Ateneu, 1980 (Anul 17, nr. 1-4)
1980-03-01 / nr. 1
Bacăul văzut de aproape Dialog cu planeta Printre miile de băcăuani care urcă dimineţile in autobuzele traseului nr. 1 se află şi cei cîţiva lucrători din primul schimb al Centrului de prevedere a timpului pentru Moldova. Primul schimb din cele trei ale zilei. Aici este, ca să folosim o consacrată formulă publicistică, un loc de muncă cu „flux continuu“. In orice moment al zilei, ochi cărora nu le scapă nimic veghează la schimbările atmosferice. Aceşti „ochi“ sînt, fireşte, ai unor aparate, dar ele, aparatele şi întreaga lor tehnică, uneori foarte complicată, sînt mînuite de nişte oameni. Cu care facem cunoştinţă acum. Cel care ni-i prezintă — la locurile lor de muncă — este şeful centrului, Gheorghe Canache, un bărbat tînăr cu înfăţişare de adolescent, dar care are o vechime apreciabilă în munca de meteorolog : 15 ani! De fel, e din Cîrligi, sat băcăuan de pe Valea Siretului. Autorii banalului buletin al timpului probabil nu sînt, cum am mai spus, numeroşi. Dar aşa cum îi vedem, lucrînd în încăperile lor cu ferestre largi care dau parcă direct spre cer (Centrul ocupă o aripă a clădirii modernului aeroport băcăuan) ne apar ca nişte străji puse să vegheze la pulsul cotidian al Planetei. De cînd se face observaţie meteorologică la Bacău, de interes pentru toată Moldova — şi, după cum se va vedea, pentru o bună parte a globului terestru ? Intre anii 1940—1953, o unitate de prognozare a timpului pentru această parte a ţării a funcţionat la Iaşi. Apoi ea s-a mutat la Bacău — dată fiind poziţia centrală în zonă a localităţii — sub denumirea pe care o cunoaştem şi astăzi. In 1971 s-a dat în folosinţă noua aerogară, unde o aripă a fost pusă la dispoziţia meteorologilor. In noile condiţii de lucru, optime, se asigură date meteorologice pentru toate cele 8 judeţe ale Moldovei. Beneficiarii de bază ai centrului sunt întreprinderile de reţele electrice, electrocentralele, exploatările din albiile rîurilor, agricultura. Şi, bineînţeles, navigaţia aeriană, a cărei dezvoltare a determinat şi aici, în Bacău, ca pretutindeni în lume, creşterea rapidă a interesului pentru informaţia meteorologică. Nu sunt indiferente faţă de activitatea centrului nici transporturile pe apă şi chiar pe căile ferate. Pentru alcătuirea buletinelor meteorologice se colectează date de la 34 staţii din Moldova. Dar legăturile centrului nu se limitează la atît. In decurs de 24 de ore, la Bacău se colectează — de cîte două ori pe zi — date privind situaţia atmosferică pe un teritoriu vast, avînd la o margine, coastele Statelor Unite, iar la cealaltă, Munţii Urali, iar de cîte patru ori pe zi, date din partea centrală şi sud-estică a Europei. Observaţiile de la o anumită oră — de exemplu ora 6 GMT, efectuate din America de Nord pînă în Urali — ajung la Bacău în circa două ore. Odată primite, prin biroul de radiotelex-facsimil, sunt date, tehnicienilor care transpun informaţiile primite pe harţi. Foarte curînd, harta cu materialul „iniţial“ ajunge sub ochii meteorologilor, care încep s-o prelucreze, în vederea elaborării prevederilor de timp. In fiecare zi, centrul băcăuan primeşte şi expediază zeci de mii de telegrame codificate cu datele observaţiei meteorologice. „Cînd am venit aici, îşi aminteşte şeful centrului, aveam un singur telex“. Acum, în încăperile telegrafiştilor, abia ne facem loc printre telexuri. Petre Bejenaru, Nicolae Popa şi colegii lor sînt mulţumiţi de tehnica de care dispun. Preluînd telegramele şi hărţile, tehnicienii D. Lăpuşneanu, Eugenia Enăchescu, Elena Danciu şi ceilalţi se avîntă într-o nesfîrşită bătălie cu timpul, fiindcă deviza e operativitatea. Astfel încît cei şase meteorologi — să-i mai numim pe C. Prepeliţă, I. S. Istrate, Elena Bîrjoveanu, I. V. Misa, Violeta Huştiu — să poată pune cit mai rapid la dispoziţia beneficiarilor prognoza vremii: pe 45—60 de minute pentru aviaţie, pe 3 zile sau pe o durată mai mare pentru numeroase alte sfere de activitate. Rodul acestei strădanii îl găsim şi pe o hartă sinoptică reală de oraş GMT, transmisă de la centrul meteorologic mondial din Moscova, unde distingem şi indicativul staţiei băcăuane. Liniile izobarelor care delimitează fronturile de presiune atmosferică, sunt trasate şi pe baza observaţiilor transmise de la Centrul din Bacău, aşa cum personalul de aici are nevoie, la rîndul lui, de observaţiile făcute pe o uriaşă suprafaţă a globului. Această colaborare internaţională extrem de operativă şi eficientă, deocamdată fără egal în istoria umanităţii, este mesajul cel mai tulburător al profesiei de meteorolog. Şi iată-ne la capătul fascinantei călătorii. Amabilele noastre gazde rămîn să vegheze mai departe lingă acest hublou îndreptat spre tainele modificărilor atmosferice, care este Centrul băcăuan de prevedere a timpului. Din aceste neobosite scrutări se nasc mesaje de siguranţă şi cunoaştere, necesare unor activităţi fundamentale ale oamenilor. Sînt mesaje pe care le aşteaptă nu numai piloţii — ce fac astăzi ocolul lumii în mult, mult mai puţine ore decît eroul lui Jules Verne — ci noi toţi, porniţi dis-de-dimineaţă spre ţelurile vieţii noastre zilnice, ca să ne întoarcem, victorioşi, cu replica lui Phileas Fogg pe buze : lată-mă, domnilor, am sosit!“ Constantin NANCU CRONICA TRIMESTRIALA Literară Un grup de scriitori, în frunte cu George Macovescu, a fost invitat, în ziua de 5 martie a.c., la Bacău, unde s-a întîlnit cu oameni ai muncii din mari unităţi industriale şi cu iubitori de literatură din această parte a ţării. Vizita de documentare la întreprinderea de stofe „Proletarul“, C.C.H. „Letea“, întreprinderea mecanică din Bacău, C.P.L. Comăneşti şi C. P. Borzeşti a demonstrat interesul cu care creatorii urmăresc realizările de azi ale poporului nostru, munca eroică a făuritorilor de bunuri materiale, iar festivalul de literatură din sala Teatrului dramatic Bacovia a îmbogăţit afişul dedicat alegerilor de deputaţi. Au fost prezenţi : George Bălăiţă, secretar al Uniunii Scriitorilor, Franz Storch, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, Traian Iancu, directorul Uniunii Scriitorilor, Sergiu Adam, Vasile Bălan, Constantin Călin, Radu Cârneci, Calistrat Costin, Constantin Th. Ciobanu, Adrian Cernescu, Dan Cristea, Dan Deşliu, Mircea Dinescu, Nicu Filip, Constantin Florea, Ovidiu Genaru, Constantin Georgescu, Al. Gheorghiu-Pogoneşti, Stelian Gruia, Toma George Maiorescu, Vlad Muşatescu, Damian Necula, Marian Popa, Vlad Sorianu, Ion Ţugui, Octavian Voicu, Haralamb Zincă. Scriitorii oaspeţi şi cei băcăuani au fost primiţi la Comitetul judeţean de partid de către tovarăşa Alexandrina Găinuşe, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P C. R., prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R. La întîlnire au participat : Constantin Toma şi Vasile Popa, secretari ai Comitetului judeţean de partid, Petre Enăsoae, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Pintilie Rusu, şeful secţiei de propagandă al Comitetului judeţean de partid, alţi activişti de partid. Tovarăşa Alexandrina Găinuşe, într-o expunere amplă, bogată în cifre, dînd posibilitatea cunoaşterii în dinamică a realizărilor de pe aceste meleaguri, a conturat imaginea judeţului Bacău, cu perspectiva lui de dezvoltare din cincinalul următor. Luînd cuvîntul, preşedintele Uniunii Scriitorilor, tovarăşul George Macovescu, s-a referit la unele din preocupările scriitorilor, ca detaşament de creatori, care, inspirîndu-se din viaţă, cunoscînd realitatea noastră socialistă, îşi pun talentul în slujba formării omului nou, a ridicării literaturii pe o treaptă superioară. Manifestări omagiale Mihai Eminescu au fost organizate cu participarea redactorilor şi colaboratorilor noştri, la clubul Oficiului farmaceutic, clubul „Femina” al cadrelor sanitare, Liceul industrial nr. 3 din Bacău. Criticii literari Constantin Călin şi Vlad Sorianu, dramaturgul George Genoiu au relevat prezenţa mereu vie în conştiinţa poporului nostru a marelui clasic, locul şi valoarea creaţiei eminesciene în cultura română şi universală. Poeţii Octavian Voicu şi Calistrat Costin au citit din versurile lor, unele dedicate autorului Luceafărului. Actorii Diana Lupescu, Mircea Creţu şi Liviu Manoliu au recitat din lirica eminesciană. Şezătorile literare şi discuţiile pe marginea planurilor editoriale 1980 au constituit acţiuni distincte în cadrul „Lunii cărţii la sate”. Un public numeros alcătuit din elevi, cadre didactice şi alţi oameni ai muncii din comuna Podu Turcului a luat parte la întîlnirea cu scriitorii băcăuani Sergiu Adam, Octavian Voicu, Ernest Gavrilovici, Ioan Enache, Sorin Tomşa. Şezători literare au mai avut loc la Orbeni, Glăvăneşti, Răcăciuni şi in alte localităţi rurale din judeţul Bacău. Artistică Schimb de expoziţii intre cenaclul din Suceava şi filiala Bacău a Uniunii Artiştilor Plastici a avut loc în luna februarie. La Galeriile de artă au putut fi văzute lucrări semnate de : Mircea Hrişcă, Sorin Nicodim, Ion Carp Fluerici şi alţi membri ai cenaclului oaspete, în total 40 de exponate — pictură, grafică, sculptură, artă decorativă. Cu ocazia vernisajului s-a prezentat şi un recital de poezie şi muzică. La Bacău, Slănic Moldova şi in alte localităţi, au fost vernisate, în primele trei luni ale anului, o serie de expoziţii mai mici, de grup şi personale, care merită consemnate, între acestea , expoziţiile pictorilor naivi Ion Mărie şi Catinca Popescu, laureaţi ai unor festivaluri şi concursuri ale amatorilor, originala expoziţie personală a Oliviei Strachină intitulată „Glorie străbună“, expoziţia de artă decorativă a Şcolii populare de artă (clasa pictoriţei Letiţia Oprişan), expoziţia de pictură şi grafică dedicată Zilei Internaţionale a Femeii şi alegerilor de la 9 Martie. Ultima a înmănunchiat lucrări semnate de 17 plasticiene între care : Lucia Dem Bălăcescu, Elena Greculesi, Iulia Hălăucescu, Ligia Macovei, Geta Mermeze, Letiţia Oprişan, Irina Dascălu, Alia Redlinger, Didina Solomon. Colaborarea Teatrului dramatic Bacovia şi Teatrului de animaţie se concretizează, în actuala stagiune, şi prin prezenţa în repertoriu a unei dramatizări aparţinînd actorului Mihai Drăgoi. E vorba de Fram ursul polar, scrisă după romanul lui Cezar Petrescu. Şi, tot de la Teatrul de animaţie, încă o veste demnă de luat în seamă. In perioada 10—17 martie, colectivul artistic al instituţiei a efectuat un turneu în R.S.F. Iugoslavia cu spectacolul Fantezii (regia Petru Valter). Este cea de-a opta prezenţă peste hotare, spectacolele lui desfăşurindu-se, de astădată, în localităţile : Varazdin, Sisak, Orahovica, Cazak. Culturală Spectacole complexe în care , patetica „Horă a Unirii“ a constituit fundalul sonor ori momentul de vîrf, s-au desfăşurat, cu ocazia zilei de 24 ianuarie, în toate lăcaşurile de cultură din judeţ. „Fie una România şi tot fiul ei român’, „Uniţi în cuget şi-n simţiri’. „Unirea naţiunea a făcut-o” sunt doar cîteva dintre acestea, prezentate în municipiile Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Bacău, oraşul Comăneşti, spectacole vizionate de un număr foarte mare de persoane. Pretutindeni — în şcoli, case de cultură, cluburi, cămine culturale — programele artistice au fost precedate de simpozioane, conferinţe etc., evocînd momentul istoric 1859, subliniindu-i însemnătatea. In municipiul de pe Trotuş, universitatea cultural-ştiinţifică şi Filiala Societăţii de Ştiinţe Istorice au organizat simpozionul „Unirea — permanentă a istoriei poporului român“. Conferinţele Teatrului dramatic Bacovia şi ale revistei „Ateneu“, sunt manifestări lunare menite să cîştige şi să menţină între prietenii celor două instituţii un public dornic de informaţie, de cunoaştere a unor noutăţi în domeniul literar, ştiinţific, artistic. Prima conferinţă, cea din ianuarie, înfăţişînd noi puncte de vedere în interpretarea operei eminesciene, a fost ţinută de conf univ. dr. Mihai Drăgan, de la Universitatea din Iaşi. In conferinţa din luna februarie, lectorul universitar Elena Bulai a explicat ce este semiotica, iar prof. dr. Ioan Mitrea a vorbit despre expoziţia „Dacii“, la Roma. Calitatea muncii. Calitatea vieţii, calitatea conştiinţei noastre Sub acest generic se desfăşoară, începînd din luna februarie, dialogul cultural-artistic pe aceeaşi scenă iniţiat de Comitetul judeţean Bacău de cultură şi educaţie socialistă, prin Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, în colaborare cu alţi factori educaţionali. Cuprinzînd şapte probe, între care : „Dezvoltarea economico-socială a României, a judeţului Bacău, în cincinalul 1981—1985”, „Orizont cultural-ştiinţific“ (prezentare de carte), „Energii creatoare în cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice” (concurs de creaţie), concursul contribuie, mai mult decît alte manifestări anterioare, la instruirea şi educarea participanţilor în spiritul eticii noastre noi, la descoperirea de talente. Probele artistice stimulează activitatea corală, a brigăzilor artistice, folclorică, de creaţie literară din cercuri şi cenacluri. Pînă în prezent, dialogul calităţii s-a desfăşurat în aproape 20 de centre comunale, aplaudat fiind de mii de spectatori. El înscrie un moment distinct în etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Ştiinţifică Sub prestigioasa egidă a tovarăşei Alexandrina Găinuşe, membru al Comitetului Politic Executiv, prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al Partidului Comunist Român, s-a inaugurat în municipiul de la confluenţa Bistriţei cu Siretul o amplă şi reprezentativă expoziţie cu tema „Creaţia ştiinţifică şi tehnică de masă“. Cu acest prilej au fost publicate interesante materiale documentare, cum ar fi buletinul „Creaţia tehnico-ştiinţifică băcăuană“ (editori secţia de propagandă a Comitetului judeţean al P.C.R. în colaborare cu ziarul „Steagul roşu“) şi culegerea de comunicări şi referate intitulată „Unele rezultate şi preocupări în creaţia tehnico-ştiinţifică din judeţul Bacău (editori Comisia judeţeană a creaţiei ştiinţifice şi tehnice de masă, Consiliul judeţean al sindicatelor Bacău, Comisia judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor). Am reţinut din prefaţa acesteia, semnată de tovarăşa Alexandrina Găinuşe . „Considerăm că activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică şi cea a „Ecotehnicii — Bacău“, desfăşurată în perioada anterioară, materializată într-o gamă largă de acţiuni cum ar fi : schimburi de experienţă, consfătuiri, mese rotunde şi discuţii în grup, simpozioane, expuneri şi conferinţe, expoziţii de creaţie tehnico-ştiinţifică de masă — la care au participat peste 243.000 oameni ai muncii din diferite domenii — au o mare contribuţie la soluţionarea problemelor majore cu care se confruntă unităţile noastre economice“. Acum, cînd s-a încheiat etapa judeţeană a celei de a doua ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“ pentru creaţia tehnico-ştiinţifică, organizarea expoziţiei, tot acest complex de măsuri, capătă semnificaţia unui bilanţ sintetic al muncii creative depuse în judeţul nostru în ultimii ani. Desprindem doar cîteva date din rodnicul şi grăitorul sumum de exemple : în această perioadă au fost abordate şi rezolvate aproape 17.000 studii şi teme, adică subiecte de cercetare pentru mai bine de 100.000 de participanţi, în totalitatea cazurilor rezultatele cercetărilor au trecut neîntîrziat în planul producţiei, urmarea nemijlocită fiind cei peste 700.000.000 lei cu care a sporit producţia datorită acestor cercetări (între care 69 de invenţii şi 175 de inovaţii), precum şi cei aproape 900.000.000 lei reduceri la cheltuielile de producţie. Se poate aprecia că la actuala ediţie a Festivalului, rezultatele creaţiei tehnico-ştiinţifice băcăuane se situează la un nivel fără precedent. Cenaclu Ioana PARAVA Anul cenaclier a debutat cu prezenţa a numeroşi elevi de la diferite licee din municipiul Bacău, prezenţă îmbucurătoare, mai ales dacă aceşti tineri se vor integra structurii actuale a cenaclului, dacă vor participa şi la şedinţele următoare. Ca de obicei, conducerea actuală a cenaclului a avut în vedere lărgirea tematicii prin introducerea de noi rubrici. Astfel, de-a lungul celor trei şedinţe am asistat la un interesant serial de istorie şi artă datorat prof. dr. Ioan Mitrea, director al Muzeului judeţean de istorie şi artă Bacău, care a prezentat monumentele, muzeele şi fîntînile Romei într-o expunere dublată de o prezentare de diapozitive. In şedinţa din 21 februarie 1980 a citit versuri Anişoara Carol, elevă în clasa a XH-a la Liceul „Vasile Alecsandri” din Bacău. Vorbitorii au remarcat sensibilitatea şi talentul acesteia, dar i-au reproşat tendinţa de a-şi explica trăirile poetice Şedinţa din 6 martie 1980 a avut ca invitat o mai veche cunoştinţă a cenaclului nostru, George Chiţimuş, poet care îşi pregăteşte volumul de debut, şi se află, după opinia generală, la o răscruce de drumuri. Ceea ce ne-a citit a fost o antologie cuprinzînd poezii scrise în decursul a 10 ani S-a relevat condiţia fundamentală a poeziei sale : contradicţia dintre ambiguitatea tematică şi simplitatea expresiei poetice. S-a remarcat, de asemenea, esenţializarea trăirilor, percepţia fragmentară a lumii, dar s-au făcut şi propuneri în legătură cu calea pe care poezia lui G. Chiţimuş trebuie să o urmeze. Discuţiile au fost furtunoase. Amintim aici pe cîţiva dintre vorbitori : Sergiu Adam, Constantin Călin, Victor Croitoru, Gh. Iorga, Viorel Savin, Anişoara Carol etc. George IORGA PAGINA 2 Ilustraţia numărului : Bacăul de azi. Fotografiile : Constantin BURSUC Corespondentă ZAHARIA PLAIANU — Gura Humorului, Suceava. Sunt semne că uneori vă vizitează poezia. Păcat că vizitele sunt scurte. Faceţi ceva să fie mai lungi. CORNELIU TALMACIU — Horgeşti, Bacău. Prea multe vorbe, prea multă filozofare în gol, prea multe şi inutile explicaţii în versurile dv. şi peste toate o ciudată şi lungă „preumblare“ în spaţii care nu sunt ale poeziei, încercaţi un efort de limpezire. N. I. — Moineşti. Sigur, poezia presupune muncă, dar ea nu este un simplu act de voinţă. Mai trebuie, între altele, cultură şi har. Altfel toate strădaniile sînt zadarnice. ELIA ŞERBAN — Satu Mare. Există un licăr de poezie în „Cîntec tînăr“. Mai trimiteţi. CONSTANTIN LAZAROVICI — Suceava. Rostire clară, fluentă, imagini sugestive, uneori surprinzătoare. Vă aflaţi foarte aproape de publicare. Vă aşteptăm în continuare cu interes. N. VIZITEU — Vaslui. „Dicţionarul umoristic“ ne-a sosit prea tîrziu. Aşa stînd lucrurile, n-are rost să discutăm despre calităţile lui artistice. Mulţumim pentru urări. MIHAI C. CONSTANTIN — Dumbrava Roşie, Piatra Neamţ. Sînteţi oricînd binevenit în cenaclul literar „G. Bacovia“ al revistei „Ateneu“. Şedinţele de lucru au loc bilunar, în prima şi a treia săptămînă a lunii, joia, ora 18, la Casa „G. Bacovia“, str. George Bacovia, nr. 13, Bacău. IOAN ALBOIU — Vaslui. Cîteva versuri frumoase sufocate de locuri comune. Să mai vedem. TITU ŞERBAN — Bilieşti, Vrancea. Sunt suficiente motive să credem că vă aflaţi pe drumul cel bun. Frecventarea unui cenaclu literar v-ar fi, neîndoielnic, de folos. FLORENTIN SMARANDACHE — Dolj. 1. Versurile nu au nici o legătură cu evenimentul, extrem de important, la care vă referiţi în scrisoare. 2. Cuvintele par alăturate la întîmplare, într-o manieră teribilistă, deseori hilară, ca în exemplele următoare : „...schelete de porfir / cu săbii în mîini, cuţite în coaste...“ ; „...seva dulcea / porumbeilor lăptoşi...“ ; „...am gustat din trupul meu / scăldat în vinul tulbure / al vieţii de neam, / cînd m-am strîmbat / la lună şi la sori.“ Avem impresia că vă strîmbaţi şi la poezie. Şi nu merită. STELIAN COLOMEI — Teleorman: „Foaie verde şi-o lalea Unde e iubita mea ?“ Nu ştim. Adresaţi-vă Biroului de obiecte pierdute. DUMITRU MAXIM — Bacău. Vă mulţumim pentru cuvintele frumoase referitoare la activitatea revistei noastre. în măsura în care ne va îngădui spaţiul vom relua rubricile pe care le amintiţi. Chiar şi cronica sportivă. MIRELA CRISTOFAN — Bereşti, Galaţi. Pentru vîrsta la care vă aflaţi e bine. Continuaţi să citiţi şi să scrieţi şi din cînd în cînd mai daţi-ne cîte-o veste. Succes ! S. T. — Ploieşti. în sutele de poezii pe care ni le-aţi trimis, în tranşe de cîte 20-30 pe săptămînă, n-am găsit nici una publicabilă şi nu din vina noastră, credeţi-ne. Repetăm ceea ce v-am mai spus telefonic şi prin mijlocirea scrisorilor : citiţi foarte puţin, scrieţi enorm şi expediaţi absolut totul cu o lipsă de discernămînt şi o grabă păgubitoare. Vă rugăm să înţelegeţi că primul critic trebuie să fie însuşi autorul şi că inflaţia nu e bună nici în poezie. A. STANCIU — Bacău. Studiul dv. intitulat „Nume de familie din Moldova, provenite din limba dacă“ ni se pare interesant, dar depăşeşte profilul revistei noastre. Adresaţi-vă unei publicaţii de specialitate. IOAN GHIDU — Bacău. Cartea recenzată de dv. nu intră în vederile redacţiei. Pentru a lucra cu folos e necesar să luaţi, în prealabil, legătura cu redactorul nostru de specialitate, CONSTANTIN MURARU — Bucureşti. Lucrarea dv. „Judeţul Bacău în izvoare cartografice“ e meritorie şi ar putea intra, credem, în vederile publicaţiei „Carpica“ editată de Muzeul judeţean de istorie şi artă Bacău. Sergiu ADAM Din scrisorile sosite la redacţie Tovarăşul Dem. Ahriţculesei (Buzău, str. Democraţiei 29), învăţător pensionar, autor de contribuţii folcloristice, ne-a trimis, în vederea publicării, mai multe note istorico-literare. Am reţinut-o pe cea referitoare la Debutul literar al lui Nicolae Tăutu : „Scriitorul Nicolae Tăutu a debutat literar la 15 ani, pe cînd era în clasa a şasea la Liceul „Laţcu Vodă“ din oraşul Siret, în paginile revistei locale Freamătul literar (1933—1937). Această revistă a apărut din entuziasmul tineretului şcolar de pe acele meleaguri, ca un efect al Unirii de după primul război mondial. La Mihăileni, apărea revista Moldova literară, organ al Societăţii culturale „Tinerimea“, iar în concurenţă, la Siret, aşezare apropiată, a luat fiinţă revista Freamăt, devenită Freamătul literar din iniţiativa studentului A. Lacrimă. Revista o ducea greu căci era finanţată din bugetul părinţilor care nu înţelegeau de ce s-au mărit chiriile la gazde şi taxele şcolare sau de frecvenţă. Apoi a apărut un alt inconvenient : lipsa unui local stabil pentru redacţie. Iniţiatorii se găseau mai mult ca flotanţi: la Cernăuţi sau Siret, în timpul cursurilor, şi pe undeva la ţară, în timpul vacanţelor. Dar această situaţie dificilă a fost rezolvată de profesorul (devenit ulterior : profesor emerit) Nicodim Iţcuş, director al Liceului din Siret, care s-a oferit ca în localul acestuia să funcţioneze şi redacţia tinerei reviste. Gestul nu a surprins, căci Nicodim Iţcuş făcuse parte din grupul de voluntari bucovineni din primul război mondial şi era cunoscut prin activităţi culturale, ţinînd conferinţe, culegînd date istorice, pe care ulterior le va folosi în Monografia oraşului voevodal Siret, etc. Tot lui i se datorează publicarea primelor poezii de Nicolae Tăutu. El include în Freamătul literar (an. IV, nr. 1—3, 1936, p. 23), acel promiţător Sonet pe care autorul său nu-l va uita toată viaţa. Azi, revista şi sonetul lui Nicolae Tăutu sunt necunoscute. Cred, de aceea, că menţionarea lor (şi, eventual, reproducerea Sonetului) pot servi cercetătorilor, mai cu seamă autorilor de dicţionare ale scriitorilor. Iată Sonetul: „Cum trece timpul să mă mir ? / Şi cum cu vremea tu te duci, / Plătind la urmă greul bir / în schimbul morţii cei de veci. // îmi pare viaţa ca un pas / Ce leagă două veşnicii, / O scurtă clipă de popas / Trăită-n lumea celor vii. /,/ Bătrînii mor, copiii cresc / Şi val aleargă după val, / Pe-ntinsul mării rătăcesc. // Dar nu cutez obrazu-mi pal / Ca să-l ridic şi să privesc / Spre aspru (1) vieţii mal. // Tăutu N., cl. a VI — Liceul Siret. După aceasta elevul-poet N. Tăutu va mai publica în Freamătul literar încă cinci poeme : Amurg, De mult (Nr. 4—6), Rondel, Linişte (nr. 7—12, 1936), Prinos (nr. 1—6, 1937).C ateneu revista social-culturalâ COLECTIVUL DE REDACŢIE : Petru FILIOREANU (redactor şef) Sergiu ADAM (secretar principal de redacţie), Constantin CĂLIN, George GENOIU, Măndica MARDARE, dr. Vasile SPORICI Apare trimestrial : 16 pagini — 3 lei. Manuscrisele reţinute se publică în ordinea necesităţilor redacţionale. Materialele nepublicate nu se restituie. Tiparul: întreprinderea poligrafică Bacău. Redacţia şi administraţia : Bacău , str. Eliberării nr. 63, telefon : 1 24 97. ATENE