Ateneu, 1984 (Anul 21, nr. 1-12)
1984-01-01 / nr. 1
PROBLEMELE REALIZĂRII UNEI NOI CALITĂȚI, A NIVELULUI TEHNIC, A VALORIFICĂRII SUPERIOARE, ALE PRODUCTIVITĂȚII muncii sînt strîns legate de RIDICAREA LA UN NIVEL SUPERIOR A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI DE CERCETARE. NICOLAE CEAUŞESCU Lucrînd de un deceniu sub egida Institutului Central de Chimie (ICECHIM). Laboratorul de cercetări de pe platforma petrochimică din Borzeşti a beneficiat de îndrumarea nemijlocită a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Realizarea cauciucului românesc (poliizoprenic), cercetările şi produsele din domeniul complex al polimerizărilor stereospecifice şi alte teme moderne, aparţinând chimiei macromoleculare, sunt doar cîteva din subiectele a căror abordare şi rezolvare strălucită, cu aportul eficient al savantului de renume mondial Elena Ceauşescu, au contribuit la spectaculoasa dezvoltare a industriei chimice româneşti. Creşterea producţiei sale de aproape 200 de ori, în anii socialismului, a primit un puternic impuls din partea acestor ramuri de vîrf ale cercetării ştiinţifice şi tehnologiei petrochimice. Ocupîndu-se în repetate rînduri de factorii dezvoltării materiale a ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat manifestarea unor greutăţi, determinate atît de criza economică mondială — care se reflectă şi în România — cît şi de unele contradicţii apărute în viaţa economico-socială. Printre acestea, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii a citat rămânerea în urmă a cercetării pentru crearea unor produse noi cu caracteristici superioare. Acţionîndu-se ferm, în aceşti trei ani ai cincinalului, pentru rezolvarea contradicţiilor, s-au obţinut incontestabile rezultate pozitive, care au creat condiţiile realizării şi depăşirii substanţiale a producţiei industriale şi agricole planificate . „La toate realizările din perioada construcţiei socialiste, şi din ultimii doi ani şi jumătate — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara din iunie 1983 a Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie — cercetarea ştiinţifică şi tehnologică a adus o contribuţie de mare însemnătate în multe domenii hotărîtoare pentru mersul nostru înainte“. Unul din factorii care au potenţat şi activitatea laboratorului de cercetare, din platforma petrochimică Borzeşti, îl constituie integrarea, în 1974, a unităţilor disparate de până atunci, în cadrul Institutului Central de Chimie. Prin unirea tuturor forţelor de cercetare, prin integrarea organică a cercetării cu producţia s-au putut soluţiona operativ şi la nivelul tehnic corespunzător probleme de reală însemnătate economică. ...Mă aflu în vizită la şeful laboratorului ICECHIM — Borzeşti, cercetătorul principal inginer Adrian Cosăreanu , tocmai s-a întors de la una din cele 15 instalaţii-pilot, existente în cadrul platformei Combinatului petrochimic Borzeşti, în acest sistem complex de unităţi de cercetare şi producţie funcţionează alte 20 laboratoare cu profile bine delimitate. E preocupat, aproape că nu are chef de vorbă, iar după ce răspunde la telefon pentru a da nişte lămuriri, aflu că e nemulţumit de parametrii atinşi la una din instalaţiile pilot pe care tocmai o controlase . — Potenţialul de care dispune cercetarea noastră, îmi explică la un moment dat, nu este încă folosit pe deplin corespunzător. — Aceasta — deşi am obţinut şi obţinem realizări foarte importante, intervine secretarul Comitetului de partid al Laboratorului, inginer Maria Miron. Avem încă mari posibilităţi în laboratoarele şi „piloţii“ noştri, continuă ea, pentru a rezolva cît mai operativ şi mai eficient programele stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională, ale partidului. De aceea, continuă ea, respectând stilul de muncă Jail ICECHIM, al tovarăşei Elena Ceauşescu personal, noi ne propunem nu numai să realizăm un produs ori altul, o tehnologie sau alta, ci ne interesează efectele lor productive multiple. în jurul inginerului Cosăreanu şi al secretarei de partid se află cîţiva dintre principalii lor Gî n d i r e a (Urmare din pag. 1) nostru, în care este încorporat aportul hotărîtor al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă un îndreptar preţios pentru activitatea înregului front al gîndirii istoric® româneşti. Dincolo de imaginea de ansamblu a istoriei noastre naţionale, aici sînt puse în evidenţă teze şi concluzii fundamentale cu o semnificaţie deosebită pentru dezvoltarea gîndirii istorice contemporane, în program se subliniază că împletirea strânsă între lupta maselor populare pentru libertate socială şi eforturile aproape necontenite în care a trebuit să se angajeze poporul român pentru apărarea neatârnării, iar apoi, în epoca modernă şi contemporană, a independenţei şi suveranităţii naţionale nu este o trăsătură specifică numai istoriei noastre, ci un progres logic, obiectiv al lumii contemporane. Opera istorică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu demonstrează teza cu privire la rolul nefast al dominaţiei străine pentru dezvoltarea istorică a popoarelor dominate, teză cu ample rezonanţe în conştiinţa politică a multor popoare şi naţiuni contemporane. Istoria României confirmă concluzia ştiinţifică, potrivit căreia dominaţia străină, ştirbirea sau pierderea suveranităţii şi independenţei afectează grav dezvoltarea economico-socială a popoarelor, evoluţia generală a societăţii ps. trepte superioare. Postulînd teza că istoria poporului român, prin trăsăturile ei fundamentale, confirmă conţinutul şi sensul general al dezvoltării umanităţii, corespunzător legilor obiective care au guvernat colaboratori : chimista Aurelia Cernenco, dr. ing. Valentină Botoşan, precum şi inginerele Margareta Băncilă şi Georgeta Ene. în general, colectivul, altfel destul de numeros, pe care îl coordonează inginerul Cosăreanu, dispune de un număr relativ mic de specialişti cu studii superioare, îmi exprim părerea că o asemenea stare de lucruri ar putea fi lesne remediată intr-un centru industrial ca municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, unde predomină tinereţea şi deci entuziasmul pentru munca de pionierat ştiinţific şi tehnic. — Fără îndoială, răspunde ing. Cosăreanu, rezultatele noastre, atît în cercetarea propriuzisă, cît şi în domeniul microproducţiei, nu se pot explica decit tocmai prin asemenea calităţi ale colaboratorilor. Anul acesta, de pildă, vom obţine din „mica“ producţie a staţiilor noastre pilot produse în valoare de peste 40 milioane lei. Nu-i mai puţin adevărat însă că o oarecare primenire a echipamentelor de laborator, ca şi încadrarea, în colectivul ICECHIM — Borzeşti a unor specialişti — pe care de altfel i-am Colocviu economic Sub îndrumarea tovarăşei Academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, Activitatea laboratorului ICECHIM Borzeşti la nivelul noii calităţi al economiei naţionale şi găsit, şi ar dori să lucreze aici dacă li s-ar acorda transferul — ne-ar fi de mare folos. Ideea o reia şi cercetătoarea ing. Margareta Băncilă : — Indicaţiile de partid şi de stat prevăd scurtarea drastică a desfăşurării activităţilor de cercetare, finalizarea şi industrializarea cit mai operativă a temelor în lucru. Ni se cere — de altfel cu deplin temei — să rezolvăm problemele, chiar cele mai dificile, în maximum doitrei ani. O pretinde ritmul dezvoltării ştiinţei, al cerinţelor economico-sociale. în ce ne priveşte, am putea spune că n-am aşteptat asemenea îndemnuri. Multe din produsele şi tehno istorică societatea în devenirea ei continuă, opera secretarului general reliefează şi anumite forme specifice, originale, care au imprimat proceselor istorice, în anumite perioade, unele trăsături proprii. O înţelegere simplistă, dogmatică a partinităţii s-a maniestat în istoriografia noastră prin concepţia că avem două istorii : o istorie a poporului şi alta, paralelă, a partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia : „Istoria poporului român va trebui să cuprindă şi istoria mişcării muncitoreşti revoluţionare a Partidului Muncitoresc Social Democrat, precum şi a Partidului Comunist Român. Nu pot exista două istorii, una a poporului şi una a partidului. Poporul nostru are o singură istorie, iar activitatea P.C.R., ca şi a altor partide în diferite perioade, constituie o parte inseparabilă a istoriei patriei“. O pagină teoretică remarcabilă o reprezintă, în opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu, caracterizarea rolului naţiunilor în epoca noastră, pornind de la rolul lor în trecutul istoric, ceea ce a permis relevarea adevărului că întărirea naţiunii reprezintă un factor primordial al făuririi cu succes a socialismului şi comunismului. „Naţiunea se afirmă în zilele noastre ca o forţă motrice de seamă a dezvoltării istorice, fiind chemată să joace încă mult timp un rol deosebit de important în progresul societăţii omeneşti“. Realitatea istorică infirmă, de fapt, afirmaţiile acelor teoreticieni care încearcă să acrediteze ideea că naţiunile ar fi o categorie socială perimată. ,,După unii, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, naţiunea ar fi o noţiune delogiile obţinute în ultima vreme aproape că nici n-au trecut prin planşeta de proiectare, în discuţie intervine şi chimista Aurelia Cernenco : — în ultimii doi ani, spre exemplu, chiar cîţiva din cei de faţă, ne-am ocupat de obţinerea în premieră pe ţară, a cauciucurilor nitrilice. Pentru această fabricaţie, pe lingă amenajările necesare la o instalaţie industrială existentă, s-a realizat şi s-a pus în funcţiune, intr-un termen record, o staţie-pilot pentru obţinerea DEHA... — E vorba de instalaţia pentru obţinerea dietilhidroxilamiinei, produs care se importa din Vest, intervine inginerul Cosăreanu. Acesta e un auxiliar indispensabil pentru sinteza cauciucurilor nitrifice, şi va fi realizat, mai departe în cadrul activităţii de microproducţie. Acestui produs i se adaugă alte 10, finalizate la noi în ultima perioadă . — Spre exemplu, parafinele cu diferite grade de clorurare, folosite la obţinerea aditivilor sau ca plastifianţi şi ignifuganţi, precizează ing. Margareta Băncilă... deşi o parte din acestea, revine după o clipă de reflecţie, s-au obţinut ceva mai de mult. — în schimb, Caromuil-60 şi latexurile noastre sintetice, intervine ing. Maria Miron, sunt recente. Mă refer la aşa-zisele latexuri autioreticulabile, folosite în industria ușoară ca înlocuitori de piele sau la cele pentru impregnarea covoarelor, la stabilizatorul pentru produse clorurate, numit Alpastop, la acidul tricloracetic, necesar industriei electronice și altele... toate sau aproape toate însemnând renunţarea la importuri pe valută. — Din indicaţiile de partid, ale conducerii ICECHIM, adaugă ing. Adrian Cosăreanu, am înţeles necesitatea imperioasă de a realiza noi materiale, cu caracteristici superioare. Ne onorează şi ne obligă, ne angajează patriotic importanţa prioritară care se acordă chimiei , ea deţine un rol decisiv în asigurarea economiei naţionale cu o serie de înlocuitori ai materialelor clasice sau provenite din import. Iată de ce am făcut tot ce ne-a stat în putinţă şi vom face în continuare, pentru a ne îndeplini datoria. Astfel, ca să completăm cele cîteva exemple date, m-aş referi, şi la iniţiatorul rapid de polimerizare, pentru cauciucuri : cercetarea a fost elaborată aici şi după „pilotare“ am început producţia lui, renunţind la import şi obţinând deja o producţie anuală de circa trei milioane lei. Să mai adaug adjuvantul KT-2 pentru limpezirea apei folosite la răcirea în staţiile de decantare. — S-a amintit aici de CAROM-60 ; a fost tema dumneavoastră personală ? insist eu. — Nu, răspunde laconic interlocutorul. Deşi suntem puţini, ne străduim să lucrăm în echipe, de cite ori este necesar şi posibil. — A fost „necesar şi posibil“ ? — Da, acest copolimer, destinat industriei uşoare, s-a realizat prin amenajarea unei linii industriale existente. Cum s-a procedat, de altfel, şi în cazul cauciucurilor nitrifice, a căror cercetare s-a grefat tot pe o linie existentă. Deseori noi pornim, de altfel, în încercările noastre, cu intenţia valorificării acestora în instalaţii existente, pe care le adaptăm, nevoilor noastre, sărind peste anumite etape care ar putea întârzia aplicarea lor în producţie. Nu pot să nu menţionez, cu acest prilej, sprijinul deosebit, ajutorul primit din partea colegilor, al tuturor tovarăşilor noştri din producţie. ...Şi cam aşa izbutim să realizăm produse pe care, pînă acum le importam cu bani grei. — Presupun că aveţi în vedere nu numai înlocuirea cantitativă... — Acordăm o atenţie deosebită calităţii şi nivelului tehnic, la care adăugăm şi costul, în general mai scăzut, al produselor noastre, faţă de cele importate. — De altminteri, legea prevede că nu se poate pune nimic în producţie, dacă nu realizează un consum mai mic de materiale şi energie, adaugă secretara de partid, ing. Maria Miron. M-am convins de adevărul unor asemenea spuse, din cunoaşterea cîtorva rezultate concrete. Nu am putut cita decit o mică parte din ele, spre a ilustra dăruirea profesională, comunistă, patriotică, a unui harnic colectiv de adevăraţi oameni de ştiinţă, păşită istoriceşte, iar politica de unitate naţională şi de dezvoltare a naţiunii, mai cu seamă în condiţiile făuririi socialismului, ar fi chiar o politică greşită, ar reprezenta o manifestare de îngustime naţională“. Situat pe cea mai consecventă poziţie revoluţionară, gîndirea istorică a preşedintelui României pune în lumină faptul că în lumea contemporană se afirmă tot mai puternic dorinţa popoarelor de a trăi libere, în state independente şi suverane, astfel incit fiecare popor să fie stăpîn în propria ţară. Această trăsătură a lumii contemporane nu este un accident trecător, ci expresia unei legităţi obiective a însăşi dezvoltării social-istorice. în concepţia preşedintelui României, principiul suveranităţii naţionale este universal valabil şi acelaşi pentru toate statele, indiferent de mărime sau de orinduirea lor socială şi el nu poate fi conceput decit intr-un singur sens, adică nu poate fi interpretat în mod diferit faţă de o ţară sau alta. Pentru ştiinţa istorică opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu reprezintă un model strălucit în ceea ce priveşte judecata critică şi pătrunderea adevăratelor dimensiuni ale istoriei patriei şi istoriei universale. Istoria nu informează numai, ci şi educă, experienţa trecutului constituind o călăuză atît pentru prezent cît şi pentru viitor, în mesajul adresat celui de al XV-lea Congres mondial de istorie, de la Bucureşti, secretarul general al partidului sublinia că istoricii, „studiind dezvoltarea societăţii, evenimentele istorice, să desprindă din uriaşa comoară de experienţă acumulată de-a lungul mileniilor şi să îmbogăţească activitatea prezentă şi viitoare cu învăţăminte şi concluzii pentru mersul înainte al popoarelor pe calea civilizaţiei, pentru pace şi progresul întregii umanităţi“. “ 1 . înalt prestigiu internaţional Prof. RAYMOND DAUDEL, Preşedintele Academiei Europene de Ştiinţe, Arta şi Litere : „Am ţinut mai întîi să aducem un omagiu excepţionalelor dumneavoastră realizări personale în domeniul cercetării compuşilor macromolecularri, ai chimiei polimerilor, elastomerilor şi polimerizârii. Această alegere ţine, totodată, seama de înaltele dumneavoastră misiuni de stat, de remarcabilele dumneavoastră activităţi ca preşedinte al Consiliului Naţiional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi ca preşedinte al Consiliului ştiinţific al Institutului Central de Chimie. Datorită calităţii dumneavoastră excepţionale şi competenţei cercetatorilor şi inginerilor români, Institutul Central de chimie a obţinut succese deosebit de importante a căror listă este prea amplă pentru a fi enumerată. îngăduiţi-mi doar să amintesc valoarea seriei de cercetări multilaterale, realizată cu contribuţia dumneavoastră esenţială şi sub conducerea dumneavoastră nemijlocită, în domeniul sintezei şi caracterizării compuşilor macromoleculare, precum şi studiile de cea mai mare importanţa — fundamentală şi industrială — privind polimerizarea stereoscopică a izoprenului, larg cunoscute in rîndul specialiştilor, realizări care au contribuit într-o măsură hotârîtoare la dezvoltarea industriei româneşti, la progresul economic şi social al ţării, întrucît dumneavostră simbolizaţi ştiinţa şi tehnologia românească, Academia Europeană vă roagă să f binevoiţi a face parte din Comitetul său de onoare dorind, în acelaşi timp, sa sublinieze strălucitele dumneavoastră merite şi să aducă un omagiu tuturor oamenilor de ştiinţă şi inginerilor români“.Cu prilejul conferirii Diplomei de membru titular al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte ş Litere şi de membru al Comitetului de onoare al Academiei, precum şi a Insignei de Aur a Acadedemiei). ERNST GILMONT, Preşedintele Institutului american al chimiştilor : „Acordăm astăzi diploma de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor doamnei Elena Ceauşescu în semn de recunoaştere a modului remarcabil în care conduce un prestigios institut de cercetări, pentru meritele sale deosebite în efectuarea unor studii importante, pentru aportul său deosebit în dezvoltarea vieţii ştiinţifice şi realizărilor din domeniul învăţămîntului nu numai din propria ţară, dar şi în întreaga lume. Domnia sa este primul om de ştiinţă de peste hotare care primeşte diploma de onoare, înfăptuirile doamniei Elena Ceauşescu pentru ridicarea pe noi trepte pe plan internaţional a profesiunii de chimist constituie o importantă contribuţie la dezvoltarea mondială a chimiei. Doamna Elena Ceauşescu a acţionat intr-un mod foarte eficient în spiritul acestor obiective pe care le urmăreşte şi Institutul american al chimiştilor. Datorită activităţilor sale, în prezent se deschid noi perspective în domeniul chimiei. Domnia sa a făcut multe pentru a spori prestigiul şi distincţia acestei profesiuni“. (Cu prilejul decernării titlului de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor). MARGARET THATCHER, Liderul Partidului Conservator din Marea Britanie . „Sunt de profesiune şi chimist. Ca atare, am fost încîntată de posibilitatea de a vizita Institutul Central de Chimie din Bucureşti. Am avut, astfel ocazia să iau contact cu activitatea bogată pe care o desfăşoară academician doctor inginer Elena Ceauşescu, sub conducerea sa directă efectuîndu-se aici cercetări legate de realizarea unor produse importante. Am reţinut adînca sa preocupare pentru buna lor utilizare, acum şi în viitor, o preocupare strîns conectată la dezvoltarea industrială a României. Fără nici o îndoială, desfăşoară o muncă extraordinară pentru ca — prin noi industrii — să se asigure cu forţe propii ceea ce, înainte, ţara dumneavoastră era obligată să importe, în diferite domenii — mă refer de pildă, la produse chimice, materiale plastice, fibre artificiale, medicamente etc. Am văzut foarte frumoasele rezultate obţinute în acest sens la institut, luînd în acelaşi timp cunoştinţă de lucrările în curs de realizare. Şi m-a impresionat, ca principală orientare, armonizarea activităţii ştiinţifice cu interesele economiei, ale producţiei“. (Declaraţie făcută în timpul vizitei în România — septembrie 1975). DOROTHY CROWFOOT HODGKIN, laureată a Premiului Nobel pentru chimie „Am fost impresionată de faptul că, îndeplinindu-şi înaltele misiuni de stat ce i-au fost încredinţate, acedemicianul doctor inginer Elena Ceauşescu îşi rezervă, în continuare, timpul necesar activităţii de cercetare în laborator“. Profesorul RICHARD NORMAN, preşedintele şi Doctorul general al Instituitului Regal de Chimie din Marea Britanie „Cînd acordăm titlurile de licenţiat, membru deplin şi membru cu înaltă şi amplă calificare, „Fellow", facem aceasta în semn de recunoaştere a integrităţii şi profesionalităţii, a probităţii de practicieni chimişti, fie că lucrează in învăţămin cercetare ştiinţifică, producţie industrială sau în alte domenii ale chimiei, de care azi depind tot ma multe tehnologii de bază. Este o mare onoare pentru noi ca să vă acordăm titlul de „Fellow“ al Institutului Regal de Chimie și să vă prezentăm Diploma de „Fellow“.ATENEU, IANUARIE 1984 !