Astra Dejeană, 2020 (Anul 27, nr. 1-2)

2020-11-01 / nr. 1-2

Acad. Emil BURZO La o triplă aniversare, ASTRA Despărţământul Dej Prin negura vremurilor Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), denumită de Timotei Cipariu drept ”reazăm al naţionalităţii”, a fost înfiinţată la Sibiu la data de 23.10/14.11 1861, deci acum 160 de ani, primul preşedinte al acesteia fiind ales Mitropolitul Andrei Şaguna. încă de la înfiinţare ASTRA a militat pentru cunoaşterea si promovarea culturii româneşti, dezvoltarea unui invatamant de calitate in limba romana, pentru şcolarizarea unui număr cât mai mare de români, prin acordarea de ajutoare materiale celor dornici de studiu. Astfel, pe parcursul anilor, până la Marea Unire, asociaţia s-a situat pe o poziţie centrala în realizarea unor importante obiective privind adâncirea conştiinţei unităţii naţionale, pentru emanciparea economică, socială şi naţională a românilor din Transilvania. Obiectivele avute în vedere puteau fi îndeplinite doar printr-o strânsă legătură şi colaborare cu populaţia satelor romaneşti, risipite in spaţiul transilvan. Ca atare, în Adunarea Generală a asociaţiei ASTRA, ţinută la Şomcuta Mare în anul 1869, s-a hotărât organizarea de Despărţăminte şi Agenţii Culturale. Prin această acţiune s-a realizat o legătură directă şi permanentă cu poporul român, având un impact deosebit la vasta operă de luminare a satelor, de ridicare a nivelului cultural al acestora, încurajând şi sprijinind procesul educaţional. în acest context, la data de 04.07.1870 are loc şedinţa de constituire a Despărţământului Dej. Aniversăm, deci, anul acesta 150 ani, de când intelectualitatea dejeană s-a implicat profund în înfăptuirea obiectivelor ASTREI, de mare importanţă pentru populaţia de naţionalitate româna. Şi drumul ales nu a fost lipsit de greutăţi, de multe constrângeri, în condiţiile in care statul maghiar a impus o politica de deznaţionalizare tot mai agresivă. Primul preşedinte al Despărţământului Dej a fost ales Gavril Man, membru al ASTREI încă din anul 1865,care a ocupat aceasta funcţie pana in anul 1883. In cele cinci decenii de stăpânire maghiara,romanii din Transilvania aveau sa suporte nedreptăţi umilitoare, fiind supusi unui proces fortat de maghiarizare.Parlamentul de la Budapesta a votat legi menite sa ingradeasca drepturile naţionale, precum legea minorităţilor naţionale din 1868 sau legi prin care se restrânge autonomia religioasă şi jurisdicţia bisericii asupra şcolilor confesionale. Accelerarea procesului de deznaţionalizare a fost posibila, mai ales prin maghiarizarea sistemului de invatamant, fiind desfiinţate scoli cu limba de predare romana si obligativitatea predării a limbii maghiare in invatamantul de stat, de la grădiniţe pana la cel mai inalt nivel de şcolarizare. Pe de alta parte, parlamentul de la Budapesta ,in anul 1897, a votat legea maghiarizării numelor localităţilor romaneşti. Are loc totodată maghiarizarea numelor persoanelor. Sub presiunea autoritatilor, la fiecare 6 luni, se intocmesc, in fiecare Comitat, liste cu schimbări de nume. Departamentul Dej al ASTREI, încă de la începutul existenţei sale a desfăşurat o bogată activitate culturală , orientată atât spre cunoaşterea operelor literare ale scriitorilor români precum şi pentru păstrarea obiceiurilor populare. Presa vremii arată implicarea societăţii ASTRA, în frunte cu Gavril Man, în prezentarea cărţilor publicate in limba româna, în organizarea de întâlniri, prilej cu care se abordau probleme culturale, politice, juridice sau administrative, se formulau propuneri ce urmau a fi întreprinse în păstrarea fiinţei naţionale. Gavril Man a susţinut drepturile ţăranilor români, fie ca jude suprem al comitatului, deputat sau avocat. A iniţiat şi dezvoltat contacte cu preoţi şi învăţători, în general cu lumea satelor în rezolvarea unor probleme cu aspect cultural, social sau economic. A contribuit financiar la edificarea Şcolii Principale din Târgu-Lăpuş şi a sprijinit înfiinţarea unor şcoli confesionale, precum şi la eficientizarea procesului de învăţământ. La Adunarea Generală ASTRA, organizată la Dej în anul 1882, au participat personalităţi importante ale vieţii culturale româneşti precum George Bariţiu, Iacob Bologa, Grigore Silaşi sau D.Barcianu, şi aspectele de apreciere a activitatii desfăşurate de Despărţământul Dej, nu au lipsit. Gavril Man a fost implicat în redactarea Memorandumului din anul 1892. Forma finală a acestuia, concepută de Iuliu Coroianu și Aurel Mureșan, a fost deosebit de apreciată de Gavril Man. pag. 3

Next