Buletinul Oficial, 1966, Partea 2 (Anul 2, nr. 1-12)
1966-06-30 / nr. 1
BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, PARTEA a V-a, Nr. 1 3 Tovarășul deputat Remostene Botez, președintele Comisiei de validare : Tovarășe și tovarăși deputați . Comisia de validare a Marii Adunări Naționale a examinat, în temeiul articolului 11 din Regulamentul de funcționare a Marii Adunări Naționale, documentele pe baza cărora, în urma alegerii parțiale ce a avut loc în ziua de 29 mai 1966 în circumscripția electorală nr. 12 — Sulina din regiunea Dobrogea, a fost declarat ales deputat în Marea Adunare Națională tovarășul Constantin M. Mîndreanu. Din verificarea proceselor-verbale ale comisiei electorale de circumscripție și ale comisiilor secțiilor de votare, precum și a celorlalte lucrări aflate în dosarele privitoare la alegeri, puse la dispoziția Comisiei de j Validare de către Comisia Electorală Centrală, a reieșit că alegerile s-au desfășurat în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Socialiste România și ale Legii nr. 9 din 1952 pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Națională. S-a constatat, de asemenea, că nu a fost introdusă nici o întîmpinare împotriva valabilității alegerii deputatului. Alegerea desfășurîndu-se cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare privitoare la alegerea deputaților în Marea Adunare Națională, Comisia de validare a Marii Adunări Naționale propune validarea alegerii tovarășului deputat Constantin M. Mîndreanu.Aplauze «Tovarășul președinte Ștefan Voitec : Tovarăși deputați. Dorește cineva să ia cuvîntul la raportul Comisiei de validare ? Necerînd nimeni cuvîntul, pun la vot validarea mandatului tovarășului deputat Constantin Mîndreanu, declarat ales în circumscripția electorală nr. 12 Sulina, regiunea Dobrogea. Se procedează la vot. Marea Adunare Națională a validat cu unanimitate de voturi mandatul tovarășului deputat Constantin Mîndreanu. ★ . Tovarășul președinte Ștefan Voitec . r Tovarăși. ‘.Trecem la punctul 2 al Ordinii de zi . Proiectul de lege pentru adoptarea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1966—1970. Are cuvîntul tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri. (Vii și puternice aplauze îndelungate). Tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri : Stimați tovarăși: Examinăm în sesiunea actuală a Marii Adunări Naționale proiectul planului cincinal, program vast care va orienta, pe ansamblul perioadei 1966—1970 și pe fiecare an în parte, întreaga activitate constructivă a poporului nostru, consacrată propășirii continue a României socialiste. Așa cum a apreciat recenta plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a dezbătut proiectul de plan, prevederile noului cincinal sunt axate pe linia Directivelor Congresului al IX-lea al partidului. Ideea care a călăuzit întreaga muncă de elaborare a planului a fost aceea de a mobiliza toate rezervele existente pentru îndeplinirea importantelor obiective fixate prin Directive, de a intensifica acțiunea tuturor factorilor care accentuează caracterul dinamic și modern al economiei naționale. Și este îmbucurător că, în ansamblul lor, lucrările de întocmire a proiectului de pian au dus la identificarea unor noi posibilități de creștere a producției industriale și agricole și de sporire a livrărilor pentru export, de îmbunătățire a structurii fondului de mărfuri destinate consumului populației ; în cursul lor s-a verificat și a putut fi întărită baza materială a amplului program de investiții ce urmează să fie înfăptuit. Elaborarea noului cincinal este rodul unei activități laborioase, desfășurate de organele de partid și de stat, cu participarea unui mare număr de specialiști și oameni de știință, sub îndrumarea permanentă a conducerii de partid, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, care a examinat sistematic lucrările și a dat indicații concrete asupra modului de rezolvare a diferitelor probleme. In cursul acestei activități a fost analizată temeinic și în mod critic întreaga experiență dobîndită în dezvoltarea planificată a României, și mai ales unele elemente noi, intervenite în ultimul timp în îndeplinirea planurilor de producție și de investiții, în producția agricolă, precum și alte fenomene din viața economică și socială a țării. Astfel, au fost elaborate o serie de studii pe probleme de mare însemnătate ale economiei, cum sunt creșterea producției de mașiniunelte, a producției electronice și electrotehnice, precum și de piese de schimb. Analize și studii aprofundate s-au efectuat, de asemenea, pentru a găsi posibilități de folosire mai bună a capacităților de producție existente, de creștere a exportului și de reducere a importului și pentru a asigura amplasarea teritorială judicioasă a noilor obiective de investiții. Problemele pe care le ridică aplicarea Directivelor Congresului au fost dezbătute în primele luni ale acestui an în toate întreprinderile. De o deosebită însemnătate pentru valorificarea experienței acumulate și găsirea celor mai potrivite căi și mijloace de îndeplinire a sarcinilor trasate prin Directive, au fost consfătuirile pe țară ale lucrătorilor din construcții, din comerț și din industria construcțiilor de mașini, convocate de partid și guvern. Una dintre principalele concluzii, pe care le-a impus judecarea critică a experienței de pînă acum, a fost defalcarea sarcinilor cincinalului pe fiecare an. Practica ne-a arătat că metoda folosită în trecut, de a limita planificarea de lungă durată la schițarea cadrului general de dezvoltare, la fixarea parametrilor finali, nu a asigurat coordonatele necesare unei munci ritmice în întreaga economie, a lipsit ministerele și întreprinderile de o perspectivă clară a sarcinilor, a îngreunat soluționarea corespunzătoare a unor probleme. Spre a evita repetarea unor asemenea neajunsuri, noul cincinal concretizează sarcinile fiecărei ramuri și întreprinderi, pe întreaga perioadă a celor cinci ani și pentru fiecare an în parte. O asemenea planificare este , logică, firească, răspunde unei cerințe vitale pentru oricare activitate economică, cu un grad mai mare de complexitate. Știind precis ce au de făcut pe o perioadă mai îndelungată, ministerele și întreprinderile vor putea lua, din timp, măsurile ce se impun pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute, vor putea organiza mai bine munca, îndeosebi în domeniile unde este necesară o pregătire de durată : investiții, asimilarea de produse noi, introducerea de tehnologii moderne, cercetarea ,științifică, pregătirea, cadrelor și altele. Sunt 3