Ateneu, 1982 (Anul 19, nr. 1-8)
1982-03-01 / nr. 1
Cronica trimestrială Manifestările cultural-artistice ale primelor luni din 1982 au purtat pecetea unor mari aniversări traversate de sentimentul mindrei faţă de înfăptuirile din anii socialismului. Cîntînd patria şi partidul, a fost sărbătorit intr-o atmosferă vibrantă de dragoste şi recunoştinţă, de înaltă preţuire şi respect pentru aportul său la dezvoltarea şi înflorirea patriei, la creşterea prestigiului României pe ţărim internaţional, secretarul general al partidului, preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Omagiu. Nenumărate manifestări omagiale au unit într-un sentiment unic, înălţător, inimile şi gîndul a mii şi mii de oameni ai muncii de pe cuprinsul judeţului Bacău. Dînd glas simţămintelor alese de profundă stimă, dragoste şi consideraţie faţă de cel mai devotat fiu al poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii, cei care au luat cuvîntul au subliniat în simpozioane, sesiuni de comunicări, concursuri ale elevilor, vizite la muzee contribuţia deosebită a conducătorului partidului şi statului la dezvoltarea creatoare a învăţăturii revoluţionare a clasei muncitoare, la dezvoltarea social-economică a patriei, la apărarea păcii şi colaborarea între popoare. Teme din aria celor enumerate mai sus au fost abordate în faţa studenţilor Institutului de învăţămînt superior din Bacău, în cercuri de istorie ale elevilor din Bacău, Tg. Ocna, Moineşti etc. Au susţinut comunicări şi referate cadre didactice şi studenţi, au conferenţiat activişti de partid şi de stat, muzeografi. Programe artistice bogate au purtat titlurile : „Te slăvim prin cint şi vers, iubit conducător“, „Sunt suflet din sufletul neamului meu”, „Omagiu iubitului conducător“. „Agricultura judeţului Bacău, realizări şi perspective“ a constituit tema sesiunii ştiinţifice de referate şi comunicări organizată de Comitetul judeţean Bacău al P.C.R., Consiliul judeţean de educaţie politică şi cultură socialistă, în colaborare cu Academia „Ştefan Gheorghiu“. Institutul central de cercetări economice Bucureşti, o serie de instituţii judeţene, s-a consemnat, astfel, (în ziua de 12 martie a.c.), printr-o acţiune amplă şi o participare prestigioasă, două din aniversările deosebite, ca importanţă istorică şi social-politică, din această primăvară : 75 de ani de la marea răscoală ţărănească din 1907 şi 20 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii. In plenul sesiunii, a luat cuvîntul tovarăşa Alexandrina Găinuşe, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, care a reţinut atenţia celor prezenţi cu lucrarea „Concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la noua revoluţie agrară. Agricultura judeţului Bacău în cei 20 de ani de la încheierea cooperativizării“. Manifestarea ştiinţifică de la Bacău a beneficiat, în continuare, de contribuţia unor cercetători din domeniile istoric şi economic, a unor cadre universitare din Bucureşti şi Iaşi, a unor activişti de partid şi de stat, specialişti din agricultură, muzeografi etc. In cele trei secţiuni s-au susţinut mai mult de 40 de materiale. In aceeaşi zi, s-a vizitat expoziţia foto-documentară dedicată aceloraşi evenimente aniversative, prezentată în holul Teatrului dramatic Bacovia. Sărbătorirea a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist, a înscris un moment deosebit în viaţa tinerilor din judeţul Bacău prin adunarea festivă din 17 martie a. c. A participat tovarăşa Alexandrina Găinuşe, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.c.R. Din partea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist a luat cuvîntul Ana Ferencz, secretar al C.C. al U.T.C. Cei care au urcat la tribună — muncitori, ţărani, intelectuali, elevi, studenţi — au exprimat prin vorbe simţite, pline de emoţie neţărmurita lor dragoste şi recunoştinţă faţă de partid faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, modelul cel mai înalt de conştiinţă revoluţionară, devotament şi iubire de patrie, fiul cel mai iubit al naţiunii noastre, care a făcut să crească prestigiul internaţional al României socialiste. Poşti activişti U.T.C., astăzi oameni cu părul cărunt, au evocat aspecte din munca lor, caracterizată şi ea, la vremea ei, de elanul, de patosul constructiv al generaţiei tinere, în cadrul adunării festive au fost înmînate diplome de onoare ale C.C. al U.T.C. şi insigne jubiliare unor activişti de partid şi ai organizaţiei de tineret, cadre ce au făcut parte din aparatul U.T.C., unor organizaţii ale U.T.C. din judeţul Bacău. S-a vizionat, apoi, un spectacol susţinut de formaţii artistice de amatori reprezentative ale Comitetului judeţean Bacău al U.T.C., alcătuite din muncitori, elevi, studenţi şi militari. Şi-au mai dat concursul actori ai Teatrului dramatic Bacovia. împlinirii a 60 de ani de la crearea U.T.C. şi 25 de ani de activitate a U.A.S.C.R. i-au fost dedicate şi două expoziţii : una de pictură şi grafică — „Valori de artă plastică contemporană din colecţii băcăuane de stat” — şi alta foto-documentară, realizate de Muzeul judeţean de istorie şi artă, Filiala Bacău a Arhivelor Comitetul judeţean Consfătuire cu creatorii. Membri ai cenaclurilor şi cercurilor literare, de artă plastică, artă populară, foto, cinecluburilor etc., de la oraşe şi sate, reprezentanţi ai unor instituţii artistice, organizaţii de masă şi obşteşti, redactorii revistei „Ateneu“,au luat parte la o consfătuire de lucru menită să contribuie la antrenarea şi valorificarea mai judicioasă a tuturor talentelor din rîndul maselor de oameni ai muncii. A fost de faţă tovarăşul Constantin Toma, secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R. Dezbaterile s-au desfăşurat pe baza raportului-sinteză asupra rezultatelor în domeniul creaţiei tehnico-ştiinţifice şi artistice, activităţilor politico-ideologice şi cultural-educative din cadrul ediţiei a treia a Festivalului naţional „Cîntarea României”, înfăţişat participanţilor de tovarăşul Petru Enăşoae, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Deşi numărul premiilor e de aproape trei ori mai mare faţă de ediţia precedentă a festivalului, potenţialul creator din judeţul Bacău poate fi şi mai bine fructificat. Părerea aceasta, ca şi numeroasele propuneri privind diversificarea modalităţilor de acţiune, a formelor muncii culturale de masă în vederea lărgirii conştiinţei economice a oamenilor muncii şi îndeplinirii exemplare a sarcinilor economico-sociale s-au regăsit în concluziile consfătuirii. O menţiune specială merită a fi făcută în legătură cu momentul organizării reuniunii amintite , acum, în etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“, cînd poate fi, cu adevărat, un factor stimulator în munca întregului activ cultural din judeţul Bacău. Au fost reţinute sugestiile unor vorbitori : ing. Relu Petroiu, Vasile Florea, directorul Muzeului judeţean de istorie şi artă, Ana Marchiş, preşedinta Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, Ernest Gavrilovici, Petre Butucaru, dramaturgul George Genoiu, Constantin Călin. Cu prilejul consfătuirii s-au înmînat diplome şi insigne cîştigătorilor ediţiei a treia a Festivalului naţional „Cîntarea României“. „Ţării — conştiinţa şi fapta”, dialogul cultural-artistic declanşat în luna ianuarie, a pus în mişcare forţele artistice şi culturale săteşti din întreg judeţul. De subliniat că se continuă o experienţă anterioară din judeţul Bacău’ — dialogul-concurs pe aceeaşi scenă „Calitatea muncii, calitatea vieţii, calitatea conştiinţei noastre“ — şi, în concordanţă cu etapa de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României”, creează un impuls favorabil competiţiei, creşterii gradului de exigenţă a tuturor factorilor educaţionali faţă de fenomenul cultural-artistic săvîrşit la nivelul căminelor culturale. Concluziile primei etape de concurs relevă implicarea mai profundă a dialogului, ca iniţiativă băcăuană, în realitatea social-economică a localităţilor, prin cîteva din probele prevăzute în regulament (masa rotundă, concursul „Cine ştie cîştigă“), ajutînd la cunoaşterea şi însuşirea obiectivelor noii revoluţii agrare, rolului autoconducerii, autogospodăririi, autoaprovizionării în valorificarea resurselor locale, obiectivelor prioritare în dezvoltarea comunei respective în 1982 şi în perspectivă. Un punctaj satisfăcător au obţinut şi brigăzile artistice (Dămieneşti, Căiuţi, Podu Turcului, Bereşti-Bistriţa, Bogdăneşti, Caşin) şi ele cu programe incitante, adecvate problematicii complexe a localităţilor respective. In etapa a doua a dialogului (aprilie a.c.) se scontează pe etalarea mai convingătoare a talentelor individuale (recitatori, solişti vocali şi instrumentişti etc.). „Luna cărţii la sate“ a prilejuit, pe fondul unei tradiţii de popularizare adecvată a noutăţilor editoriale, contacte ale cititorilor cu scriitori, redactori şi colaboratori ai unor publicaţii, membri ai cenaclurilor literare etc. Momentul deschiderii acţiunii a fost marcat de o şezătoare literară în comuna Negri. Au citit redactori şi colaboratori ai revistei „Ateneu“ — Constantin Călin, Măndica Mardare, poeţii Ovidiu Genaru, Calistrat Costin, Octavian Voicu. A urmat un program de muzică şi poezie susţinut de Miron Costel, membru al Cenaclului artelor din Bacâu cercul „Prietenii bibliotecii“, artişti amatori din localitate. Şezători literare au mai avut loc la Bereşti Tazlău, Secuieni, Hemeiuşi. Au citit din creaţia lor : oaspeţii clujeni Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu, Petru Poantă, băcăuanii Ovidiu Gena- TV, Sergiu Adam, George Genoiu, Viorel Savin, Val Mănescu, Victor Mitocaru. Prin grija Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Bacău, gama manifestărilor organizate a mai cuprins prezentarea unor lucrări şi întîlniri cu autorii acestora :• la Măgura „Bionica distractivă“ de Tudor Opriş, iar la Sascut „Agricultura biologică“ de Petre Papacostea. Conferinţele revistei „Ateneu“ şi ale Teatrului dramatic Bacovia, în luna ianuarie, criticul de artă Valentin Ciucă a făcut o atractivă evocare a unei călătorii în Asia Centrală, apoi Calistrat Costin a răspuns numeroaselor întrebări iscate de romanul său recent, Arşiţa. în februarie, Constantin Călin a citit şi comentat fragmente din Amintirile lui Mircea Eliade, iar dr. Vasile Sporici a expus — concis, pregnant — principalele elemente ale filozofiei lui Ştefan Lupaşcu. Tot două comunicări au fost programate şi în martie : una, aparţinînd dr. Arcadie Percek, a prezentat cele mai recente date despre psiho-filozofia somnului, cealaltă, a prof. univ. dr. Mihai Mertea, — rezultatele unei anchete sociologice, în cadrul conferinţelor a fost introdusă rubrica „Atelier“, la care, pînă acum, au fost solicitaţi să-şi prezinte preocupările literare, artistice sau ştiinţifice : Ovidiu Genaru, Octavian Voicu, Matei Alexescu, Ilie Boca. După trei decenii dedicate cărţii, răspîndirii ei, litrarul Ioan Lazan a ieşit la pensie. Alăturăm urarea noastră sinceră de sănătate şi viaţă lungă, gindurilor frumoase exprimate într-un cadru solemn de colectivul Centrului de librării Bacău. Artis-club. Sub egida sindicatului minier Comăneşti, la Clubul minerilor din Asău, s-au aniversat, într-un cadru festiv, cinci ani de activitate a cenaclului, condus de profesorul Petru Colăcel. Au participat, scriitori de la revistele Apărarea patriei şi Ateneu, precum şi redactori ai ziarului „Steagul roşu“. Dialog. Marţi 23 februarie a.c., profesorii de limba română de pe Valea Trotuşului s-au întîlnit, cu poetul Constantin Th. Ciobanu, autorul unui nou volum de versuri, intitulat Infranord (Ed. „Junimea“, 1981). Al treilea volum de lirică modernă al poetului oneştean a fost prezentat auditoriului de criticul literar Vlad. Sorianu, de la revista Ateneu, în seara aceleiaşi zile, la librăria „Mihai Eminescu“, din municipiul trotuşean, a avut loc lansarea oficială a volumului. Teatrul de copii al Casei de cultură „V. Alecsandri“ din Bacău a împlinit două decenii de activitate. Unic în ţară, acest colectiv îndrumat cu vocaţie şi pasiune de Melania Ghica, a reuşit să prezinte numeroase spectacole pe scena locală şi în cadrul emisiunilor T.V. pentru copii. Originalitatea formaţiei constă în faptul că interpretează texte inspirate din viaţa şcolarilor, autoarea pieselor respective fiind aceeaşi Melania Ghica. Dintre cele 25 de titluri înscrise pe afişe, dar care au apărut şi pe genericul micului ecran, reţinem spectacolele „Fantezie cosmică“, „Motanul prinţesei mofturoase“. ..De prin clasă adunate”, „S-a întîmplat în clasa I-a B”, „Albă ca Zăpada la estradă“ şi reprezentaţia jubiliară cu titlul sugestiv, „Vîrsta întrebărilor“. Cenaclul de dramaturgie şi cultură teatrală organizat de revista „Ateneu” şi Teatrul dramatic „Bacovia“ îşi continuă activitatea prin acţiuni complexe. Paralel cu lectura pieselor sunt prezentate eseuri de teoria dramei, profiluri de dramaturgi, dialoguri cu oameni de teatru, evocări aniversative. Prin această activitate complexă se urmăreşte atragerea unui public interesat să pătrundă în intimitatea fenomenului teatral, spectacolul-lectură fiind şi el o formă de manifestare a cenaclului. La recenta şedinţă de lucru, Viorel Savin a citit o piesă scurtă („Cifra-comedia“), iar George Genoiu a supus atenţiei două procedee dramatice , despre tergiversare şi despre „dragonul fiecăruia“. 12 coruri, culegerea ce poartă pe copertă menţiunea „din creaţia compozitorilor băcăuani” concretizează, într-o formulă la îndemîna celor interesaţi, activitatea cenaclului muzical judeţean, condus de profesorul Vasile Lamură şi avîndu-l ca preşedinte de onoare pe compozitorul Gheorghe Bazavan. Cite una sau mai multe lucrări publică : Ion Cunţan, Emil Pogângeanu, Ana Luminiţa Adam, Vasile Pârlea, Vasile Lamură, Octavian Marc, Ion Bănică. Invitat de Biblioteca judeţeană, scriitorul Romulus Vulpescu a fost primit şi aplaudat, în aceeaşi zi (20 februarie a.c.), de elevi (în amfiteatrul Liceului „George Bacovia“) şi de un grup de cititori de vîrste diferite (la sediul instituţiei gazdă). Veritabilul recital de versuri oferit admiratorilor săi a fost precedat deun amplu dialog despre literatura contemporană, la care a participat şi criticul Vlad Sorianu, în aceeaşi lună (februarie). Biblioteca judeţeană a mai organizat o discuţie cu copiii pe marginea volumului „Bionica distractivă“, de Tudor Opriş. Dedicată Zilei internaţionale a femeii, expoziţia de grafică şi pictură de la Galeriile de artă Bacău reuneşte lucrări recente de Cristina Ciobanu, Iulia Doarbeş, Iulia Filimon, Cristina Neagu, Letiţia Oprişan, Didina Solomon şi Mariana Zaharescu. Alături de membrele Filialei U.A.P. — Bacău sunt prezente şi alte nume ale căror lucrări se află deja în colecţiile Muzeului judeţean de istorie şi artă. Expoziţii ale amatorilor. Gheorghe Fifirig, Ion Mărie, Catinca Popescu, Rică Weimberg Bernard au expus, în luna februarie, la Teatrul dramatic Bacovia (holul de marmură) şi Galeriile de artă, în total, peste o sută de tablouri demonstrînd, pe de o parte o activitate vie, neîntreruptă în rîndul amatorilor, stimulată de Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, iar pe de altă parte evoluţia unor talente şlefuite la Şcoala populară de artă. O expoziţie de grup, recomandată băcăuanilor în ultima zi a lunii februarie, evidenţia şi succesele obţinute în cadrul Festivalului naţional ..Cîntarea României" — 18 titluri de laureat (dublu faţă de ediţia a doua a festivalului), între premiaţi : Catinca Popescu, Tatiana Iftime, Rică Weimberg Bernard (premiul I) , Ion Mărie, Gheorghe Mereuţă, Nicolae Ursu, Constantin Hreamătă, Gheorghe Fifirig, Aurel Tenţ (premiul II). Constantin Hreamătă a deschis a douăsprezecea expoziţie personală (14 februarie a.c.), la Iaşi. O expoziţie elocventă pentru înclinaţia artistului către peisaj. E a treia oară cînd Constantin Hreamătă se prezintă în faţa publicului ieşean. Un simpozion dedicat împlinirii a 550 de ani de la moartea domnitorului Alexandru cel Bun a propus auditoriului — oameni ai muncii de la întreprinderea metalurgică Bacău — recitirea unei nepieritoare pagini de istorie a neamului. Au ţinut expuneri : dr. Ioan Mitrea — „Alexandru cel Bun figură dominantă a primului secol din istoria statului feudal Moldova” — şi Alexandru Artimon — „Moldova din vremea lui Alexandru cel Bun în lumina descoperirilor arheologice“. Creativitatea tehnico-ştiinţifică, în holul Casei de cultură a sindicatelor din Bacău s-a deschis o interesantă expoziţie în sprijinul acţiunii patriotice de reducere a importului, asimilării de repere şi materiale necesare industriei judeţului. Expoziţia prezintă prototipurile a 170 de invenţii şi inovaţii şi peste 3 300 repere, realizate în 30 de întreprinderi şi instituţii ale judeţului Bacău, în decursul anului 1981. Punerea lor în practică a determinat importante creşteri ale producţiei, precum şi reducerea cu 680 milioane lei a importului de piese de schimb, ansamble şi subansamble. Organizată de către Comitetul judeţean de partid, prin Comisia judeţeană pentru stimularea participării maselor la creaţia ştiinţifică şi tehnică, în colaborare cu Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comisia judeţeană de organizare economico-socială, expoziţia pune în valoare şi alte posibilităţi ale propagandei tehnico-ştiinţifice, cum ar fi organizarea unor mese rotunde pe temele creativităţii tehnico-ştiinţifice, întîlniri cu inventatori şi inovatori, vizionări colective ale expoziţiei. în primele şedinţe din acest an ale clubului oamenilor de ştiinţă şi artă, s-a evocat activitatea poetului Mihai Eminescu în domeniul teatrului, precum şi ecoul internaţional pe care l-a avut Unirea din 1859. Au luat cuvîntul ziaristul Ioan Enache, criticul şi dramaturgul George Genoiu, directorul Filialei Bacău a Arhivelor statului, prof. Dumitru Zaharia. Cu prilejul altor întruniri, tehnicianul Gh. Furdui, de la I.Av. Bacău, a vorbit despre invenţia sa „Obţinerea hidrogenului prin procedeul termofotosintezei“, iar economista Florentina Roman, de la I. M. Bacău, despre mit, cultură şi religie. Din creaţia originală a membrilor clubului au citit Petru Cimpoeşu (proză) şi Dan Gavrilovici (versuri). Programul ateist-ştiinţific intitulat „Soarele”, care se bucură de o deosebită primire din partea publicului, a fost itinerat în localităţile Agăş, Podu-Turcului, Solonţ, Tg. Ocna şi Slănic Moldova. Ioana PARAVA Cărţi primite la redacţie • Costea Marinoiu , Istoria cărţii vîlcene sec. XVII—XVIII, Ed. Scrisul românesc, 1981 ; • Maria Banuș : Noiembrie, inocentul, [Versuri], Ed. Eminescu, 1981 ; • Constantin Dracsin : Poezii, Ed. Albatros, 1981 ; • Valentin Ciucă : Pe urmele lui Calistrat Hogaș, Ed. Sport- Turism, 1982 ; • Ion Iovan : Comisie specială, Ed. Cartea românească, 1982 ; • Ion Apetroaie : Orfeu si Aristarc, Ed. Junimea, 1982. • Mihai Drăgan : Interpretări eminesciene I, Ed. „Junimea“, Colecţia „Eminesciana“, 1982 . © Liviu Pendefunda : Farmacii astrale, [Versuri], Ed. „Junimea“, 1982. © Liviu Ioan Stoiciu : Inima de raze, [Versuri], Ed. „Albatros", 1982, PAGINA 2 Cenaclu Şedinţele cenaclului Bacovia au avut, anul acesta, o formulă de desfăşurare inedită : dialogul cu scriitori cunoscuţi ai literaturii române actuale. Premisa unor manifestări de acest gen este constituirea, la Bacău, a unui grup de scriitori tineri, care bat la porţile afirmării, în luna ianuarie am disociat, în sala bibliotecii Casei de cultură „Vasile Alecsandri“, cel puţin 4 grupuri : cel al oaspeţilor — Andi Andrieş, Virgil Cuţitaru şi Mihai Drăgan, toţi ieşeni şi, lucru foarte important, primii sunt directorul şi respectiv, redactorul şef de la Editura „Junimea” ; grupul scriitorilor băcăuani binecunoscuţi — Sergiu Adam, George Genoiu, Ovidiu Genaru, Vlad Sorianu ; apoi grupul celor care au citit — Tatiana Mihuţ, Cornel Galben, Ernest Gavrilovici, Nicolae Mihai, Dan Nistor, Ioan Enache, Dan Gavrilovici (poezie) şi Petre Cimpoeşu (poză) ; în sfîrşit, grupul masiv al cenacliştilor (invitaţilor) înarmaţi cu extraordinara răbdare (calitate) de a asculta în linişte totul. O fi fost şi cel de-al cincilea grup, noi nu l-am descoperit, întrucît dialogul primelor trei grupuri ne-a răpit întreaga atenţie. Cit de fructuoasă a fost întîlnirea aceasta deducem din următorul fapt : patru dintre tinerii care au citit şi-au depus deja volumele la „Junimea“. Competiţia în care au intrat le va oferi, desigur, surprize. De ce natură vor fi acestea, vom vedea. Sperăm să fie de bun augur ! în februarie, cenaclul Bacovia a venit în contact cu redactori de la revistele clujene „Steaua” şi „Tribuna“, — Adrian Popescu, Petre Poantă, Nicolae Prelipceanu, Eugen Uricaru. Subiectul discuţiei : cele 23 poeme (nici unul mai mult) citite de Zenovia Măriuţă, elevă în clasa a XH-a la Liceul industrial nr. 4 Bacău. Parafrazînd (destul de des) un erou al lui Marin Preda („Are sau n-are ? Are do’ le !“), expansivul (în discuţii) critic clujean Petre Poantă a ţinut să clarifice totul de la bun început : „Zenovia Măriuţă este o poetă talentată, foarte bună, chiar formidabilă”. Unii l-au urmat, de pildă, Dan Gavrilovici („talent cert, poezie sensibilă, proaspătă, matură“), Viorel Savin („o poetă surprinzătoare“), Vlad Sorianu („un temperament artistic cert, zgîrcenie expresivă, intuiţie exactă a cuvîntului”), Ernest Gavrilovici („este un fenomen, creează atmosferă poetică“), Sergiu Adam („e chiar o voce“), Ovidiu Genaru („scrie cu o sublimă inconştienţă“). Alţii însă au avut şi reţineri : Constantin Menagache („găsim şi cuvinte de umplutură“), M. Preda („poezie monocordă şi indistinctă, se poate scrie la nesfîrşit aşa”), Eugen Uricaru („în texte întîlnim, totodată, enormităţi şi versuri extrem de delicate“), Nicolae Prelipceanu („cred că sînt vreo 7 poezii în care n-ar trebui să se schimbe nici un cuvînt“). Aşadar, „are”, a concluzionat fecunda, plăcuţa şi folositoarea „gîlceavă”, spre satisfacţia tuturor iubitorilor de poezie prezenţi la cenaclu în acea seară de februarie. Ioan ENEA MOLDOVAN Corespondenţă ■vasule: gramaticu — gura humorului Sunt încă prea multe cuvinte, explicaţii, lungimi păgubitoare. E, totuşi, mai bine decit altădată, drept care vâ publicăm, în cadrul acestei rubrici, Grădina cu mere şi Turnurile de flori. DAN GEORGE — ARAD Vă aflaţi abia la începutul drumului. Pînă la poezie mai e mult. DUMITRU COJAN — MĂRGINENI, BACAU Nimic publicabil. Ne pare rău. Ar fi bine să frecventaţi un cenaclu literar, eventual „G. Bacovia“ al revistei noastre. Dacă timpul vă permite, treceţi pe la redacţie. Locuiţi la doi paşi. De ce să discutăm doar prin scrisori ? ZAHARIA PLAIANU — GURA HUMORULUI Cotele poeziei dv. sunt staţionare. Din păcate, la un nivel cam scăzut. Să sperăm că le vor urca revărsările de culori şi de miresme din această primăvară. V. IONESCU — PLOIEŞTI Scrieţi : „Noapte bună, noapte bună, / Noapte bună Eglantina ! / O, tu, draga mea / Află acum şi nu uita : / Numai tu eşti dragostea ! / Am trimis dorul pribeag / Să vină la tine-n prag / să vadă dacă-l primeşti / Şi de vrei să-l găzduieşti” şi tot aşa în continuare, pe cîteva pagini. Nu credem că Eglantina se va lăsa convinsă citind astfel de versuri. Mărturisiţi-i dragostea în proză. E mai uşor, mai firesc şi, neîndoielnic, mai eficient. P. PIRVULESCU — CRAIOVA Suntem convinşi, munca de intendent la un cămin de copii e utilă şi interesantă, dar ceea ce scrieţi dv. nu are absolut nici o legătură cu poezia. Iată cîteva „monstre” : „Medicul de gardă-n leagăn / Cadru chipeş, de-omenie / Legat de tot puietul zdravăn / Ca fiinţa ocrotită, vie / (...) Al muncii pure, infinite / Desfăşurată cu elan / Alături de imaculate / Surori mame an de an / Ce-n grafice, cern evoluţii / Privind lumea-n (?) greutate / Starea bună-a sănătăţii / Pentru toţi şi pentru toate.“ Vă rugăm frumos rămîneţi numai intendent. E mai bine şi pentru dv. şi pentru copiii din căminul în care lucraţi şi pentru noi. Mulţumim ! IOAN IONEL — BUCUREŞTI E bine că încă vă mai vizitează poezia şi ea are chipul unei fete care surîde. Mai trimiteţi ! VASILE PUSTIU — SUCEAVA Avem impresia că puteţi mult mai mult. Aşteptăm. NICOLAE I. PETRICSEK — BAIA MARE Ziceţi : „Vă scriu din Maramureş, din patria de naştere a descălecării moldave, cu gîndul bun şi aleasa omenie a oamenilor acestor locuri. Vă scriu de sub porţile în care lemnul cîntă, de lingă munţii şi codrii nepereche ai Nordului (...) Rostogolirea spre d-voastră a cuvintelor mele se vrea o încercare la care eu însumi am vrut să mă supun, un examen al pasiunii mele adusă in faţa unei critici exigente. (...) Din partea mea toate urările sincere de bine, sănătate şi împliniri.” Foarte frumoasă scrisoarea dv., frumoase o bună parte din versuri, mai puţin frumoase desenele. Vă publicăm mai jos poezia „Fără ierburi“ şi vă aşteptăm cu încredere în continuare. MARCEL D. ISTRATE — BRAILA Rubrica „Poşta redacţiei“ — în cazul nostru „Corespondenţă” — nu-şi propune să dea reţete privind „compunerea literaturii“. Dar, pentru că insistaţi cu atîta ardoare, iată una : se ia o cantitate apreciabilă de cultură. Se ia şi una de viaţă. Peste acestea se pune o doză dublă de talent. Se bate totul bine, la o temperatură cit mai înaltă, iar ceea ce rezultă se aşează pe o foaie albă de hîrtie, cu creionul, pixul sau stiloul. Se pune, apoi, la copt într-un sertar. După un timp, cit mai lung cu putinţă, se gustă, de preferinţă în compania unor persoane competente. Dacă gustul e bun, se expediază unei reviste. Dacă nu, nu. Zahărul pudră, mirodeniile exotice şi guleraşele de frişca sunt contraindicate. LIDIA LUCIDI DRAGANU — CLUJ NAPOCA Adresaţi-vă revistelor „Steaua“ şi „Tribuna“, care vă sunt foarte aproape. Succes ! V. CRISTIAN — PUCIOASA, DÎMBOVIŢA Vă mulţumim pentru interesul pe care îl manifestaţi faţă de revista noastră. Abonamentele se fac la oficiile poştale, nu la redacţii. DAN ANTIM — SLOBOZIA Uşurinţă a scrisului, semn al unui îndelung exerciţiu, claritate, ici-colo cite o imagine sugestivă. Se poate însă şi mai bine. Aşteptăm. VIOREL VAJNICU — BACAU Idei juste, îmbrăcate în haine prea strimte, de împrumut şi, în plus, inexpresive. Treceţi pe la redacţie. AUREL V. ZGHERAN — BUHUŞI Rezumat în versuri al unei pagini dintr-un manual de istorie. Poezia e cu totul altceva. THEODOR TIPA — CONSTANŢA Reportajele trimise nu sunt pe profilul revistei noastre. NELU A. MIHALCEA — URECHEŞTI, BACAU Pastişe, probabil involuntare, după romanţe binecunoscute. Iată un exemplu : „O adoram de-o vreme întreagă / Şi ochii ei fermecători / Făceau să-mi fie atît de dragă / Privind-o, mă prindeau fiori.“ In faţa unei astfel de „producţii poetice“ nu putem spune decit : păstrează copia şi nu uita originalul ! DUMITRU ANDRONACHE — BUCUREŞtI -A Medalionul pe care l-aţi consacrat lui I. H. Rădulescu nu depăşeşte nivelul unei expuneri generale despre opera acestei „personalităţi proeminente a culturii omâneşti. Un eseu sau un articol despre aspectele insuficient valorificate critic ale operei sale ar fi fost mai indicate. IVAN MIROSLAV AMBRUS — NADLAC, ARAD Am reţinut cîteva dintre traducerile dv. pentru unul din numerele viitoare ale revistei. Sergiu ADAM Grădina cu mere Din ce în ce mai aproape toamna şi grădina cu mere se alătură tuturor ; duce către aceleaşi ierburi aprinse, roci şi frunze, foşnetul cuminte ; nici primul, nici ultimul, călătorind prin vis trecerea aceasta poate uimi, poate fi o poveste în ochiul de seară ; gîndind la fîntîna săpată în lut, iată, cineva ridică palma : lumina-şi atîrnă fierul roşu ca-ntr-un cuib în crengile de măr. Turnurile de flori E trupul zilei cu inele, tulpină-n care sevele se trag, dar cele mai înalte sunt turnurile de flori, uneori, săgeata le sădeşte stelele-n crenele iarba ţine-o scară de lumină , cerul din petale arde spaţiul împrejur şi e bobul de lumină mai supus, în conul său, desculţ cum trec mă văd şi blind de-a te atinge. Vasile GRAMĂTICCI Fără ierburi Fără ierburi m-aş simţi străin Uitat de lacrimă şi de sărut Prin iarba cea tăioasă tot revin Spre rădăcini, spre părintescul lui. Vă chem pe toţi şi unicul îndemn E apărarea ierbii călătoare Pe coase puneţi firul ierbii semn Şi credeţi într-o iarbă viitoare. Nicolae PETRICSEK Ilustraţia numărului : Ilie BOCA ATENEU REVISTĂ SOCIAL-CULTURALĂ COLECTIVUL DE REDACŢIE : Petru FILIOREANU (redactor şef), Sergiu ADAM (secretar principal de redacţie), Constantin CĂLIN, George GENOIU, Măndica MARDARE, dr. Vasile SPORICI Apare trimestrial : 16 pagini — 5 lei Manuscrisele reţinute se publică în ordinea necesităţilor redacţionale. Materialele nepublicate nu se restituie. Tiparul : întreprinderea poligrafică Bacău. Redacţia şi administraţia Bacău , str. Eliberării nr. 63, telefon 124 97. ATENEU