore nevoia de a mări producţia şi lipsa de braţe de muncă. Cumpărătorii străini au avut în vederea acestea când au examinat noul camion de la Târgul industrial britanic, cu un sistem nou de manipulare mecanică, primul de felul acesta fabricat în număr mare în Marea Britanie. A fost desenat în colaborare cu departamentul docniilor şi porturilor britanice cerut chiar de acesta Poate fi spus la o muncă foarte grea, în doctori şi pentru calea ferată, ca şi în fabrici, antrepozite şi şantiere. Pentru ca acest camion să poată fi manevrat cu uşurinţă amgreajul şi cutia de viteze au fost înlocuite cu o comandă electrică■ Camionul este astfel prevăzut ca să poată executa mişcări mai dumoale Când este încărcat cu obiecte fragile. Acestea şi mutlcaltele au fost expuse la Târgul industrial britanic din anul acesta. Ceea ce s’a realizat după 6 ani de rîzboiu dwedesk că la talentul tradiţional al meşteşugarilor britanici s’a adăugat experienţa pe care au căpătat-o fabricanţii şi tehnicienii după o foarte intensă activitate Industrială. de J. CAMERON HANNAH Un nou injectoar de gaz Gospodăria comunală a Lsokgradulii în anul 1947 A XIV-a sesiune a Sovietului deputaţilor celor ce muncesc In oraşul Leningrad, care a avut recent ■oc, a ascultat raportul vicepreşedintelui comitetului executiv al acestui soviet — N M'nacov — asupra refaceii desvoltarii gospodăriei comunale a orașului pe anul 1947. In acest al doilea an al planului cincinal post-bebe se va termina în linii generale reconstruirea clădirilor distruse. Ritmul construirii (e noul case va atinge niveul din ultimii ani dinainte de războiu. Guvernul a asigurat în acest scop 395 milioane ruble ceea ce va trebui să asigure darea in exploatare a 482.580 metri pătraţi de suprafaţă locuibilă __ cu 75.800 metri pătraţi mai mrapt decât în anul 1948- In afară de referirea locuinţelor distuse se prevede să se termine construirea unor clădiri cu multe etaje începute înainte de izbou în diferite cartiere ale oraşului. Muită atenţie se va acorda reparării fundamentale a paselor. La fel se prevăd ample lucrări pentru insstalarea gazului. Vor trebui instalate mai multe reţele de străzi, dată în exploatare prima serie a unei uzine de gaz introdus gazul în 35.000 apartamente în 33 instituţii comunale şi medicale. Se va îmbunătăţi simţitor şi transportul interurban, care va transporta amn acesta cu 31% mai mulţi pasageri decât anul trecut. Conducta de apă din oraş va fi restabilită şi va atinge nivelul ei dinainte de războiu. Se lucrează la extnderea ei şi la terminarea celei de a doua părţi a staţiunii de conducte de apă din Sudul oraşului. Luminarea străzilor şi pieţelor va junge la nivlul dinainte de războiu. Va continua plantarea de pomi şi arbuşti în special amenajarea parcurilor victoriei —Primsrscoi“ şi a Moscova1 şi a unor squar-uri pe piaţa Lenin şi pe piaţă Revoluţiei. In anul 1947 Industria locală de stat şi cooperativă va atinge nigrul antebelic a producţiei mărfurilor de larg consum. In ritm deosebit de rapid va creşte producţia de încălţăminte, o ţi, cole de tricotaje veselă, mobilă. Aducerea de cartofi şi legume se va mări cu 40% faţă de anul 1946 S°vho. zurile suburbane şi gospodării].. accesorii vor da o cantitate cu mult mai mare de produse alimentarePentru măsurile sociale culturale se acordă peste 1 miliard de ruble Numărul şcolilor va ajunge la 394, iar al elevlor la 346009. Până la începutul viitorului an şcolar vor fi reconstruite 26 clădiri şcolare şi va începe construirea a alte 5 nouă clădiri. Se măreşte reţeaua de cinematografe biblioteci aşezăminte de copii, se deschid nouă cluburi. O ideie generală asupra proporţiilor apropiatelor lucrări o dă cifra investiţiilor de capital ( 783 milioane ruble, cu 38% ma, mult decât în anul 1946 şi incomparabil mai mult decât investiţiunile din ultimii ani dinainte de războiu. BBARGUS"! VA PUBLICA ÎN CURÂND UN NUMAR SPECIAL RftATIILOft ECONOMICI , TRF ROâlâKiA Si UNIUNEA SOVIETIC * Acest ^ifundf Vtp cuprinde un bogat material informativ și doctMnentar, monografii, tablouri statistice, diagrame, etc închinat