Buletin de Informare Entomologică Vol. 4 / 1993

1993 / nr. 1

Bui . inf .Soc . lep­id .roa­­ , 4 (1)­• 3—11, 1993. Contribuții la cunoașterea faunei de macrolepidoptere a seților Devei (Jut. Hunedoara) Silvia BURNAZ Municipiul Deva, centrul de reședință al județului Hunedoara se află situat într-un cadru natural pitoresc, străjuit de dealurile Devei (Măgurile Devei) și străbătut de mănoasa vale a Mureșului. Călătorul care străbate aceste ținuturi este impresionat mai ales de Dealul Cetății (371 m), martor al unui intens vulcanism neogen, ce se profilează ca un impetuos dyck andezitic, dar și de măgurile domoale ce reprezintă ultimile ramificații dinspre nord ale Munților Poiana Rusca. Zona centrală a ansamblului acestor măguri este formată din Dealul Colț (566 m), Piatra Coziei (686 m), Bejan (376 m), Poliacu (688 m), Nucet (662 m) și Măgura (540 m) . In majoritatea lor, măgurile sunt alcătuite din corpuri andezitice, întrerupte pe alocuri de iviri de calcar. La poalele măgurilor, se întinde,­ca o suprafață înclinată, Glacisul Devei, ce coboară treptat spre Lunca Mureșului. întreaga zonă colinară a Devei este situată în etajul pădurilor de foioase, în special făgete și quercete. De altfel, trebuie remarcat faptul că flora și vegetația acestor locuri, a căror compoziție este favorizată și de topoclimatul blând al măgurilor, este pe mari suprafețe ocrotită contrastând astfel cu zonele puternic modificate antropic. Așa sunt rezervațiile floristice: Dealul Cetății, Pădurea Bejan și Dealul Colț, pe versanții cărora, în special a celor cu expoziție sudică, vegetează interesante elemente de obârșie submedite­raneană, dacică și daco­­balcanică (Dian­thus gigantheus, Onosma viride, Campanula grossekii, Hepatica transsi­lvan­ica, Hepatica media, Stachys recta, Achillea chru­mifolia, etc). Un loc aparte îl ocupă Pădurea Bejan, rezervație în perimetrul căreia sunt protejați hibrizi endemici aparținând genu­lui Quercus. Dacă din punct de vedere floristic această zonă a fost studiată intens, nu același lucru se poate afirma dacă ne referim la cercetări­le faunistice. In ceea ce privește fauna de lepidoptere, aceasta a fost cercetată doar ocazional, în anul 1928, de lepidopterologul Ostro­g­o­v­i­c­h (POPESCO-GORJ, 1964),în zilele premergătoare explorării Cheilor Macia și Ardeu din Munții Metaliferi. Au mai fost efectuate și alte colectări (KÖNIG, 1983). Câteva exemplare de macro­­lepidoptere au fost colectate și de Hallas, acestea aflându-se în actuala colecție a Muzeului județean Hunedoara-Deva. Colectările noastre au fost efectuate în anii 1988-1992, cuprin­zând zona măgurilor Devei dar și Lunca Mureșului. Ele au fost efectu­ate atât ziua, în pajiștile și fânațele măgurilor, cât și noaptea, folosindu-se o instalație cu bec cu vapori de Hg (250 W). Pe baza materialului colectat s-a întocmit­­ lista sistematică a speciilor semnalate până în prezent. In alcătuirea prezentei liste sistematice am utilizat clasificarea și nomenclatura științifică publicată la noi (POPESCU-GORJ, 1987). De asemenea, pentru familia Noctuidae s-a utilizat clasificarea și nomenclatura științifică acceptată și intro­dusă recent la noi (RÁKOSY, 1991).

Next