Biseric'a şi Şcól'a, 1882 (Anul 6, nr. 7-52)
1882-09-26 / nr. 39
ANULU VI. I’rt'tiuiti ins eriiunilor'isi : Pentru publicatmnnie de trei ori ce contienu s ' cam 150 cuvinte 3 i., pana la 200 cuvinte 1 4 ti. si mai sus 5 fl. v. a. ARADU, «LgatsTM?, 1882. 18. Ootomvre Ur. 39 freliulu »iton am «Mitului : Pentru Austro-Ungari’a pe anu . . 5 fl.—cr. ' n » î) » Jiim anu 2 „ 50 „ Pentru Romani’a si strainetate pe anu 7 ,, — ,, n______v___22___________f. a. o „ 50 „ Corespondintiele se se adreseze la Redactiunea dela „BISERIC’A si SCOL’A“ Ei banii de prenumeratiune la „TIPOGRAFI A DIECESANA IN ARAR.“ / IToia. Toisexicésca, scolastica, literaxia si economica. Ese o data in septemana : Duminec’a. Cu 1. Octomvre st. v. se începe unu nou abonamentu pentru triluniulu Octomvre—Novembre—Decembre la „Biseric’a si Scola.“ Domnii abonaţi a caroru abonamentu espira sunt rugaţi a-lu renoi, ca se nu fimu siliţi a-le intrerumpe espidiarea jurnalidui. De asemenea sunt rugati toti domnii abonati, in restantia cu pretiulu jurnalidui, ca se-si achiteze abonamentele cu care detorescu la tip o grafi’a dec es a n a. , Sedactunea. Imbunatatirea positiunei morale si materiale a clerului in Romani’a. In timpulu din urma, mai cu seama dela eluptarea independentiei sale, Romani’a a facutu progrese însemnate pe terenulu socialu si economicii, dar pe terenulu moralig ea, ni se pare,, a datu inderetru. Acést’a trista aparintei ni-o espune jurnalul« „Reforma“ din Bucur^ş®. „ori cât simtiemintulii nationale si socialii, face ea, a luate o desvoltare puternica, cu atâtea scadintia simtiemintulii moralii si religiosii in proru.“ Da, pentru ea propagatorii moralei, preoţii bisericei ortodoxe in Romania, au fost si sunt tractatî pana astadi, ca cea din urma clasa a societăţii, numai ca um malum necesarium alu ei. Cu toate acestea, toti omenii de bine convins, ca remediarea reului depinde de conlucrarea si energi’a preotilor. „Este de detori’a clerului, dice „Reforma“ de detori’a preotului de mini, care este in contactu permanente cu societatea, de a propaga simtieminte morale si religiose, de a chiema pe fiecare la împlinirea detorielor sale catra tiera si biserica. Preoţii si invetiatorii sunt detori a cultiva in nouele generatiuni simtieminte morale, a propaga in popom idei religiose, a îndemna pe fiecare la respectulu cuvenitu representantiloru tierei si religiunei.“ Acesta detorie a clerului nime nu a accentuate mai multu ca noi, caci clerului românii incumba aceasi misiune pretutindenea. Intrebamu insa, ce s’a facutu in Romani’a pana acuma in favorulu clerului, pentru a-l ridica la o stare mai buna morala si materiala? Forte putienti, in vreme ce ingrijirea pentru ridicarea lui la positiunea si infiuinti’a ce-i compete in societate, trebuia se fie intre celea dintaiu preocupatiuni ale statului ! O instructiune si intretienere conforma înaltei sale chiamari, era ceea ce pote da clerului demnitatea si prestigiulu ce i se cuvine in societate. Pentru cea d’antaiu, inceputulu s’a facutu cu infiintiarea facilitatii de teologie la universitatea din Bucuresci, or pentru a don’a, s’a presentatu in camera, dupre staruinti ele- Preasantitiloru Metropoliti ai tierei, unu proiectu de lege, ce-lu publicamu mai josu. Dar acestea sunt numai începuturi, si pana la respandirea unei euifcuri generale in elerti se recent multe îmbunătăţiri încă.. Intre celea mai însemnate, ni se pare si restituirea preotiloru în drepturile Ioni naturale ca invetiatorii poporului. Pentru poporala românesca, in generalii, ar fi unu lucru fatalu a-i separa scóal’a de biserica, moral’a de religiune. Daca voirm consolidarea naţionala, acést’a o putemu numai remanend credinciosi traditiuniloru străbune, dând adeca preotiloru misiunea de invetiatori, nu numai in biserica ci si in scoala, si veghiand ca cultur’a nationala se merga paralelii cu cea morala-religioasa. In cuprinsulu acest’a, jurnalulu „L’Indépendance Roumaine“ dela 15. Sept. publica uni interesante si instructiva articolu, din care estragemu urmatoarele :