Calendarul, februarie 1932 (Anul 1, nr. 8-36)

1932-02-01 / nr. 8

2 fiola muncitoreasca CONGRESUL MUNCITO­RILOR OSPĂTARI (Chel­­gieri) Comitetul Uniunei muncitorilor ospătari din România a convocat pentru zilele de 14, 15 și 16 Febru­arie a. c. congresul general al Uniu­nei care se va ține în București la Casa Poporului din str. Isvor 37. Pe ordinea de zi a desbateriilor fi­gurează următoarele chestiuni: ra­portul secretariatului, al casierului și al comisiei de control. Descărcarea comitetului și alege­rea unui nou comitet și al secreta­rului. Modificarea și stabilirea coti­zațiilor. Norme: secretariatul regio­nal pentru Ardeal și Banat; proble­ma șomajului în breasla ospătarilor și­­ [UNK] crearea unui fond special de aju­tor pentru ei rămași fără de lucru; problema plasării; planul nou pen­tru stabilirea regiunilor și planul băilor; chestiuni de organizare; po­­lit­ica salarizării uniforme, munca de 8 ore, pregătirea profesională a muncitorilor, ospătari, problema uce­nicilor, lupta contra bacșișului, mo­dificarea statutelor, diverse. Conform statutelor în vigoare, fie­care sindicat afiliat va trimite câte un delegat pentru o sută de mem­bri, doi de la 100 la 200 membri și după fiecare sută de membrii peste numărul de 300, câte un delegat în plus. Se admit mandate de reprezen­tare în cazurile când un sindicat tri­mite mai mulți delgați, însă în orice caz, un delegat nu va poate deține mai mult de 3 mandate. Spesele delegaților la acest con­gres vor fi suportate în întregime de sindicatele respective. Sindicatele care vor participa la a­­cest congres, vor putea face propu­neri scrise, trimiițându-le biroului cel puțin cu 10 zile înainte de data congresului. DE LA BIROUL INTER­NATIONAL AL MUNCII Consiliul de administrație al Bi­roului internațional al muncii din Geneva, a adoptat cu 15 voturi con­tra 3, o rezoluție în care se fixează noui directive pentru combaterea șo­­majului. Prin această rezoluție se cere: 1) Desființarea orelor suplimen­tare cari nu trebuesc admise decât în cazuri excepționale și cu o anu­mită limită maximă. 2) Reducerea timpului de lucru spre a evita concedierea lucrătorilor și a face posibilă angajarea de șo­meri. 3) Dacă va fi posibil, să se reducă timpul de lucru la săptămâna de 5 zile cu 40 de ore de muncă. DE LA SINDICATUL FIER-METAL Membrii sindicatului fier-metal din Capitală cari au de plătit taxele de cote, se pot prezenta la sediul din Casa Poporului­ str. Izvor No. 37 în fiece Marți, Joi și Sâmbătă la orele 6—9 seara și Duminică la orele 9— 12 dim. pentru a depune sumele res­pective. DE LA BREASLA TÂM­PLARILOR Comitetul breslei tâmplarilor din din Capitală va ține ședință în ziua de 5 Februarie, orele 6 seara, în lo­calul corporațiilor din str. Știrbei Vodă 43. Se vor judeca conflictele de mun­că. DE LA CORPORAȚIA ME­­CANICILOR Comitetul corporației mecanicilor a ținut aseară ședință sub președinția d-lui Sofronie. S-a judecat unele con­flicte de muncă. De asemenea s-a aprobat elibera­rea unor noui cărți de capacitate. DIVERSE D. dr. Gh. Banu, secretarul gene­ral al ministerului muncii, a pri­mit ori dimineață o delegație de me­seriași, cari au solicitat intervenția ministerului muncii pe lângă cel al finanțelor, în scopul de a se da dis­­pozițiuni organelor fiscale din țară să nu se sechestreze uneltele de lu­cru ale meseriașilor, pentru neplata datoriilor către fisc. Secretarul general al ministerului muncii a promis delegațiunei con­cursul acestui departament. CAPITALA DIN JOACA Copilul Gusty Iacobovsky, numai de 5 ani, cu locuința părinților în strada Șerban-Vodă 173, se juca pe stradă cu mai mulți prieteni. Un alt copil i-a pus piedică și Gusty a căzut scuipându-și piciorul. Salvarea i-a dat primele îngrijiri, transportânidu-l apoi la spitalul de copii din strada Gr. Alexandrescu, "ACCIDENT DE MUNCA­ ­ Dobre Marin, de 27 ani, fierar la Atelierele Grivița, domiciliat în strada Mihai Cantacuzino 37, —­ câmpul Cos­­teasca — se trudea să potrivească o piesă la un ciocan cu aburi. La un­ moment dat ciocanul a făcut explozie și piesa a sărit în piciorul nefericitului lucrător rupându-i o ar­teră. In stare gravă a fost internat la­ in­firmeria Atelierului . ȘI-A tĂIAT MÂNA Ion Băcea, de 30 ani, cu locuința In strada Berzei 13, pe când tăia niș­te lemne și-a prins mâna sub topor, slegâindu-se cu ea tăiată.­ ­ A MURIT PE CÂND MANCA Haralambie Chiirițescu, de 45 ani, cu locuința în fundătura Vaporul Asan No. 22, s’a dus ori să ia masa la un birt. Din cauză că era alcoolic, sau poate di­n cauza peștelui pe care îl mânca, a murit subit. A VRUT SA-I SCHIMBE 1000 LEI In­­ tutungeria lui Ion Gheorghe din strada Romană 35, s’a prezentat pri­­m­ul care i-a cerut să-i schimbe o hârtie de 1000 lei. Tutungiul a vrut să-l servească și in timp ce căuta bani în cassă, hoțul s’a năpustit asupra saltarului de la tej­ghea și i-a furat toți banii, după care a dispărut. „­­Și Poliția cercetează. AGRESIUNE­ A Vasile Ștefănescu, cu locuința în strada Ion Ghețu No. 20, a fost ori victima unei agresiuni. Pe când trecea pe strada Sebastian i-au întâmpinat mai mulți derbedei cari l-au bătut crunt, făcând uz și de cuțite. A ÎNCERCAT sa se SPÂNZURE Sergentul de stradă, Ion Pascu, de 30 ani, domiciliat în strada Coțofeni No. 24, fiindcă se certase cu soția lui a încercat să-și pună capăt zilelor, spânzurând­u-se. Dar sgomotul produs prin înlătu­rarea scaunului a atras pe cei din casă, cari imediat au sărit în ajutorul sinucigașului, tăind frânghia la timp. Ia stare destul de gravă Ion Pascu a fost transportat la spitalul Colen­­tina. Spectacole Duminică, 31 ian­u­arie TEATRE OPERA ROMANA: Matineu, Lalome, seara: Trubadurul. TEATRUL NAȚIONAL: Matineu: Ma­man Colibri, seara: Idiotul. TEATRUL REGINA MARIA: Mati­neu și seara: Sybiul. TEATRUL „MARIA VENTURA“: Ma­tineu și seara: Cântec de Leagăn și Caterina. TEATRUL ALHAMBRA: Matineu : Bonsoir Alhambra, seara: Alham­bra petrece. TEATRUL MAJESTIC: Matineu și seara: M­elle Nituche. TEATRUL LIBER: „200.000“. CALENDARUL Luni. B Februarie '232 CALENDARUL“ CULTURAL Azi are loc, la Ateneul Român, vernisajul expoziției anuale a pic­torului I. Teodorescu-Sion, una din cele mai proeminente figuri ale plas­ticei contemporane. — Este o expoziție obișnuita, a­­nuală sau o demonstrație artistică ? Pictorul ne privește lung, presim­țind capcana și surâde vag . — Cum vrei s’o numești... — Ai s’o numești dumneata. Eu în­­treb și scriu răspunsuri. — Atunci... scrie că înclin mai mul spre o manifestare anuală în care adun un mănunchi de noui senzații, culese din frământările și căutările unui întreg an. Sunt în­chegări formale... — Numai formale ? — Nu fii rău ! De­ ce mă o­bligi să mă laud ? — Pentru că vreau să spui adevă­rul. — Rămân, totuși, la expresia pe care am întrebuințat-o , sunt în­chegări formale de linii constrii­­toare, de suprafețe și volume colo­rate în speranța unui echilibru și a unei stabilități, prin care valorific viața materiei. — Bun. Mai departe. — Noi, artiștii plastici spre de­osebire de ceilalți, avem­­ de luptat cu greutățile materiei din care se naște viabilul formei. Acest impon­derabil fluid al artei intră în ma­­e­­rie și numai prin ea își poate găsi expresia. După cum vezi, la baza artei plas­tice stă neclintit, de tehnicianul, observatorul totdeauna , și emot­ivul. — Trei elemente ?, — Trei ! — Și totuși unul singur ! — Unul, El marele : majestatea sa talentul ! — Așa­dar, El, marele , pictorul 1. Teodorescu-Sion... — E rândul meu să spun : bun, mai departe ! — Spune și pe urmă continuă. — Așa­dar grație acestor calități, emoția produsă de ceea ce vedem, sprijinită de execuție, în efortul in­terpretării, ne poate da putința în­chegării. — Principiu pe care și arta nouă... Interlocutorul nostru a ridicat palma, ca un imperativ , să nu vor­bim de arta nouă ! Ne privim, o clipă, cu nedumerire în priviri. Teodorescu-Sion nu se aștepta pro­babil, să-i vorbeș­c de arta nouă — noi nu ne așteptam, cu siguranță, la răspunsul pe care ni-l dă, formulat a$a­­* — Nu, nu mi-a plăcut niciodată surogatul și, deci nici denaturarea adevărului din natură. — Fii atent, că începem să pole­mizăm. — Am convingerea neclintită că așa zisul nou, cu toată ornamentația de isme în coadă, nu-i decât o fir­mă grevată de ipoteci disparate și o netăgăduită încurajare pentru bâl­bâiți de a-i face să creadă că espe­ranto e singura limbă in care se pot exprima ciu claritate ! — Cerule, cine te-o fi supărat așa ? — Lasă-mă să fiu supărat și să continui. — Voia la matale. — Acest democratism de surdo­muți, invadat în toate artele de du­pă război, a devenit vrășmașul și distrugătorul lor. Uite, un exemplu de reculegere și înaltă pricepere în domeniul vast al artei, ni-1 dă astăzi Franța ce-și sărbătorește lumina adevăratei cre­ații in penumbra lamisată de dinco­­lo de Mâneca. Și, in acest azi pe care-l știm și simțim cu toții, dela îndepărtatul far Forrain și până la Cézanne, lu­minile converg într’un punct culmi­nant . Frumosul în toată paritatea de bogăție in materie și culoare, de echilibru și forță. O mângâiere o speranță pentru azi și poate singura după încădel­­nnțarea răposatului Vițel de aur. Dezordinea și incoherența n’au fost nici­odată atributele artei cum cei noui stăruesc să și le reclame. Etichetele sau nouile etichetări a prăvăliilor de la periferia artei, au luat naștere din prefacerile de du­pă război, când, lipsite de orice tra­diții, nepregătite, inculte și nedisci­plinate, hoardele de sălbateci au nă­pustit Frumosul In toate manifestă­rile lui. Expoziții Plastice De vorba ca pictorul Teodorescu-Sion Mono cu trandafiri .Urmare bine întregitoare. Bi­ne­înțeles, în ansamblul lucrării, peisajul aces­ta de periferie orășenească, for­mează un fundal pe care sunt ja­lonate punctele dramatice. Din pre­zintarea lui nu face nici umor, nici ironie. Este doar un simplu decor ajutător pentru punerea în scenă a ideii dominante. Dar, pentru că este realizată superior, se cade a fi menționată. Iartă, b. o., o a doua Vetă (dintro Noapte furtunoasă), care scrie :­pe furiș, cu plasvaz chimic muiat în vârful limbii, bi­et de dragoste, te adoră cineva și nu țți sp­ui fii cu discrețiune să nu afle I­ancu ceva că ne omoară că, zice o consoartă am și o cinste“. Tot atât de veridic , prins ,­sur le vii“, este„ discursul lui Costică bărbierul. Cităm o frază: — Popor, să ne păstrăm calmul necesar! Să nu ne luăm după ne­voi și după spirite­ subversive, că dacă se face revoltă o să fie devas­tare și suferim carevaea zica Dasu­din pag. l­a) de tot noi, poporul comensant din centru. D’aia zic: să ne păstrăm în convingere și calm necesar". Și asta, din replica lui Iancu res­tauratorul: «Cine face o revoltă, popor al orașului care, pot spune, m’a năs­cut ca o mamă, m’a crescut ca un tată bun și m’a hrănit în comerț serios“. Extrasele sunt suficiente ca să probeze deosebitele calități de pă­trunzător observator al mitocăni­­mii. Prin ele d. G. M.­Z. scoate ma­­teria brută pe care o transfigurea­ză. Nu avem de a face cu genul fo­tografiei unde puiază destui ama­tori și profesioniști. Asemenea da­ruri — dacă nu vor fi banalizate prin repetiție, în viitor — vor face din d-sa un exploatator al maha­lalei, evoluată de la Caragiale în­coace și prin urmare indicată de a primi completări în literatură. In direcția aceasta ar fi de enu­­mărat atâtea locuri unde autorul dă dovadă de dexteritate în mâ­nuirea psihologiei mahalalei. Așa este, spre pildă­ prezintarea ima­ginației coliciunii, care născocește fel de fel de explicații în jurul morții soției procurorului Ștefania, țesând pe o tem­ă falsă o pânză i­­reală, iar în umbra ei se întinde tabloul sumbru și exultant al pe­trecerii urmată de îngropăciune (culminând în scena ,,O înmormân­tare adevărată și de pomină“). A­­poi credințele în circulație curen­tă: cățelul pământului, strigoii (pag. 214), precum și apariția bo­citoarelor Drojdia groasă a cali­­cimiții, mica burghezie tâmpită, funcționărimea imbecilă sau infa­tuarea conducătorilor din urbea provincială, găsesc în autorul ro­manului Madona cu trandafiri un talentat talmaciu artistic. In lucră­rile ce va scrie de acum înainte, d-sa poate să-i consacre o atenție directă — fără s’o mai pună la re­marca altei idei, ca în romanul de față. Și va izbuti tot așa de bine ca și în urmărirea liniei grotescu­lui. i I Cu un stil de factură surprinză­tor de nouă, care se traduce într’o expresiune sprintenă, remarcabilă prin ambele ținute (fond și formă). Madona cu trandafiri se înserează printre puținele opere bune ale a­­notimpului literar în curgere. Generația tânără a prozatorilor noștri a primit în d. G. M.­Z. o for­ță nouă, de seama lui Matei Cara­­giale, Gib. I. Mihăescu și Al. O. Teodoreanu cu cari are câteva puncte de contact. Cu Domnișoara Nastasia a trecut marea probă de recunoaștere în teatru, iar prin Madona cu trandafiri în literatura romanului, căruia îi crează un plan de desfășurare pe o plasă de gro­tesc. De aceia prezenta lucrare ne în­dreptățește în mod firesc, să aștep­tăm de la d. George Mihail­ Zamfi­­rescu oglinzi mai vaste și mai pro­funde unde să privim, în joc de­formant, medii și suflete multiple. Trecutul scriitorului și etapele căl­cate progresiv până azi, ne fixea­ză în această previziune. CONST. D. IONESCU Mărunte AL. LASCAROV-MOLDOVANU este unul din scriitorii noșterii cari cred că arta, ca atare și scrisul, nu are un simplu postulat estetic.. Literatura d-lui Al. Lascarov-Mol­­dovanu e o însemnare de suflet și re­alitate, pe care d-sa o vede prin trans­parența acestui suflet—suflet pe care îl cunoaștem și privim. ..Casa din Pădure, recentul volum de proză al cunoscutului scriitor, ră­mâne și din acest punct de vedere pe linia întregei activități literare de pâ­nă acum, ,­­.. ILLUSROWANY KURJER CODZIONNȚ cel mai răspândit ziar din Polonia, a publicat de curând un articol al Re­ginei Maria despre maestrul Enescu. IN „IL GIORNALE DI POLITICA E DI LIERATURA domnul profesor Claudiu Isopescu publică un studiu despre Ciprian Po­­rumbesciu la Roma. Autorul scoate în relief legăturile lui Ciprian Porumbescu cu muzica ita­liană descrie vizita lui la Verdi, că­ruia i-a cântat o doină și publică o serie de scrsori inedite, conținând impresiile lui Ciprian Porumbescu a­­supra Florenței și a Cetății Eterne. COMPOZITORUL C. NOTTARA profesor la Academia Regală de Mu­zică, va vorbi azi, la ora 5 d. a. la Fundația Carol, cu prilejul Audiției Muzicale VI, din ciclul organizat de „Cercul Analelor Române“. Vor da binevoitorul concurs: d-ra Coca Fotino, piano, d-na Nina Alexan­drescu, violină; d-ra Valentina Cre­­țoiu, de la Opera Română, canto; Quar­tetul de coarde: prof. C. C. Nottara, G. Draghici, L. Mendelsohn și A. Ră­­dulescu. La pian d. Romeo Alexan­drescu.­­ LILLY CARANDINO o tânără actriță, fostă în ansamblul teatrului „Regina Maria“ ne trimite o scrisoare, prin care ne explică dife­rendul pe care l-a avut cu direcțiunea teatrului susnumit, VREMEA publicațiune politică, literară și ar­tistică ne oferă, în ultimul număr, un material polemic pe care o să-l utilizăm. Cronica Dramatică Teatrul Regina Maria: Moran* Permweel spli (Voi de Căldură)­ ­,Englezii — spune un vechi e­­seist american — sunt dintre toți oamenii, cei care calcă mai siguri ca ghete“. Aceasta se traduce­ în concepția unor critici de azi, de pildă Clive Bell, cu filistinism. Un filistin mai mult decât un Englez e autorul obscur care a extras obscur, dîntr’un roman obscur, pie­sa obscură de aseară. Premiera ultimă de la Teatrul Maria Ventura invita generozita­tea cronicarului printr’o aspirație către idee și poezie. Sybil nu o are. Ne vom grăbi să spunem că are mult mai mult. Dar Teatrul Regi­na Maria e cel mai nobil dintre teatrele noastre particulare. Iubi­torul de teatru nu-i va uita nicio­dată că anul trecut, în culmea cri­zei, jongla cu moartea pe înălți­mile interioare ale Călătoriei di­n urmă. De la Sheriff la Pershwee, e însă oarecare distanță. "Și credem că facem un serviciu direcțional punând alegerea piesei de aseară, mai în sarcina derutei în care au intrat teatrele noastre în fața marasmului general. Duelul vechi a doi masculi pen­tru o femelă cu nume de soție, o­­ferea autorului o oportunitate: în­tâlnirea rivalilor. Iată-i față în fa­ță, cu smokingurile cabrate, în bun­galopul amantului­ unde prietenii și femeia surprinsă, lasă singuri pe de DRAGOȘ PROTOPOPESCU cei ce se hărțuiau de atâta vreme, central, în ciuda șocului­ comun, fardat cu exotic, e schițat cu vioi­ciune. Soția constitu­ie un mic pas­tel de represiune a simțurilor și laugoare. Scena lui John Gawltry, stând la masă imaginar cu amanta care nu vine, e a unui Guitry sen­timental. Piesa place, te prinde, te reține momentan. Ne spunem, va fi un regal. Nu al bicepsului. Al spiritului. John Dawltry, de doua ori mai simpatic, fiindcă-i amant și mai firav, va trebui să răpună namila de soț, cu un cuvânt, cu o abilitate­ cu sfidarea cu care îl înfruntase tot actul întâi. In schimb, două vorbe, o pocnitura, o lampă care se răs­toarnă împreună cu masa­ Corti­na. In actul al treilea asistăm la un schimb de leșinuri între soție și cumnata sa, de asemenea îndră­gostită de cel împușcat, împușcat! Numai dânsele au naivitatea să o creadă. Ba chiar și soțul, care se și dă pe mâna poliției, înțelegem că până la ivirea cătușelor, se va ivi victima. Ce face și face, cu punc­tualitate. După scena finală între soție și bărbat, o nouă oportunitate se oferea autorului. Cei doi rivali sunt din nou singuri. Revolverul e pus pe masă. In sfârșit, ne spunem! Dar piesa se sfârșește cu: „da-mi o țigare“! E arta de a escamota. E drama ca­re trișează. Din categoria criticată de Clive Bell, autorul distribuie cu dezinvoltură, roluri egale în im­portanță unei fete încinse de soa­re, unui blazat nucliu, unei mese, și unui revolver. Dacă pierde marile oportunități, piesa câștigă din cele mici. Tipul Din pricina autorului sau a ac­torilor? D. Tony Bulemdra (John Gawltry) ne-a dat un colonist cu un cap spi­ritual, frumos și splenetic, cinic și tonic... amant ! Un rol simpatic nu putea găsi un interpret mai sim­patic. Dar nu, să nu-și frece mâi­nile, nici chiar ștrengărește, în ac­tul al treilea când află că soția s’a dat de partea îngerilor, adică — a­șa ! In cele din urmă, Perthwee­e Englez... D. G. Storm, (George March) mult prea mare ca actor pentru un rol așa de calm, mi-a făcut impre­sia unui Prometeu (e drept, puțin cam prea gras...) pus la cămașa de tennis! D-na Maria Antonov (Sybil March) are un joc mătăsos, aristo­crat, retrecut. Posedă în glas arta de a omite. Ceia ce cred că e mult. Dacă se asculta uneori, a avut, în schimb, câteva penumbre de dic­țiune care echivalau cu o rază. Și a fost cea mai autentică Engle­zoaică din câte am văzut la noi. D-ra Elvira Petreanu (Anna March) a avut mult din acea „silly little girl“ ce trebuia să fie­ Bungalowuil d-lui Soare, din ac­tul al doilea, foarte frumos, nu tot așa de mult și... bungalow. Ceia ce poartă acest nume, trebuie tratat pe două linii: în simplicitate, și rusticitate. Bungalowul lui John Gawltry, care a fugit de lume ca să-și ascundă spleenul și să fie lă­sat în pace, e dimpotrivă, elaborat ca o pagodă­ și apostat nu în natu­ră, ci pare că într’o margine de parc englez tropical. Odaia din actul al treilea nu-i un interior, e un ..parloir“. Ea e justificată, ca atare, numai când vine poliția, dar până atunci am avut în ea pe Sybil, caldă ca o her­mină, și pe toți cei contaminați de ea. Rece, înaltă, vidă, după ea piesa trebuia să se numească Valul de Frig, nu de Căldură!.. Actul I, de asemeni cere mai mult tempo. Dar arta incontestabilă a d-lui Soare, fuzionată cu eforturile di­recțiunea și ansamblului, ne-a dat un spectacol căruia îi uram să afle ecou, Frunză verde maghirarii, La Parcu-Otetelișanu Văzui lume adunată Și pe ziduri cățărată, Unii cruce își făceau Alții în sân își scuipau Alții ochii își frecau Și vedeau și nu credeau. Alții ’n fine mai isteți Adunau și alți drumeți. Și veneau, bătrâni, copii Și veneau cu zeci de mii Ca la pâine făceau coadă Ca minunea să o vadă. Și aveau drept frățioare Că minunea era mare. Virgilică Anquetil Cu o bască de copil Cu un tricou bleu șanjant Și cu pantalon bufant Venea dis de dimineață Să se dea uța pe ghiață. Cine-l privea patinând își spunea cu n­di în gând: — „Uite-l doamne pe Madgearu De ne-a golit buzunaru Uite-l cum a copiat De când nu e deputat Ca omul în desperare Face olandeza mare. La guvern era chinez Și-aici cică-i... olandez!“ ...Un alt domn intervenea: — .,Tot mai bine e așa Decât să fie armean...“ O cucoană-l taie: — „Jean Nu mai spune porcării. Ai rușine de copii!...“ Un bătrân pensionar După ce aftă amar Zise, — „Uite-l ce-i mai pasă Are un palat de casă S’a ’nvârtit întreaga viață Și-acum se ’nvârte pe ghiață... S’o fi plictisit și el Să se plimbe prin castel Din etaj, într’alt etaj, Și-acum face patina­­..“ Un alt cetățean în sine Competinte intervine: — „Știți, Madgearu patinează Pentrucă se antrenează »­■ Fiindcă a aflat că-i șic Să fiu­ sportiv și voinic. Face box și se dă tumba Joacă golf și joacă rumba Face scrimă, că i-e frică De nebunul de Derică Că la duel îl provoacă Și nu ar mai putea să facă Ce-a făcut data trecută Martorii să îi asmuță Să îi pună să se bată Să iasă basma curată Și cu onoarea salvată..." — „Am mai auzit ceva (Intervine­ altcineva) „ Că Madgearu, pozitiv Vrând să fie tip sportiv Intro zi, ești din minți Și-a luat inima ’n dinți Și plin de curaj temut Un duș rece a făcuți Dar vrând ca să fie crai S’a ales c’un guturai!..“ ...De odată juvenil Intervine și-un copil Un copil brunet și mic Și cu un accent peltic: — „Sa ascultă tată-mare Asta e Magealu care Spunea Nenea Mișulică C’a pupat pă Nea Costică?“ ...Deodată prin norod Vine și Vaida Voevod Și când vede măi creștine Pe Madgearu cu patine Mintenaș îi strigă­ așa: — „Tune dracu­’n pipa ta Zaci că iaști un om integru Calce­ te-ar bivolul hal negru Vezi că faci o borobeață Și rămâi cu el pă ghiață!“ N CONSTANTINESCU File de calendar Țara arde și nadgearul se patinează! A­A 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 31 Ianuarie 1932 11.15: D-na Lia Dracopol-Fudulu; Ora copiilor. 11.30. Părintele I. Bobulescu. Lec­tură religioasă. 11.45. Corpul lii. Popa Chițu sub conducerea d-lui Radu Botez: Mu­zică religioasă. 13.00: Muzica militară a Reg. 21 In­fanterie sub conducerea d-lui Stab­­. .lt. Stamatiade: A. Thomas: Uver­tură la „Raymond“. Subit. I. Sta­matiade: Ni-Na, tango. Uvertură la­­ Stalanca în Rossini: Alger: Subit. I. Stamatiade: In amintirea timpului trecut. Lt. Alex. Marian. Amintir din Dobrogea: Subit. Sta­matiade : Porumbacu, marș. 13.00: Muzică variată (plăci de gra­mofon). 13.45: Informațiuni ți semnal orar. 14.00: Muzică ușoară (plăci de gra­mofon) . PROGRAM PENTRU SĂTENI 15.00: D-l G. D. Mugur: Pentru să­teni. 15.15: D-nii Bugeanu ți Constantin armonică și clarinet: Muzică româ­nească. 15.30: D-l Gayraud: Cronică agri­colă. 15.45: D-l Ciurezu: Poezii pentru ță­rani. 18.00: Orchestra Jean Marcu: Muzi­că ușoară­ și românească. 19.00: Informațiuni, meteorul și sem­nal orar. 19.10: Orchestra Jean Marcu: conti­nuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20­00: D-l Dr. Voiculescu­. Purtătorii de germeni. 20.20: Paul Prodan: Meyerhold și teatrul roșu. 20.40: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 21.00: Transmisie din studio. STRAINATATEA 259.3 m. Leipzig 2.3 Kw. 17: Concert vocal și instrumental ; 18.30: Ora, meteorul, ultimele nou­­tăți; 19: Noutăți; 19.30: Conferință literaă; 19.40: Conferință pedagogi­că; 20: Din viață pentru viață; 20.30: Muzică populară; 21 Concert execu­tat de orchestra simfonică; 22.45: DI . Hein­rich Liliensein citește din roma­­nul său; 23.10 Știri. In continuare muzică de dans și distinctivă; 356 m. Londra Reg. 45 kw. 19.15: Pentru copii; 20: Noutăți; 20.30: Concet de orch.; 22. Trans, u­­nei comedii; 23.30: Concert de plăci de gramofon;; 24.15 Noutăți; 24.35: Muzică de dans; 419 m. Belin 4.7 kw. 17.30: Concert; 18.05: Concert; 18.30: Pentru tineret; 18.50 Conf.; 20.10: Muzică de dans de acum două secole. 441 m. Roma 75 kw. 14.15. Jurnalul radio, bursa. 22. Concert vocal și de orch. cu concursul sopranei Toti Dalmonte și ten­oul En­­zo De Mure Lo Manto. 508.8 m. Milano 8,5 kw. 14.10: Muzică variată. 17 Muzi­că variată, Penatti-Malvezzi: Cântec; Bărbieri: Cântec; Dreyer: Intr’un tea­tru chinezesc; 20­05: Concert execu­tat de quintetul radio. Mascheroni: Cântec; Fucik: Cântec; Lehar: Fante­zie; dans. 22. Concert vocal și sim­fonic cu concursul sopranei Toți Dai Monte și tenoul Enzo Demaro-Lo­­manto. 517.3 m. Viena 20 kw. 12.30: Concert de amiază executat de quartetul Bert Silving;17.20: Cons. ți­nută de Felix Falema; 18. Muzica na­țiunilor, concert executat de Ada He­cht (soprană); 19.30: „Faust“ de Goethe pe scenă, cons. ținută de prof. univ. Dr. Robert Franz Arnold; 22* Ce cântă și ce dansează Viena; 541,5 m. Budapesta 23 kw. 10.15. Concert;13. Muzică de clo­pote; 13.05. Concert al orch. de ți­gani Jóska Paladi; 17. Pentru doam­ne; 18.30 Concert cu muzică religioa­să, dirijată de d. B­ela Arokhaty; 20.30 Conf. ținută de d.­arry Peregrin. In continuare concert al orch. J Jesuiții din Spania au câștigat In justiție MADRID, 30 (Radar).­­ Tribu­­nalu­l suiprem a acceptat recursul intentat de congregația Jesuiților, împotriva decretului guvernului prin care se decidea disolvarea a­­cestei congregații. Hotărârea tribunalului suprem a făcut o enormă impresie în toate cercurile politica.

Next