Buletinul Oficial, 1966, Partea 2 (Anul 2, nr. 1-12)

1966-06-30 / nr. 1

BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, PARTEA a V-a, Nr. 1­­ 3 Tovarășul deputat Remostene Botez, președintele Comisiei de validare : Tovarășe și tovarăși deputați­ . Comisia de validare a Marii Adunări Naționale a examinat, în temeiul articolului 11 din Regulamentul de funcționare a Marii Adunări Naționale, documentele pe baza cărora, în urma alegerii parțiale ce a avut loc în ziua de 29 mai 1966 în circumscripția electorală nr. 12 — Sulina din regiunea Dobrogea, a fost declarat ales deputat în Marea Adunare Națională tovarășul Constantin M. Mîndreanu. Din verificarea proceselor-verbale ale comisiei elec­­­torale de circumscripție și ale comisiilor secțiilor de­­ votare, precum și a celorlalte lucrări aflate în dosarele­­ privitoare la alegeri, puse la dispoziția Comisiei de j Validare de către Comisia Electorală Centrală, a reieșit că alegerile s-au desfășurat în conformitate cu preve­­­derile Constituției Republicii Socialiste România și ale Legii nr. 9 din 1952 pentru alegerea deputaților în­­ Marea Adunare Națională. S-a constatat, de asemenea, că nu a fost introdusă nici o întîmpinare împotriva valabilității alegerii de­putatului. Alegerea desfășurîndu-se cu respectarea tuturor dis­pozițiilor legale în vigoare privitoare la alegerea­­ deputaților în Marea Adunare Națională, Comisia de­­ validare a Marii Adunări Naționale propune validarea­­ alegerii tovarășului deputat Constantin M. Mîndreanu.­­Aplauze­ «Tovarășul președinte Ștefan Voi­tec : Tovarăși deputați. Dorește cineva să ia cuvîntul la raportul Comisiei de validare ? Necerînd nimeni cuvîntul, pun la vot validarea mandatului tovarășului deputat Constantin Mîndreanu, declarat ales în circumscripția electorală nr. 12 Sulina, regiunea Dobrogea. Se procedează la vot.­­ Marea Adunare Națională a validat cu unanimitate­­ de voturi mandatul tovarășului deputat Constantin Mîndreanu. ★ . Tovarășul președinte Ștefan Voitec . r Tovarăși. ‘.Trecem la punctul 2 al Ordinii de zi . Proiectul de lege pentru adoptarea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1966—1970. Are cuvîntul tovarășul Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Miniștri. (Vii și puternice aplauze îndelungate). Tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consi­­­liului de Miniștri : Stimați tovarăși: Examinăm în sesiunea actuală a Marii Adunări Na­ționale proiectul planului cincinal, program vast care­­ va orienta, pe ansamblul perioadei 1966—1970 și pe fiecare an în parte, întreaga activitate constructivă a poporului nostru, consacrată propășirii continue­­ a României socialiste.­ Așa cum a apreciat recenta plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a dezbătut proiectul de plan, prevederile noului cincinal sunt axate pe linia Directivelor Congresului­ al IX-lea al partidu­lui. Ideea care a călăuzit întreaga muncă de elaborare a planului a fost aceea de a mobiliza toate rezervele existente pentru îndeplinirea importantelor obiective fixate prin Directive, de a intensifica acțiunea tuturor factorilor care accentuează caracterul dinamic și mo­dern al economiei naționale. Și este îmbucurător că, în ansamblul lor, lucrările de întocmire a proiectului de pian au dus la identificarea unor noi posibilități de creștere a producției industriale și agricole și de spo­rire a livrărilor pentru export, de îmbunătățire a struc­turii fondului de mărfuri destinate consumului popu­lației ; în cursul lor s-a verificat și a putut fi întărită baza materială a amplului program de investiții ce ur­mează să fie înfăptuit. Elaborarea noului cincinal este rodul unei activități laborioase, desfășurate de organele de partid și de stat, cu participarea unui mare număr de specialiști și oameni de știință, sub îndrumarea permanentă a con­ducerii de partid, a tovarășului Nicolae Ceaușescu per­sonal, care a examinat sistematic lucrările și a dat in­dicații concrete asupra modului de rezolvare a diferi­telor probleme. In cursul acestei activități a fost ana­lizată temeinic și în mod critic întreaga experiență dobîndită în dezvoltarea planificată a României, și mai ales unele elemente noi, intervenite în ultimul timp în îndeplinirea planurilor de producție și de investiții, în producția agricolă, precum și alte fenomene din viața economică și socială a țării. Astfel, au fost elaborate o serie de studii pe probleme de mare însemnătate ale economiei, cum sunt creșterea producției de mașini­­unelte, a producției electronice și electrotehnice, pre­cum și de piese de schimb. Analize și studii aprofun­date s-au efectuat, de asemenea, pentru a găsi posibi­lități de folosire mai bună a capacităților de producție existente, de creștere a exportului și de reducere a importului și pentru a asigura amplasarea teritorială judicioasă a noilor obiective de investiții. Problemele pe care le ridică aplicarea Directivelor Congresului au fost dezbătute în primele luni ale acestui an în toate întreprinderile. De o deosebită însemnătate pentru va­lorificarea experienței acumulate și găsirea celor mai potrivite căi și mijloace de îndeplinire a sarcinilor tra­sate prin Directive, au fost consfătuirile pe țară ale lucrătorilor din construcții, din comerț și din industria construcțiilor de mașini, convocate de partid și guvern. Una dintre principalele concluzii, pe care le-a impus judecarea critică a experienței de pînă acum, a fost defalcarea sarcinilor cincinalului pe fiecare an. Prac­tica ne-a arătat că metoda folosită în trecut, de a limita planificarea de lungă durată la schițarea cadrului ge­neral de dezvoltare, la fixarea parametrilor finali, nu a asigurat coordonatele necesare unei munci ritmice în întreaga economie, a lipsit ministerele și întreprin­derile de o perspectivă clară a sarcinilor, a îngreunat soluționarea corespunzătoare a unor probleme. Spre a evita repetarea unor asemenea neajunsuri, noul cin­cinal concretizează sarcinile fiecărei ramuri și între­­­­prinderi, pe întreaga perioadă a celor cinci ani și pen­­tru fiecare an în parte. O asemenea planificare este , logică, firească, răspunde unei cerințe vitale pentru oricare activitate economică, cu un grad mai mare de­­­ complexitate. Știind precis ce au de făcut pe o pe­­­­rioadă mai îndelungată, ministerele și întreprinderile­­ vor putea lua, din timp, măsurile ce se impun pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute, vor putea orga­­niza mai bine munca, îndeosebi în domeniile unde este­­ necesară o pregătire de durată : investiții, asimilarea de produse noi, introducerea de tehnologii moderne, cer­cetarea ,­­științifică, pregătirea­, cadrelor și altele. Sunt 3

Next