Buletinul Oficial, 1973, Partea 2 (Anul 9, nr. 1-8)

1973-03-29 / nr. 1

BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA", PARTEA a II-a; Nr.­­­n­ siliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, proiectul de lege privind Curtea Superioară de Control Financiar și proiectul de lege privind Con­siliul Organizării Economico-Sociale. Tovarășul Miron Constantinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Stimate tovarăşe şi stimaţi tovarăşi deputaţi, Vă rog să-mi permiteţi ca din însărcinarea Comite­tului Central al Partidului Comunist Român şi a Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, să supunem dezbaterii Marii Adunări Naţionale proiec­tele de legi referitoare la Consiliul Suprem al Dezvol­tării Economice şi Sociale a României, Consiliul Organizării Economico-Sociale şi Curtea Superioară de Control Financiar. Elaborate pe baza hotărîrilor Con­ferinţei Naţionale a partidului din iulie 1972, în con­formitate cu sarcinile stabilite în raportul prezentat Conferinţei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, crearea noilor organisme se înscrie în contextul măsurilor generale pentru perfecţionarea conducerii întregii noastre vieţi economico-sociale, pentru întărirea carac­terului ştiinţific al activităţii de partid şi de stat în aceste domenii, pentru întărirea controlului şi răspun­­derii în gospodărirea avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Şi de această dată, toate proiectele de legi prezen­tate Marii Adunări Naţionale au fost supuse unei largi dezbateri publice care a adus o preţioasă contribuţie la îmbunătăţirea proiectelor. Dezbaterile au arătat adeziunea deplină a oamenilor muncii la politica pro­movată de partidul şi statul nostru pentru perfecţio­narea conducerii economice şi sociale. Primul proiect de lege se referă la Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, orga­nism superior de analiză, coordonare şi decizie în pro­blemele economice şi sociale, care deliberează şi adoptă hotărîri în cadrul legilor Marii Adunări Naţionale , Consiliul va exprima, prin activitatea sa, concepţia partidului nostru potrivit căreia socialismul este opera conştientă a întregului popor, va reprezenta o mani­festare a procesului de adîncire a democraţiei socialiste, va asigura o mai largă participare a clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii la conducerea supremă a activităţii economice şi sociale, va instituţionaliza exercitarea democraţiei economice la nivelul cel mai înalt. Prin componenţa sa, larg reprezentativă, consiliul asigură o confruntare democratică, în spiritul liniei partidului, a opiniilor şi punctelor de vedere asupra direcţiilor, căilor şi soluţiilor de dezvoltare economico­­socială a ţării, astfel încît prevederile prognozelor şi ale planului naţional unic să reprezinte năzuinţele maselor populare, interesele fundamentale ale naţiunii noastre socialiste, ale întregii societăţi. Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României urmează să preia şi să amplifice experienţa Comisiei centrale de partid şi de stat pentru elabora­rea prognozelor şi a planului naţional unic de dezvol­tare economică şi socială. Elaborarea prognozelor pe termen lung în concordanţă cu mutaţiile calitative şi tendinţele de durată în evoluţia economico-socială a ţării şi pe plan mondial constituie o necesitate obiectivă pentru fundamentarea deciziilor cu caracter strategic privind dezvoltarea României socialiste. Pentru ca activitatea de elaborare a prognozelor şi planurilor să aibă o fundamentare profund ştiinţifică, să răspundă cerinţelor majore ale naţiunii noastre so­cialiste, consiliului îi revin, potrivit proiectului de lege, atribuţii pentru elaborarea de studii şi analize, organizarea de dezbateri şi sondaje ale opiniei publice cu privire la fenomenele şi tendinţele creşterii econo­mice, căile şi soluţiile pentru sporirea eficienţei muncii sociale. In cadrul legilor votate de Marea Adunare Naţională, consiliul va adopta hotărîri în domeniile şi asupra problemelor discutate. Consiliul Organizării Economico-Sociale, potrivit proiectului de lege, are sarcina de a asigura înfăptui­rea politicii partidului și statului în domeniul orga­nizării economico-sociale, perfecţionarea continuă a structurilor organizatorice potrivit condiţiilor şi cerin­ţelor fiecărei etape de dezvoltare a ţării. O coordonată esenţială în activitatea consiliului o constituie pro­movarea consecventă a principiilor moderne de con­ducere şi organizare în scopul apropierii conducerii de activitatea de producţie, simplificării şi raţionalizării structurilor organelor centrale şi locale ale adminis­traţiei de stat, unităţilor economice şi social-culturale, eliminării verigilor intermediare şi suprapunerilor generatoare de paralelisme şi birocratism, dimensio­nării corespunzătoare a diferitelor compartimente organizatorice, folosirii raţionale a cadrelor şi îndru­mării acestora cu prioritate spre producţia materială. In acest sens, recentele decrete dau orientarea funda­mentală în stabilirea structurilor economice și admi­nistrative. Proiectul de lege atribuie Consiliului Organizării Economico-Sociale competente în domeniul elaborării şi aprobării de norme unitare şi orientări metodologice cu privire la dimensiunile optime şi structurile tip ale unităţilor economice, social-culturale şi instituţiilor de stat, organigrame model ale diferitelor tipuri de uni­tăţi, regulamente de organizare şi funcţionare, precum şi alte elemente cu caracter normativ de directivare în domeniul organizării. Consiliul va face propuneri pentru perfecţionarea activităţii organelor de partid, de masă şi obşteşti. Un loc important în sfera de activitate a acestui organism îl va constitui coordonarea unitară a acţiu­nilor întreprinse de ministere, alte organe centrale şi locale pentru realizarea hotărîrilor Plenarei Comite­tului Central în legătură cu perfecţionarea sistemului informațional economico-social și introducerea siste­melor de conducere cu mijloace de prelucrare auto­mată a datelor. Curtea Superioară de Control Financiar, organ al Consiliului de Stat, are menirea să exercite un control financiar exigent asupra activităţii centrale ale admi­nistraţiei de stat în ce priveşte mobilizarea surselor de formare a fondului de dezvoltare şi utilizarea aces­tuia, îndeplinirea indicatorilor de eficienţă şi executa­rea bugetului de stat, controlul preventiv asupra legalităţii şi eficienţei angajării şi cheltuirii fondurilor administrate de ministere şi alte organe centrale, ur­mărind întărirea răspunderii pentru gestionarea fon­durilor încredinţate de societate. O caracteristică esenţială a acestui organism de con­trol o constituie atribuţiile jurisdicţionale în domeniul stabilirii răspunderii pentru prejudiciile aduse avutului obştesc de către persoanele din conducerea ministerelor şi a altor organe centrale şi locale, care nu sunt su­puse jurisdicției Codului muncii. Curtea Superioară de Control Financiar va folosi în activitatea sa un corp specializat de controlori financiari, procurori și jude­cători financiari ; va putea stabili în deciziile sale plata unor despăgubiri și amenzi.

Next