Ateneu, 1983 (Anul 20, nr. 1-12)
1983-01-01 / nr. 1
, CU A SENTIMENTE DE INTENSĂ VIBRAŢIE ŞI MÎNDRIE PATRIOTICĂ, CU SATISFACŢIA PARTICIPĂRII LA ÎNFĂPTUIREA MARII OPERE POLITICE INIŢIATĂ ŞI CONDUSĂ DE PARTID, DE SECRETARUL GENERAL, OAMENII MUNCII, TOŢI LOCUITORII JUDEŢULUI BACĂU L-AU ÎNTÎMPINAT PE CEL MAI IUBIT ŞI STIMAT DINTRE FIII ACESTUI POPOR, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN VIZITELE SALE DE LUCRU p rezentul socialist şi viitorul comunist al patriei, pe ale căror frontispicii dăltuim, la dimensiunea celor mai înalte aspiraţii ale noastre, cuvintele-simbol „dezvoltare“, „progres“, „prosperitate“, „fericire“, „demnitate umană“ poartă, adine şi definitiv încrustată efigia celui mai ilustru dintre fiii şi conducătorii care ni i-a dat istoria tuturor timpurilor româneşti: Nicolae Ceauşescu. O efigie în care s-au decantat şi sedimentat calităţile şi însuşirile de excepţie ce dau chipul unui popor dintotdeauna animat de nobile aspiraţii de libertate şi neasemuit patriotism, de bărbăţie, cutezanţă şi acţiune revoluţionară, de dragoste profundă faţă de oameni. Trup din trupul viguros al ţării, fiinţă născută din fiinţa acestui neam în care s-a cristalizat tot ce poate fi mai bun şi mai frumos, chipul omului care trăieşte pentru oameni, făcîndu-şi din aceasta sensul întregii sale vieţi şi activităţi înseamnă, prin simpla rostire a numelui său, certitudinea devenirii. Nu cunoaştem, pînă astăzi, o operă mai măreaţă decît cea pe care o înfăptuim. Şi dacă multă vreme aceste străvechi meleaguri moldovene au stat sub apăsarea uitării, a indiferenţei şi neputinţei, acum metamorfoza generală şi profundă pe care o cunosc, prin care trec înseamnă o nouă existenţă, înfloritoare, înseamnă un destin croit din grija şi îndemnul conducătorului partidului şi statului, sub bagheta sa de virtuoz strateg al vieţii. Am trăit în mai multe rânduri, alături de toţi ceilalţi locuitori ai acestui înfloritor colţ de ţară, marea satisfacţie de a-1 întîmpina, de a-l primi în mijlocul nostru, pe secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii. Emoţia şi bucuria au fost, de fiecare dată, la fel de mari, intensitatea sentimentelor la fel de profundă. Prezent în mijlocul oamenilor muncii pentru a le cunoaşte preocupările, rezultatele, pentru a constata direct, la faţa locului, modul în care sunt traduse în fapte hotăririle şi obiectivele congreselor şi conferinţelor naţionale ale partidului şi a impulsiona acest amplu şi definitoriu proces prin care trece societatea românească contemporană, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dovedit, cum nimeni nu a reuşit să o mai facă pînă acum, că adevăratele, cele mai trainice legături cu ţara, cu poporul, se realizează numai printr-un permanent şi rodnic dialog în cadrul căruia orientările şi viziunea de ansamblu se regăsesc în detaliul cotidian, se realizează şi exprimă prin acesta. Memoria clipei a reţinut, de fiecare dată, atmosfera entuziastă, primirea fierbinte, sinceră, vibrantă ce l-au însoţit pe cel mai iubit fiu al poporului în vizitele de lucru întreprinse în judeţul Bacău. Reconstituind aceste momente, cu întreaga lor încărcătură emoţională,, cu semnificaţiile complexe şi majore pentru ceea ce înseamnă noul destin al meleagurilor scăldate de nu mai puţin legendarele ape ale Trotuşului, Bistriţei, Siretului, Caşinului şi Tazlăului, ne facem o plăcută îndatorire de cronicar din a oferi curgerii fireşti a istoriei mărturii şi sentimente din strălucitoarea „epocă Ceauşescu“, în semn de omagiu faţă de marcanta sa personalitate politică, faţă de zidirile trainice ale acestui ev socialist. 8 septembrie 1966. Platforma petrochimică de la Borzeşti — expresie elocventă a procesului de industrializare, prin care trece economia ţării, stimulat de istoricele hotărîri ale Congresului al IX-lea al partidului, care a stabilit direcţii prioritare, clare de acţiune — îşi primeşte înaltul oaspete cu întreaga măreţie a retortelor şi coloanelor ce se înalţă pe mai mult de 100 de hectare. Numai la Combinatul chimic sunt produse peste 50 de sortimente, exportate în 24 de ţări ale lumii. Valorosul schimb de idei dintre conducătorul partidului şi specialiştii şi muncitorii de aici relevă posibilităţile multiple de sporire a volumului producţiei, a eficienţei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ridicarea, pînă în anul 1970, cu cel puţin 30 la sută, a acestui nivel, consemnînd totodată în Cartea de onoare : „Cetatea chimiei, ridicată pe locurile unde a copilărit Ştefan cel Mare este o mărturie a cinstirii gloriei străbune prin fapte demne de epoca noastră socialistă“. Ctitorii socialiste. La Combinatul de cauciuc sintetic, unde au fost atinşi parametrii proiectaţi la 9, din cele 10 tehnologii de bază, secretarul general al partidului apreciază că este necesar să se acorde o atenţie sporită cercetărilor proprii în domeniul catalizatorilor, transmiţînd întregului colectiv de muncă urarea de a perfecţiona şi face „...să progreseze continuu tehnica complexă a fabricării acestui produs atît de important pentru economia naţională“, odată cu îndemnul de a ridica tot mai sus prestigiul mărcii CAROM. „Sarcina pe care o aveţi — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la mitingul organizat în incinta combinatului — să realizaţi, în 1970, peste 60 000 tone de cauciuc, trebuie să fie adusă integral la îndeplinire şi apelăm la toţi oamenii muncii din acest combinat să depună eforturi şi mai mari în vederea realizării tuturor obiectivelor puse de Congresul al IX-lea în faţa dumneavoastră“. De la 60 de sortimente fabricate în urmă cu 16 ani, la peste 80 în prezent, de la o producţie marfă în valoare de 3 miliarde lei, reprezentînd 25 la sută din întreaga producţie industrială a fostei regiuni Bacău, la mai mult de 12 miliarde lei la finele anului trecut ; de la 24 de parteneri externi, la 38 , iată cum au evoluat principalii indicatori ai activităţii unei ramuri care a deschis largi şi nebănuite posibilităţi de punere în valoare, de prelucrare superioară a resurselor de materii prime locale, între care ţiţeiul de la Moineşti şi Zemeş, sarea de la Tg. Ocna şi altele. Borzeştiul participă, actualmente, cu 96 la sută din producţia de cauciuc sintetic a ţării, 23 la sută din producţia de sodă caustică, 19 la sută — benzine, chimia şi petrochimia crescînd cu de mai mult de 4 ori faţă de anul 1965. In acest răstimp s-au dat în folosinţă importante capacităţi productive realizate la parametrii cei mai înalţi de tehnicitate : instalaţiile de cauciuc poliizoprenic, ametilpirolidonă, gamacid B, bistanol, tricloretilenă, de valorificare a izomerilor inactivi, alchilamine. Semănate pe un teren deosebit de fertil, cultivate cu răspundere, pricepere şi pasiune de către fiecare muncitor şi specialist de pe marea platformă industrială trotuşeană, sfaturile, îndemnurile şi recomandările secretarului general au rodit frumos, pe măsura învestiturii de încredere ce li s-a acordat. 27 mai 1970. Judeţul, municipiul Bacău cunosc, din nou, atmosfera specifică momentelor de referinţă istorică. Manifestările de intensă vibraţie, de dragoste fierbinte faţă de conducătorul iubit constituie nota dominantă, specifică, a acestei noi întîlniri cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Oaspete de onoare al întreprinderii avicole de stat — unitate concepută şi construită după cele mai moderne tehnologii în domeniu, rezultat al măsurilor iniţiate de partid pentru dezvoltarea zootehniei, „Avicola“ furniza la acea dată aproape 20 de milioane de ouă. Secretarul general recomandă să se asigure automatizarea totală a staţiei de sortare a ouălor, lucrare posibilă de realizat prin investiţii materiale minime, dar cu o mare contribuţie de inteligenţă proprie. Ce a însemnat, aici, dezvoltare ? Care a fost evoluţia întreprinderii în perioada următoare ? Crearea, în 1975, a sectorului de creştere a curcilor în sistem industrial cu circuit închis — selecţie, reproducţie, industrializare, cu o capacitate iniţială de 56 000 capete pentru selecţie, 106 000 locuri pentru reproducţie, o producţie anuală de carne de 10 500 tone; creşterea de 24 de ori a valorii fondurilor fixe, a efectivelor de păsări de aproape 20 de ori, a producţiei de ouă de 50 de ori iar a celei de carne de CERTITUDINEA DEVENIRII Edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune, ca o cerinţă obiectivă, participarea efectivă a oamenilor muncii la întreaga viaţă social-economică şi politică, a ţării, aceasta fiind expresia cea mai elocventă a dezvoltării democraţiei socialiste. Creşterea randamentului autoconducerii, dezvoltarea spiritului de răspundere a tuturor organelor colective de conducere, reprezintă una din cerinţele de prim ordin ale activităţii în fiecare întreprindere, de aceasta depinzînd, în măsură hotărîtoare, sporirea eficienţei economice, a rentabilităţii şi beneficiilor în toate domeniile producţiei de bunuri materiale. Noul mecanism economico-financiar a creat premise dintre cele mai favorabile pentru ridicarea parametrilor eficienţei la cote necunoscute pînă acum în ţara noastră. In acest context, la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 31 martie 1982 tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că : „principiul de bază al mecanismului economic — autogestiunea, autoconducerea — nu poate fi conceput fără o activitate rentabilă în toate sectoarele“. In sistemul indicatorilor care comensurează la nivelul tuturor verigilor organizatorice din economie volumul de activitate şi eficienţa acestora, valoarea producţiei nete ocupă cel mai important loc. Introducerea acestui indicator orientează preocupările colectivelor de muncă din întreprinderi spre utilizarea deplină a capacităţilor de producţie şi valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, reducerea consumurilor specifice şi ridicarea continuă a calităţii produselor, promovarea largă a progresului tehnic, creşterea productivităţii muncii, înnoirea şi modernizarea produselor, cointeresează colectivele de muncă în finalizarea producţiei fizice, stimulează creşterea rentabilităţii în toate unităţile. Definitorie în orice fază a creşterii economice, obţinerea unei eficienţe economice maxime reprezintă imperativul primordial în condiţiile în care ţara noastră este angajată decisiv în amplul proces de trecere la o nouă calitate în toate domeniile, ceea ce înseamnă o treaptă superioară în valorificarea optimă a resurselor materiale. Acestui scop îi răspund, între altele, acţiunile desfăşurate de mai mulţi ani de către partid pentru reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, pentru recuperarea şi reintroducerea în circuitul economic a materialelor refolosibile pentru creşterea generală a productivităţii şi eficienţei muncii. Funcţionarea valorii producţiei nete ca indicator de bază în planificarea şi comensurarea rezultatelor activităţii economice se realizează în condiţiile folosirii şi perfecţionării continue şi a celorlalţi indicatori economico-financiari, care exprimă volumul de activitate în diversele ramuri ale economiei (producţia marfă, producţia globală) şi eficienţa acestora (productivitatea muncii, costurile de producţie, beneficiile şi producţia la 1.000 lei fonduri fixe ş.a.). Esenţialul însă rămîne, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că trebuie să punem la baza dezvoltării noastre ca indicatori de bază producţia netă şi valoarea adăugată — adică ceea ce se produce nou în societate, pentru că numai pe această cale putem asigura atît mijloacele de acumulare, de dezvoltare, cît şi mijloacele penru crearea unor condiţii mai bunede viaţă întregii naţiuni. Realizarea valorii producţiei nete este strîns legată de calitatea activităţii colectivelor de muncă, valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, precum şi creşterea continuă a productivităţii muncii. Pornind de la aceste considerente, supunem atenţiei evoluţia indicatorilor : valoarea producţiei nete industriale şi valoarea producţiei marfă industrială în anul 1981 la întreprinderea de maşini-unelte din Bacău, Combinatul de prelucrare a lemnului Bacău, întreprinderea „Proletarul“ Bacău şi Mina Comăneşti, luate în studiu. Din datele înscrise în situaţiile statistice rezultă că toate întreprinderile luate în studiu auîndeplinit la finele anului 1981 indicatorii — valoarea producţiei nete industrială (I.M.U. Bacău — 100,2% CPL Bacău — 100%, „Proletarul“ Bacău 105,1%, Mina Comăneşti — 105,8% şi aceasta datorită unor măsuri organizatorice deosebite luate în domeniul reducerii cheltuielilor materiale şi productivităţii muncii. In acest sens, în unităţile economice mai sus menţionate s-a acţionat în următoarele direcţii : — respectarea consumurilor specifice planificate (cazul întreprinderilor „Proletarul“ şi C.P.L. Bacău) ; — extinderea utilizării înlocuitorilor fără afectarea calităţii produselor şi folosirea pe scară largă a deşeurilor (cazul întreprinderilor „Proletarul“ şi C.P.L. Bacău) ; — scurtarea ciclului de fabricaţie; — creşterea calificării personalului (realizări deosebite la I.M.U. Bacău) ; — îmbunătăţirea organizării producţie şi a muncii ; — creşterea productivităţii muncii ; — reducerea la strictul necesar a cheltuielilor administrativ-gospodărești ; — înlăturarea rebuturilor şi a oricăror cheltuieli neeconomicoase. Iată de ce în procesul de folosire superioară a resurselor energetice şi materiilor prime, un rol deosebit îl are noul mecanism economic, autoconducerea muncitorească, autonomia economico-financiară a întreprinderii socialiste. Ţinînd seamă de dinamismul puternic al dezvoltării economiei româneşti, problema economisirii resurselor de materii prime şi energie dobîndeşte o importanţă hotărîtoare. Pentru ţara noastră, creşterea productivităţii muncii vii şi economisirea valorilor deja create au un caracter de necesitate totală, avînd în vedere condiţiile actuale ale crizei mondiale de energie şi de materii prime. Asigurarea unei competitivităţi înalte activităţilor şi produselor economiei româneşti este hotărîtor condiţionată pe mai departe de folosirea, cît mai eficient social, a resurselor materiale şi energetice. In acest sens, la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 31 martie 1982 tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că : „este necesar acum să acţionăm pentru a recupera rămînerea în urmă în domeniul energetic şi al materiilor prime, să ne asigurăm o bază mai bună internă şi, în felul acesta să creăm condiţii pentru a putea să trecem la dezvoltarea într-un ritm înalt a economiei, pe o bază mai trainică din punct de vedere al energiei şi materiilor prime“. Această necesitate a fost relevată şi de Plenara C.C. al P.C.R. din 7—8 octombrie 1982, unde se arată că un imperativ actual în economia ţării noastre constă în asigurarea unei înalte eficienţe în toate domeniile de activitate, acordîndu-se atenţie înlocuirii tehnologiilor excesiv consumatoare de combustibil şi energie, promovării rapide a produselor cu fiabilitate înaltă, randamente superioare şi greutăţi mici, introducerii metodelor moderne de organizare a producţiei şi a muncii. Obţinerea unei înalte eficienţe a muncii sociale este indisolubil legată de creşterea productivităţii muncii şi reducerea continuă a cheltuielilor de producţie. Sporirea accentuată a productivităţii muncii constituie factorul hotărîtor al măririi producţiei materiale, influenţînd considerabil trecerea la o nouă calitate a întregii activităţi social-economice. Lect. univ. Lucian SARADICI, Institutul de învățămînt superior din Bacău * Fragment dintr-o mai amplă cercetare sociologică. Afirmarea autoconducerii muncitorești*’ * PAGINA 2 ATENEU