Ateneu, 1984 (Anul 21, nr. 1-12)

1984-01-01 / nr. 1

PROBLEMELE REALIZĂRII UNEI NOI CA­LITĂȚI, A NIVELULUI TEHNIC, A VALORI­FICĂRII SUPERIOARE, ALE PRODUCTIVI­TĂȚII muncii sînt strîns legate de RIDICAREA LA UN NIVEL SUPERIOR A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI DE CERCETARE. NICOLAE CEAUŞESCU Lucrînd de un deceniu sub egida Institutului Central de Chimie (ICECHIM). Laboratorul de cercetări de pe platforma petrochimică din Bor­­zeşti a beneficiat de îndrumarea nemijlocită a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Realizarea cauciucului românesc (poli­­izoprenic), cercetările şi produsele din domeniul complex al polimerizărilor stereospecifice şi alte teme moderne, aparţinând chimiei macromole­­culare, sunt doar cîteva din subiectele a căror abordare şi rezolvare strălucită, cu aportul e­­ficient al savantului de renume mondial Elena Ceauşescu, au contribuit la spectaculoasa dez­voltare a industriei chimice româneşti. Creşte­rea producţiei sale de aproape 200 de ori, în anii socialismului, a primit un puternic impuls din partea acestor ramuri de vîrf ale cercetării ştiinţifice şi tehnologiei petrochimice. Ocupîndu-se în repetate rînduri de factorii dezvoltării materiale a ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat manifestarea unor greu­tăţi, determinate atît de criza economică mon­dială — care se reflectă şi în România­ — cît şi de unele contradicţii apărute în viaţa eco­no­­mico-socială. Printre acestea, secretarul gene­ral al partidului, preşedintele Republicii a citat rămânerea în urmă a cercetării pentru crearea unor produse noi cu caracteristici superioare. Acţionîndu-se ferm, în aceşti trei ani ai cincina­lului, pentru rezolvarea contradicţiilor, s-au ob­ţinut incontestabile rezultate pozitive, care au creat condiţiile realizării şi depăşirii substan­ţiale a producţiei industriale şi agricole plani­ficate . „La toate realizările din perioada con­strucţiei socialiste, şi din ultimii doi ani şi ju­mătate — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara din iunie 1983 a Consiliului Naţio­nal pentru Ştiinţă şi Tehnologie — cercetarea ştiinţifică şi tehnologică a adus o contribuţie de mare însemnătate în multe domenii hotărî­­toare pentru mersul nostru înainte“. Unul din factorii care au potenţat şi activi­tatea laboratorului de cercetare, din platforma petrochimică Borzeşti, îl constituie integrarea, în 1974, a unităţilor disparate de până atunci, în cadrul Institutului Central de Chimie. Prin unirea tuturor forţelor de cercetare, prin inte­grarea organică a cercetării cu producţia s-au putut soluţiona operativ şi la nivelul tehnic co­respunzător probleme de reală însemnătate e­­conomică. ...Mă aflu în vizită la şeful laboratorului ICECHIM — Borzeşti, cercetătorul principal in­giner Adrian Cosăreanu , tocmai s-a întors de la una din cele 15 instalaţii-pilot, existente în cadrul platformei Combinatului petrochimic Bor­zeşti, în acest sistem complex de unităţi de cer­cetare şi producţie funcţionează alte 20 labora­toare cu profile bine delimitate. E preocupat, aproape că nu are chef de vorbă, iar după ce răspunde la telefon pentru a da nişte lămuriri, aflu că e nemulţumit de parametrii atinşi la una din instalaţiile pilot pe care tocmai o controlase . — Potenţialul de care dispune cercetarea noas­tră, îmi explică la un moment dat, nu este încă folosit pe deplin corespunzător. — Aceasta — deşi am obţinut şi obţinem rea­lizări foarte importante, intervine secretarul Co­mitetului de partid al Laboratorului, inginer Maria Miron. Avem încă mari posibilităţi în la­boratoarele şi „piloţii“ noştri, continuă ea, pen­tru a rezolva cît mai operativ şi mai eficient programele stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională, ale partidului. De aceea, continuă ea, respectând stilul de mun­că Jail ICECHIM, al tovarăşei Elena Ceauşescu personal, noi ne propunem nu numai să reali­zăm un produs ori altul, o­ tehnologie sau alta, ci ne interesează efectele lor productive mul­tiple. în jurul inginerului Cosăreanu şi al secretarei de partid se află cîţiva dintre principalii lor G­î n d i r e a (Urmare din pag. 1) nostru, în care este încorporat aportul hotărî­­tor al secretarului general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă un îndreptar preţios pentru activitatea înregului front al gîn­­dirii istoric® româneşti. Dincolo de imaginea de ansamblu a istoriei noastre naţionale, aici sînt puse în evidenţă teze şi concluzii fundamentale cu o semnificaţie deosebită pentru dezvoltarea gîndirii istorice contemporane, în program se subliniază că împletirea strânsă între lupta ma­selor populare pentru libertate socială şi efor­turile aproape necontenite în care a trebuit să se angajeze poporul român pentru apărarea ne­atârnării, iar apoi, în epoca modernă şi contem­porană, a independenţei şi suveranităţii naţio­nale nu este o trăsătură specifică numai isto­riei noastre, ci un progres logic, obiectiv al lu­mii contemporane. Opera istorică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu demonstrează teza cu privire la rolul nefast al dominaţiei străine pentru dez­voltarea istorică a popoarelor dominate, teză cu ample rezonanţe în conştiinţa politică a multor popoare şi naţiuni contemporane. Istoria Româ­niei confirmă concluzia ştiinţifică, potrivit că­reia dominaţia străină, ştirbirea sau pierderea suveranităţii şi independenţei afectează grav dez­voltarea economico-socială a popoarelor, evolu­ţia generală a societăţii ps. trepte superioare. Postulînd teza că istoria poporului român, prin trăsăturile ei fundamentale, confirmă conţinutul şi sensul general al dezvoltării umanităţii, co­respunzător legilor obiective care au guvernat colaboratori : chimista Aurelia Cernenco, dr. ing. Valentină Botoşan, precum şi inginerele Mar­gareta Băncilă şi Georgeta Ene. în general, colectivul, altfel destul de numeros, pe care îl coordonează inginerul Cosăreanu, dispune de un număr relativ mic de specialişti cu studii su­perioare, îmi exprim părerea că o asemenea stare de lucruri ar putea fi lesne remediată in­tr-un centru industrial ca municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, unde predomină tinereţea şi deci entuziasmul pentru munca de pionierat ştiin­ţific şi tehnic. — Fără îndoială, răspunde ing. Cosăreanu, rezultatele noastre, atît în cercetarea propriu­­zisă, cît şi în domeniul microproducţiei, nu se pot explica decit tocmai prin asemenea cali­tăţi ale colaboratorilor. Anul acesta, de pildă, vom obţine din „mica“ producţie a staţiilor noas­tre pilot produse în valoare de peste 40 mili­oane lei. Nu-i mai puţin adevărat însă că o oa­recare primenire a echipamentelor de laborator, ca şi încadrarea, în colectivul ICECHIM — Bor­zeşti a unor specialişti — pe care de altfel i-am Colocviu economic Sub îndrumarea tovarăşei Academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, Activitatea laboratorului ICECHIM Borzeşti­­ la­­ nivelul noii calităţi a­l economiei naţionale şi găsit, şi ar dori să lucreze aici dacă li s-ar acorda transferul — ne-ar fi de mare folos. Ideea o reia şi cercetătoarea ing. Margareta Băncilă : — Indicaţiile de partid şi de stat prevăd scurtarea drastică a desfăşurării activităţilor de cercetare, finalizarea şi industrializarea cit mai operativă a temelor în lucru. Ni se cere — de altfel cu deplin temei — să rezolvăm proble­mele, chiar cele mai dificile, în maximum doi­­trei ani. O pretinde ritmul dezvoltării ştiinţei, al cerinţelor economico-sociale. în ce ne pri­veşte, am putea spune că n-am aşteptat aseme­nea îndemnuri. Multe din produsele şi tehno­­ istorică societatea în devenirea ei continuă, opera se­cretarului general reliefează şi anumite forme specifice, originale, care au imprimat procese­lor istorice, în anumite perioade, unele trăsături proprii. O înţelegere simplistă, dogmatică a par­tinităţii s-a maniestat în istoriografia noastră prin concepţia că avem două istorii : o istorie a poporului şi alta, paralelă, a partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia : „Is­toria poporului român va trebui să cuprin­dă şi istoria mişcării muncitoreşti revoluţio­nare a Partidului Muncitoresc Social Democrat, precum şi a Partidului Comunist Român. Nu pot exista două istorii, una a poporului şi una a partidului. Poporul nostru are o singură is­torie, iar activitatea P.C.R., ca şi a altor partide în diferite perioade, constituie o parte insepa­rabilă a istoriei patriei“. O pagină teoretică remarcabilă o reprezintă, în opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu, carac­terizarea rolului naţiunilor­ în epoca noastră, por­nind de la rolul lor în trecutul istoric, ceea ce a permis relevarea adevărului că întărirea na­ţiunii reprezintă un factor primordial al făuririi cu succes a socialismului şi comunismului. „Na­ţiunea se afirmă în zilele noastre ca o forţă motrice de seamă a dezvoltării istorice, fiind chemată să joace încă mult timp un rol deose­bit de important în progresul societăţii ome­neşti“. Realitatea istorică infirmă, de fapt, afir­maţiile acelor teoreticieni care încearcă să a­­crediteze ideea că naţiunile ar fi o categorie so­cială perimată. ,­,Du­pă unii, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, naţiunea ar fi o noţiune de­logiile obţinute în ultima vreme aproape că nici n-au trecut prin planşeta de proiectare, în discuţie intervine şi chimista Aurelia Cer­­nenco : — în ultimii doi ani, spre exemplu, chiar cîţiva din cei de faţă, ne-am ocupat de obţi­nerea în premieră pe ţară, a cauciucurilor nitri­­lice. Pentru a­ceastă fabricaţie, pe lingă ame­najările necesare la o instalaţie industrială e­­xistentă, s-a realizat şi s-a pus î­n funcţiune, intr-un termen record, o staţie-pilot pentru ob­ţinerea DEHA... — E vorba de instalaţia pentru obţinerea die­­tilhidroxilamiinei, produs care se importa din Vest, intervine inginerul Cosăreanu. Acesta e un auxiliar indispensabil pentru sinteza cau­ciucurilor nitrifice, şi va fi realizat, mai departe în cadrul activităţii de microproducţie. Acestui produs i se adaugă alte 10, finalizate la noi în ultima perioadă . — Spre exemplu, parafinele cu diferite grade de clorurare, folosite la obţinerea aditivilor sau ca plastifianţi şi ignifuganţi, precizează ing. Margareta Băncilă... deşi o parte din acestea, revine după o clipă de reflecţie, s-au obţinut ceva mai de mult. — în schimb, Caromuil-60 şi latexurile noastre sintetice, intervine ing. Maria Miron, sunt re­cente. Mă refer la aşa-zisele latexuri autioreti­­culabile, folosite în industria ușoară ca înlocui­tori de piele sau la cele pentru impregnarea covoarelor, la stabilizatorul pentru produse clo­­rurate, numit Alpastop, la acidul tricloracetic, necesar industriei electronice și altele... toate sau aproape toate însemnând renunţarea la im­porturi pe valută. — Din indicaţiile de partid, ale conducerii ICECHIM, adaugă ing. Adrian Cosăreanu, am înţeles necesitatea imperioasă de a realiza noi materiale, cu caracteristici superioare. Ne ono­rează şi ne obligă, ne angajează patriotic impor­tanţa prioritară care se acordă chimiei , ea deţine un rol decisiv în asigurarea economiei naţionale cu o serie de înlocuitori ai materia­lelor clasice sau provenite din import. Iată de ce am făcut tot ce ne-a stat în putinţă şi vom face în continuare, pentru a ne îndeplini dato­ria. Astfel, ca să completăm cele cîteva exemple date, m-aş referi, şi la iniţiatorul rapid de poli­­merizare, pentru cauciucuri : cercetarea a fost elaborată aici şi după „pilotare“ am început producţia lui, renunţind la import şi obţinând deja o producţie anuală de circa trei milioane lei. Să mai adaug adjuvantul KT-2 pentru lim­pezirea apei folosite la răcirea în staţiile de decantare. — S-a amintit aici de CAROM-60 ; a fost tema dumneavoastră personală ? insist eu. — Nu, răspunde laconic interlocutorul. Deşi suntem­ puţini, ne străduim să lucrăm­ în echipe, de cite ori este necesar şi posibil. — A fost „necesar şi posibil“ ? — Da, acest copolimer, destinat industriei u­­şoare, s-a realizat prin amenajarea unei linii industriale existente. Cum s-a procedat, de alt­fel, şi în cazul cauciucurilor nitrifice, a căror cercetare s-a grefat tot pe o linie existentă. Deseori noi pornim, de altfel, în încercările noastre, cu intenţia valorificării acestora în in­stalaţii existente, pe care le adaptăm, nevoilor noastre, sărind peste anumite etape care ar putea întârzia aplicarea lor în producţie. Nu pot să nu menţionez, cu acest prilej, sprijinul deo­­sebit, ajutorul primit din partea colegilor, al tuturor tovarăşilor noştri din producţie. ...Şi cam aşa izbutim să realizăm produse pe care, pînă acum le importam cu bani grei. — Presupun că aveţi în vedere nu numai înlocuirea cantitativă... — Acordăm o atenţie deosebită calităţii şi nivelului tehnic, la care adăugăm şi costul, în general mai scăzut, al produselor noastre, faţă de cele importate. — De altminteri, legea prevede că nu se poa­te pune nimic în producţie, dacă nu realizează un consum mai mic de materiale şi energie, adaugă secretara de partid, ing. Maria Miron. M-am convins de adevărul unor asemenea spuse, din cunoaşterea cîtorva rezultate concre­te. Nu am putut cita decit o mică parte din ele, spre a ilustra dăruirea profesională, comunistă, patriotică, a unui harnic colectiv de adevăraţi oameni de ştiinţă, păşită istoriceşte, iar politica de unitate naţio­nală şi de dezvoltare a naţiunii, mai cu seamă în condiţiile făuririi socialismului, ar fi chiar o politică greşită, ar reprezenta o manifestare de îngustime naţională“. Situat pe cea mai con­secventă poziţie revoluţionară, gîndirea istorică a preşedintelui României pune în lumină faptul că în lumea contemporană se afirmă tot mai puternic dorinţa popoarelor de a trăi libere, în state independente şi suverane, astfel incit fie­care popor să fie stăpîn în propria ţară. Această trăsătură a lumii contemporane nu este un ac­cident trecător, ci expresia unei legităţi obiec­tive a însăşi dezvoltării social-istorice. în concepţia preşedintelui României, princi­piul suveranităţii naţionale este universal va­labil şi acelaşi pentru toate statele, indiferent de mărime sau de orinduirea­ lor socială şi el nu poate fi conceput decit intr-un singur sens, adică nu poate fi interpretat în mod di­ferit faţă de o ţară sau alta. Pentru ştiinţa istorică opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu reprezintă un model strălu­cit în ceea ce priveşte judecata critică şi pă­trunderea adevăratelor dimensiuni ale istoriei patriei şi istoriei universale. Istoria nu infor­­mează numai, ci şi educă, experienţa trecutului constituind o călăuză atît pentru prezent cît şi pentru viitor, în mesajul adresat celui de al XV-lea Congres mondial de istorie, de la Bucu­reşti, secretarul general al partidului sublinia că istoricii, „studiind dezvoltarea societăţii, eve­nimentele istorice, să desprindă din uriaşa co­moară de experienţă acumulată de-a lungul mi­leniilor şi să îmbogăţească activitatea prezentă şi viitoare cu învăţăminte şi concluzii pentru mersul înainte al popoarelor pe calea civiliza­ţiei, pentru pace şi progresul întregii umanităţi“.­ ­ “ 1 . înalt prestigiu internaţional Prof. RAYMOND DAUDEL, Preşedintele Academiei Europene de Ştiinţe, Arta şi Litere : „Am ţinut mai întîi să aducem un omagiu ex­cepţionalelor dumneavoastră realizări personale în domeniul cercetării compuşilor macromolecularri, ai chimiei polimerilor, elastomerilor şi polimeri­­zârii. Această alegere ţine, totodată, seama de înal­tele dumneavoastră misiuni de stat, de remarcabi­lele dumneavoastră activităţi ca preşedinte al Con­siliului Naţiional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi ca preşedinte al Consiliului ştiinţific al Institu­tului Central de Chimie. Datorită calităţii dum­­­neavoastră excepţionale şi competenţei cerceta­t­orilor şi inginerilor români, Institutul Central de chimie a obţinut succese deosebit de impor­tante a căror listă este prea amplă pentru a fi enumerată. îngăduiţi-mi doar să amintesc valoarea seriei de cercetări multilaterale, realizată cu con­tribuţia dumneavoastră esenţială şi sub conduce­rea dumneavoastră nemijlocită, în domeniul sin­tezei şi caracterizării compuşilor macrom­oleculare, precum şi studiile de cea mai mare importanţa — fundamentală şi industrială — privind polime­­rizarea stereoscopică a izoprenului, larg cunos­cute in rîndul specialiştilor, realizări care au con­tribuit într-o măsură hotârîtoare la dezvoltarea industriei româneşti, la progresul economic şi so­cial al ţării, întrucît dumneavostră simbolizaţi ştiinţa şi tehnologia românească, Academia Euro­peană vă roagă să f­ binevoiţi a face parte din Co­mitetul său de onoare dorind, în acelaşi timp, sa sublinieze strălucitele dumneavoastră merite şi să aducă un omagiu tuturor oamenilor de ştiinţă şi inginerilor români“.­­Cu prilejul conferirii Diplomei de membru ti­tular al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte ş Litere şi de membru al Comitetului de onoare al Academiei, precum şi a Insignei de Aur a Acade­­demiei). ERNST GILMONT, Preşedintele Institutului american al chimiştilor : „Acordăm astăzi diploma de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor doamnei Elena Ceauşescu î­n semn de recunoaştere a mo­dului remarcabil în care conduce un prestigios institut de cercetări, pentru meritele sale deo­sebite în efectuarea unor studii importante, pentru aportul său deosebit în dezvoltarea vieţii ştiinţi­fice şi realizărilor din domeniul învăţămîntului nu numai din propria ţară, dar şi în întreaga lu­me. Domnia sa este primul om de ştiinţă de peste hotare care primeşte diploma de onoare, înfăptuirile doamniei Elena Ceauşescu pentru ridi­carea pe noi trepte pe plan internaţional a pro­fesiunii de chimist constituie o importantă con­tribuţie la dezvoltarea mondială a chimiei. Doamna Elena Ceauşescu a acţionat intr-un mod foarte eficient în spiritul acestor obiective pe care le urmăreşte şi Institutul american al chimiştilor. Datorită activităţilor sale, în prezent se deschid noi perspective în domeniul chimiei. Domnia sa a făcut multe pentru a spori prestigiul şi distinc­ţia acestei profesiuni“. (Cu prilejul decernării titlului de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor). MARGARET THATCHER, Liderul Partidului Conservator din Marea Britanie . „Sunt de profesiune şi chimist. Ca atare, am fost încîntată de posibilitatea de a vizita Institutul Central de Chimie din Bucureşti. Am avut, ast­fel ocazia să iau contact cu activitatea bogată pe care o desfăşoară academician doctor inginer Elena Ceauşescu, sub conducerea sa directă efec­­tuîndu-se aici cercetări legate de realizarea unor produse importante. Am reţinut adînca sa preo­cupare pentru buna lor utilizare, acum şi în viitor, o preocupare strîns conectată la dezvoltarea in­dustrială a României. Fără nici o îndoială, des­făşoară o muncă extraordinară pentru ca — prin noi industrii — să se asigure cu forţe propii ceea ce, înainte, ţara dumneavoastră era obligată să importe, în diferite domenii — mă refer de pildă, la produse chimice, materiale plastice, fi­bre artificiale, medicamente etc. Am văzut foarte frumoasele rezultate obţinute în acest sens la in­stitut, luînd în acelaşi timp cunoştinţă de lucră­rile în curs de realizare. Şi m-a im­presionat, ca principală orientare, armonizarea activităţii şti­inţifice cu interesele economiei, ale producţiei“. (Declaraţie făcută în timpul vizitei în Româ­nia — septembrie 1975). DOROTHY CROWFOOT HODGKIN, laureată a Premiului Nobel pentru chimie „Am fost impresionată de faptul că, îndepli­­nindu-şi înaltele misiuni de stat ce i-au fost în­credinţate, acedemicianul doctor inginer Elena Ceauşescu îşi rezervă, în continuare, timpul ne­cesar activităţii de cercetare în laborator“. Profesorul RICHARD NORMAN, preşedintele şi Doctorul general al Instituitului Regal de Chimie din Marea Britanie „Cînd acordăm titlurile de licenţiat, membru de­plin şi membru cu înaltă şi amplă calificare, „Fellow", facem aceasta în semn de recunoaştere a integrităţii şi profesionalităţii, a probităţii de practicieni chimişti, fie că lucrează in învăţămin cercetare ştiinţifică, producţie industrială sau în alte domenii ale chimiei, de care azi depind t­ot ma multe tehnologii de bază. Este o mare onoare pentru noi ca să vă acordăm titlul de „Fellow“ al Institutului Regal de Chimie și să vă prezentăm Diploma de „Fellow“.ATENEU, IANUARIE 1984 !

Next