Calendarul, februarie 1932 (Anul 1, nr. 8-36)
1932-02-01 / nr. 8
2 fiola muncitoreasca CONGRESUL MUNCITORILOR OSPĂTARI (Chelgieri) Comitetul Uniunei muncitorilor ospătari din România a convocat pentru zilele de 14, 15 și 16 Februarie a. c. congresul general al Uniunei care se va ține în București la Casa Poporului din str. Isvor 37. Pe ordinea de zi a desbateriilor figurează următoarele chestiuni: raportul secretariatului, al casierului și al comisiei de control. Descărcarea comitetului și alegerea unui nou comitet și al secretarului. Modificarea și stabilirea cotizațiilor. Norme: secretariatul regional pentru Ardeal și Banat; problema șomajului în breasla ospătarilor și [UNK] crearea unui fond special de ajutor pentru ei rămași fără de lucru; problema plasării; planul nou pentru stabilirea regiunilor și planul băilor; chestiuni de organizare; politica salarizării uniforme, munca de 8 ore, pregătirea profesională a muncitorilor, ospătari, problema ucenicilor, lupta contra bacșișului, modificarea statutelor, diverse. Conform statutelor în vigoare, fiecare sindicat afiliat va trimite câte un delegat pentru o sută de membri, doi de la 100 la 200 membri și după fiecare sută de membrii peste numărul de 300, câte un delegat în plus. Se admit mandate de reprezentare în cazurile când un sindicat trimite mai mulți delgați, însă în orice caz, un delegat nu va poate deține mai mult de 3 mandate. Spesele delegaților la acest congres vor fi suportate în întregime de sindicatele respective. Sindicatele care vor participa la acest congres, vor putea face propuneri scrise, trimiițându-le biroului cel puțin cu 10 zile înainte de data congresului. DE LA BIROUL INTERNATIONAL AL MUNCII Consiliul de administrație al Biroului internațional al muncii din Geneva, a adoptat cu 15 voturi contra 3, o rezoluție în care se fixează noui directive pentru combaterea șomajului. Prin această rezoluție se cere: 1) Desființarea orelor suplimentare cari nu trebuesc admise decât în cazuri excepționale și cu o anumită limită maximă. 2) Reducerea timpului de lucru spre a evita concedierea lucrătorilor și a face posibilă angajarea de șomeri. 3) Dacă va fi posibil, să se reducă timpul de lucru la săptămâna de 5 zile cu 40 de ore de muncă. DE LA SINDICATUL FIER-METAL Membrii sindicatului fier-metal din Capitală cari au de plătit taxele de cote, se pot prezenta la sediul din Casa Poporului str. Izvor No. 37 în fiece Marți, Joi și Sâmbătă la orele 6—9 seara și Duminică la orele 9— 12 dim. pentru a depune sumele respective. DE LA BREASLA TÂMPLARILOR Comitetul breslei tâmplarilor din din Capitală va ține ședință în ziua de 5 Februarie, orele 6 seara, în localul corporațiilor din str. Știrbei Vodă 43. Se vor judeca conflictele de muncă. DE LA CORPORAȚIA MECANICILOR Comitetul corporației mecanicilor a ținut aseară ședință sub președinția d-lui Sofronie. S-a judecat unele conflicte de muncă. De asemenea s-a aprobat eliberarea unor noui cărți de capacitate. DIVERSE D. dr. Gh. Banu, secretarul general al ministerului muncii, a primit ori dimineață o delegație de meseriași, cari au solicitat intervenția ministerului muncii pe lângă cel al finanțelor, în scopul de a se da dispozițiuni organelor fiscale din țară să nu se sechestreze uneltele de lucru ale meseriașilor, pentru neplata datoriilor către fisc. Secretarul general al ministerului muncii a promis delegațiunei concursul acestui departament. CAPITALA DIN JOACA Copilul Gusty Iacobovsky, numai de 5 ani, cu locuința părinților în strada Șerban-Vodă 173, se juca pe stradă cu mai mulți prieteni. Un alt copil i-a pus piedică și Gusty a căzut scuipându-și piciorul. Salvarea i-a dat primele îngrijiri, transportânidu-l apoi la spitalul de copii din strada Gr. Alexandrescu, "ACCIDENT DE MUNCA Dobre Marin, de 27 ani, fierar la Atelierele Grivița, domiciliat în strada Mihai Cantacuzino 37, — câmpul Costeasca — se trudea să potrivească o piesă la un ciocan cu aburi. La un moment dat ciocanul a făcut explozie și piesa a sărit în piciorul nefericitului lucrător rupându-i o arteră. In stare gravă a fost internat la infirmeria Atelierului . ȘI-A tĂIAT MÂNA Ion Băcea, de 30 ani, cu locuința In strada Berzei 13, pe când tăia niște lemne și-a prins mâna sub topor, slegâindu-se cu ea tăiată. A MURIT PE CÂND MANCA Haralambie Chiirițescu, de 45 ani, cu locuința în fundătura Vaporul Asan No. 22, s’a dus ori să ia masa la un birt. Din cauză că era alcoolic, sau poate din cauza peștelui pe care îl mânca, a murit subit. A VRUT SA-I SCHIMBE 1000 LEI In tutungeria lui Ion Gheorghe din strada Romană 35, s’a prezentat primul care i-a cerut să-i schimbe o hârtie de 1000 lei. Tutungiul a vrut să-l servească și in timp ce căuta bani în cassă, hoțul s’a năpustit asupra saltarului de la tejghea și i-a furat toți banii, după care a dispărut. „Și Poliția cercetează. AGRESIUNE A Vasile Ștefănescu, cu locuința în strada Ion Ghețu No. 20, a fost ori victima unei agresiuni. Pe când trecea pe strada Sebastian i-au întâmpinat mai mulți derbedei cari l-au bătut crunt, făcând uz și de cuțite. A ÎNCERCAT sa se SPÂNZURE Sergentul de stradă, Ion Pascu, de 30 ani, domiciliat în strada Coțofeni No. 24, fiindcă se certase cu soția lui a încercat să-și pună capăt zilelor, spânzurându-se. Dar sgomotul produs prin înlăturarea scaunului a atras pe cei din casă, cari imediat au sărit în ajutorul sinucigașului, tăind frânghia la timp. Ia stare destul de gravă Ion Pascu a fost transportat la spitalul Colentina. Spectacole Duminică, 31 ianuarie TEATRE OPERA ROMANA: Matineu, Lalome, seara: Trubadurul. TEATRUL NAȚIONAL: Matineu: Maman Colibri, seara: Idiotul. TEATRUL REGINA MARIA: Matineu și seara: Sybiul. TEATRUL „MARIA VENTURA“: Matineu și seara: Cântec de Leagăn și Caterina. TEATRUL ALHAMBRA: Matineu : Bonsoir Alhambra, seara: Alhambra petrece. TEATRUL MAJESTIC: Matineu și seara: Melle Nituche. TEATRUL LIBER: „200.000“. CALENDARUL Luni. B Februarie '232 CALENDARUL“ CULTURAL Azi are loc, la Ateneul Român, vernisajul expoziției anuale a pictorului I. Teodorescu-Sion, una din cele mai proeminente figuri ale plasticei contemporane. — Este o expoziție obișnuita, anuală sau o demonstrație artistică ? Pictorul ne privește lung, presimțind capcana și surâde vag . — Cum vrei s’o numești... — Ai s’o numești dumneata. Eu întreb și scriu răspunsuri. — Atunci... scrie că înclin mai mul spre o manifestare anuală în care adun un mănunchi de noui senzații, culese din frământările și căutările unui întreg an. Sunt închegări formale... — Numai formale ? — Nu fii rău ! De ce mă obligi să mă laud ? — Pentru că vreau să spui adevărul. — Rămân, totuși, la expresia pe care am întrebuințat-o , sunt închegări formale de linii constriitoare, de suprafețe și volume colorate în speranța unui echilibru și a unei stabilități, prin care valorific viața materiei. — Bun. Mai departe. — Noi, artiștii plastici spre deosebire de ceilalți, avem de luptat cu greutățile materiei din care se naște viabilul formei. Acest imponderabil fluid al artei intră în maerie și numai prin ea își poate găsi expresia. După cum vezi, la baza artei plastice stă neclintit, de tehnicianul, observatorul totdeauna , și emotivul. — Trei elemente ?, — Trei ! — Și totuși unul singur ! — Unul, El marele : majestatea sa talentul ! — Așadar, El, marele , pictorul 1. Teodorescu-Sion... — E rândul meu să spun : bun, mai departe ! — Spune și pe urmă continuă. — Așadar grație acestor calități, emoția produsă de ceea ce vedem, sprijinită de execuție, în efortul interpretării, ne poate da putința închegării. — Principiu pe care și arta nouă... Interlocutorul nostru a ridicat palma, ca un imperativ , să nu vorbim de arta nouă ! Ne privim, o clipă, cu nedumerire în priviri. Teodorescu-Sion nu se aștepta probabil, să-i vorbeșc de arta nouă — noi nu ne așteptam, cu siguranță, la răspunsul pe care ni-l dă, formulat a$a* — Nu, nu mi-a plăcut niciodată surogatul și, deci nici denaturarea adevărului din natură. — Fii atent, că începem să polemizăm. — Am convingerea neclintită că așa zisul nou, cu toată ornamentația de isme în coadă, nu-i decât o firmă grevată de ipoteci disparate și o netăgăduită încurajare pentru bâlbâiți de a-i face să creadă că esperanto e singura limbă in care se pot exprima ciu claritate ! — Cerule, cine te-o fi supărat așa ? — Lasă-mă să fiu supărat și să continui. — Voia la matale. — Acest democratism de surdomuți, invadat în toate artele de după război, a devenit vrășmașul și distrugătorul lor. Uite, un exemplu de reculegere și înaltă pricepere în domeniul vast al artei, ni-1 dă astăzi Franța ce-și sărbătorește lumina adevăratei creații in penumbra lamisată de dincolo de Mâneca. Și, in acest azi pe care-l știm și simțim cu toții, dela îndepărtatul far Forrain și până la Cézanne, luminile converg într’un punct culminant . Frumosul în toată paritatea de bogăție in materie și culoare, de echilibru și forță. O mângâiere o speranță pentru azi și poate singura după încădelnnțarea răposatului Vițel de aur. Dezordinea și incoherența n’au fost niciodată atributele artei cum cei noui stăruesc să și le reclame. Etichetele sau nouile etichetări a prăvăliilor de la periferia artei, au luat naștere din prefacerile de după război, când, lipsite de orice tradiții, nepregătite, inculte și nedisciplinate, hoardele de sălbateci au năpustit Frumosul In toate manifestările lui. Expoziții Plastice De vorba ca pictorul Teodorescu-Sion Mono cu trandafiri .Urmare bine întregitoare. Bineînțeles, în ansamblul lucrării, peisajul acesta de periferie orășenească, formează un fundal pe care sunt jalonate punctele dramatice. Din prezintarea lui nu face nici umor, nici ironie. Este doar un simplu decor ajutător pentru punerea în scenă a ideii dominante. Dar, pentru că este realizată superior, se cade a fi menționată. Iartă, b. o., o a doua Vetă (dintro Noapte furtunoasă), care scrie :pe furiș, cu plasvaz chimic muiat în vârful limbii, biet de dragoste, te adoră cineva și nu țți spui fii cu discrețiune să nu afle Iancu ceva că ne omoară că, zice o consoartă am și o cinste“. Tot atât de veridic , prins ,sur le vii“, este„ discursul lui Costică bărbierul. Cităm o frază: — Popor, să ne păstrăm calmul necesar! Să nu ne luăm după nevoi și după spirite subversive, că dacă se face revoltă o să fie devastare și suferim carevaea zica Dasudin pag. la) de tot noi, poporul comensant din centru. D’aia zic: să ne păstrăm în convingere și calm necesar". Și asta, din replica lui Iancu restauratorul: «Cine face o revoltă, popor al orașului care, pot spune, m’a născut ca o mamă, m’a crescut ca un tată bun și m’a hrănit în comerț serios“. Extrasele sunt suficiente ca să probeze deosebitele calități de pătrunzător observator al mitocănimii. Prin ele d. G. M.Z. scoate materia brută pe care o transfigurează. Nu avem de a face cu genul fotografiei unde puiază destui amatori și profesioniști. Asemenea daruri — dacă nu vor fi banalizate prin repetiție, în viitor — vor face din d-sa un exploatator al mahalalei, evoluată de la Caragiale încoace și prin urmare indicată de a primi completări în literatură. In direcția aceasta ar fi de enumărat atâtea locuri unde autorul dă dovadă de dexteritate în mânuirea psihologiei mahalalei. Așa este, spre pildă prezintarea imaginației coliciunii, care născocește fel de fel de explicații în jurul morții soției procurorului Ștefania, țesând pe o temă falsă o pânză ireală, iar în umbra ei se întinde tabloul sumbru și exultant al petrecerii urmată de îngropăciune (culminând în scena ,,O înmormântare adevărată și de pomină“). Apoi credințele în circulație curentă: cățelul pământului, strigoii (pag. 214), precum și apariția bocitoarelor Drojdia groasă a calicimiții, mica burghezie tâmpită, funcționărimea imbecilă sau infatuarea conducătorilor din urbea provincială, găsesc în autorul romanului Madona cu trandafiri un talentat talmaciu artistic. In lucrările ce va scrie de acum înainte, d-sa poate să-i consacre o atenție directă — fără s’o mai pună la remarca altei idei, ca în romanul de față. Și va izbuti tot așa de bine ca și în urmărirea liniei grotescului. i I Cu un stil de factură surprinzător de nouă, care se traduce într’o expresiune sprintenă, remarcabilă prin ambele ținute (fond și formă). Madona cu trandafiri se înserează printre puținele opere bune ale anotimpului literar în curgere. Generația tânără a prozatorilor noștri a primit în d. G. M.Z. o forță nouă, de seama lui Matei Caragiale, Gib. I. Mihăescu și Al. O. Teodoreanu cu cari are câteva puncte de contact. Cu Domnișoara Nastasia a trecut marea probă de recunoaștere în teatru, iar prin Madona cu trandafiri în literatura romanului, căruia îi crează un plan de desfășurare pe o plasă de grotesc. De aceia prezenta lucrare ne îndreptățește în mod firesc, să așteptăm de la d. George Mihail Zamfirescu oglinzi mai vaste și mai profunde unde să privim, în joc deformant, medii și suflete multiple. Trecutul scriitorului și etapele călcate progresiv până azi, ne fixează în această previziune. CONST. D. IONESCU Mărunte AL. LASCAROV-MOLDOVANU este unul din scriitorii noșterii cari cred că arta, ca atare și scrisul, nu are un simplu postulat estetic.. Literatura d-lui Al. Lascarov-Moldovanu e o însemnare de suflet și realitate, pe care d-sa o vede prin transparența acestui suflet—suflet pe care îl cunoaștem și privim. ..Casa din Pădure, recentul volum de proză al cunoscutului scriitor, rămâne și din acest punct de vedere pe linia întregei activități literare de până acum, ,.. ILLUSROWANY KURJER CODZIONNȚ cel mai răspândit ziar din Polonia, a publicat de curând un articol al Reginei Maria despre maestrul Enescu. IN „IL GIORNALE DI POLITICA E DI LIERATURA domnul profesor Claudiu Isopescu publică un studiu despre Ciprian Porumbesciu la Roma. Autorul scoate în relief legăturile lui Ciprian Porumbescu cu muzica italiană descrie vizita lui la Verdi, căruia i-a cântat o doină și publică o serie de scrsori inedite, conținând impresiile lui Ciprian Porumbescu asupra Florenței și a Cetății Eterne. COMPOZITORUL C. NOTTARA profesor la Academia Regală de Muzică, va vorbi azi, la ora 5 d. a. la Fundația Carol, cu prilejul Audiției Muzicale VI, din ciclul organizat de „Cercul Analelor Române“. Vor da binevoitorul concurs: d-ra Coca Fotino, piano, d-na Nina Alexandrescu, violină; d-ra Valentina Crețoiu, de la Opera Română, canto; Quartetul de coarde: prof. C. C. Nottara, G. Draghici, L. Mendelsohn și A. Rădulescu. La pian d. Romeo Alexandrescu. LILLY CARANDINO o tânără actriță, fostă în ansamblul teatrului „Regina Maria“ ne trimite o scrisoare, prin care ne explică diferendul pe care l-a avut cu direcțiunea teatrului susnumit, VREMEA publicațiune politică, literară și artistică ne oferă, în ultimul număr, un material polemic pe care o să-l utilizăm. Cronica Dramatică Teatrul Regina Maria: Moran* Permweel spli (Voi de Căldură) ,Englezii — spune un vechi eseist american — sunt dintre toți oamenii, cei care calcă mai siguri ca ghete“. Aceasta se traduce în concepția unor critici de azi, de pildă Clive Bell, cu filistinism. Un filistin mai mult decât un Englez e autorul obscur care a extras obscur, dîntr’un roman obscur, piesa obscură de aseară. Premiera ultimă de la Teatrul Maria Ventura invita generozitatea cronicarului printr’o aspirație către idee și poezie. Sybil nu o are. Ne vom grăbi să spunem că are mult mai mult. Dar Teatrul Regina Maria e cel mai nobil dintre teatrele noastre particulare. Iubitorul de teatru nu-i va uita niciodată că anul trecut, în culmea crizei, jongla cu moartea pe înălțimile interioare ale Călătoriei din urmă. De la Sheriff la Pershwee, e însă oarecare distanță. "Și credem că facem un serviciu direcțional punând alegerea piesei de aseară, mai în sarcina derutei în care au intrat teatrele noastre în fața marasmului general. Duelul vechi a doi masculi pentru o femelă cu nume de soție, oferea autorului o oportunitate: întâlnirea rivalilor. Iată-i față în față, cu smokingurile cabrate, în bungalopul amantului unde prietenii și femeia surprinsă, lasă singuri pe de DRAGOȘ PROTOPOPESCU cei ce se hărțuiau de atâta vreme, central, în ciuda șocului comun, fardat cu exotic, e schițat cu vioiciune. Soția constituie un mic pastel de represiune a simțurilor și laugoare. Scena lui John Gawltry, stând la masă imaginar cu amanta care nu vine, e a unui Guitry sentimental. Piesa place, te prinde, te reține momentan. Ne spunem, va fi un regal. Nu al bicepsului. Al spiritului. John Dawltry, de doua ori mai simpatic, fiindcă-i amant și mai firav, va trebui să răpună namila de soț, cu un cuvânt, cu o abilitate cu sfidarea cu care îl înfruntase tot actul întâi. In schimb, două vorbe, o pocnitura, o lampă care se răstoarnă împreună cu masa Cortina. In actul al treilea asistăm la un schimb de leșinuri între soție și cumnata sa, de asemenea îndrăgostită de cel împușcat, împușcat! Numai dânsele au naivitatea să o creadă. Ba chiar și soțul, care se și dă pe mâna poliției, înțelegem că până la ivirea cătușelor, se va ivi victima. Ce face și face, cu punctualitate. După scena finală între soție și bărbat, o nouă oportunitate se oferea autorului. Cei doi rivali sunt din nou singuri. Revolverul e pus pe masă. In sfârșit, ne spunem! Dar piesa se sfârșește cu: „da-mi o țigare“! E arta de a escamota. E drama care trișează. Din categoria criticată de Clive Bell, autorul distribuie cu dezinvoltură, roluri egale în importanță unei fete încinse de soare, unui blazat nucliu, unei mese, și unui revolver. Dacă pierde marile oportunități, piesa câștigă din cele mici. Tipul Din pricina autorului sau a actorilor? D. Tony Bulemdra (John Gawltry) ne-a dat un colonist cu un cap spiritual, frumos și splenetic, cinic și tonic... amant ! Un rol simpatic nu putea găsi un interpret mai simpatic. Dar nu, să nu-și frece mâinile, nici chiar ștrengărește, în actul al treilea când află că soția s’a dat de partea îngerilor, adică — așa ! In cele din urmă, Perthweee Englez... D. G. Storm, (George March) mult prea mare ca actor pentru un rol așa de calm, mi-a făcut impresia unui Prometeu (e drept, puțin cam prea gras...) pus la cămașa de tennis! D-na Maria Antonov (Sybil March) are un joc mătăsos, aristocrat, retrecut. Posedă în glas arta de a omite. Ceia ce cred că e mult. Dacă se asculta uneori, a avut, în schimb, câteva penumbre de dicțiune care echivalau cu o rază. Și a fost cea mai autentică Englezoaică din câte am văzut la noi. D-ra Elvira Petreanu (Anna March) a avut mult din acea „silly little girl“ ce trebuia să fie Bungalowuil d-lui Soare, din actul al doilea, foarte frumos, nu tot așa de mult și... bungalow. Ceia ce poartă acest nume, trebuie tratat pe două linii: în simplicitate, și rusticitate. Bungalowul lui John Gawltry, care a fugit de lume ca să-și ascundă spleenul și să fie lăsat în pace, e dimpotrivă, elaborat ca o pagodă și apostat nu în natură, ci pare că într’o margine de parc englez tropical. Odaia din actul al treilea nu-i un interior, e un ..parloir“. Ea e justificată, ca atare, numai când vine poliția, dar până atunci am avut în ea pe Sybil, caldă ca o hermină, și pe toți cei contaminați de ea. Rece, înaltă, vidă, după ea piesa trebuia să se numească Valul de Frig, nu de Căldură!.. Actul I, de asemeni cere mai mult tempo. Dar arta incontestabilă a d-lui Soare, fuzionată cu eforturile direcțiunea și ansamblului, ne-a dat un spectacol căruia îi uram să afle ecou, Frunză verde maghirarii, La Parcu-Otetelișanu Văzui lume adunată Și pe ziduri cățărată, Unii cruce își făceau Alții în sân își scuipau Alții ochii își frecau Și vedeau și nu credeau. Alții ’n fine mai isteți Adunau și alți drumeți. Și veneau, bătrâni, copii Și veneau cu zeci de mii Ca la pâine făceau coadă Ca minunea să o vadă. Și aveau drept frățioare Că minunea era mare. Virgilică Anquetil Cu o bască de copil Cu un tricou bleu șanjant Și cu pantalon bufant Venea dis de dimineață Să se dea uța pe ghiață. Cine-l privea patinând își spunea cu ndi în gând: — „Uite-l doamne pe Madgearu De ne-a golit buzunaru Uite-l cum a copiat De când nu e deputat Ca omul în desperare Face olandeza mare. La guvern era chinez Și-aici cică-i... olandez!“ ...Un alt domn intervenea: — .,Tot mai bine e așa Decât să fie armean...“ O cucoană-l taie: — „Jean Nu mai spune porcării. Ai rușine de copii!...“ Un bătrân pensionar După ce aftă amar Zise, — „Uite-l ce-i mai pasă Are un palat de casă S’a ’nvârtit întreaga viață Și-acum se ’nvârte pe ghiață... S’o fi plictisit și el Să se plimbe prin castel Din etaj, într’alt etaj, Și-acum face patina..“ Un alt cetățean în sine Competinte intervine: — „Știți, Madgearu patinează Pentrucă se antrenează »■ Fiindcă a aflat că-i șic Să fiu sportiv și voinic. Face box și se dă tumba Joacă golf și joacă rumba Face scrimă, că i-e frică De nebunul de Derică Că la duel îl provoacă Și nu ar mai putea să facă Ce-a făcut data trecută Martorii să îi asmuță Să îi pună să se bată Să iasă basma curată Și cu onoarea salvată..." — „Am mai auzit ceva (Intervine altcineva) „ Că Madgearu, pozitiv Vrând să fie tip sportiv Intro zi, ești din minți Și-a luat inima ’n dinți Și plin de curaj temut Un duș rece a făcuți Dar vrând ca să fie crai S’a ales c’un guturai!..“ ...De odată juvenil Intervine și-un copil Un copil brunet și mic Și cu un accent peltic: — „Sa ascultă tată-mare Asta e Magealu care Spunea Nenea Mișulică C’a pupat pă Nea Costică?“ ...Deodată prin norod Vine și Vaida Voevod Și când vede măi creștine Pe Madgearu cu patine Mintenaș îi strigă așa: — „Tune dracu’n pipa ta Zaci că iaști un om integru Calce te-ar bivolul hal negru Vezi că faci o borobeață Și rămâi cu el pă ghiață!“ N CONSTANTINESCU File de calendar Țara arde și nadgearul se patinează! AA 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 31 Ianuarie 1932 11.15: D-na Lia Dracopol-Fudulu; Ora copiilor. 11.30. Părintele I. Bobulescu. Lectură religioasă. 11.45. Corpul lii. Popa Chițu sub conducerea d-lui Radu Botez: Muzică religioasă. 13.00: Muzica militară a Reg. 21 Infanterie sub conducerea d-lui Stab. .lt. Stamatiade: A. Thomas: Uvertură la „Raymond“. Subit. I. Stamatiade: Ni-Na, tango. Uvertură la Stalanca în Rossini: Alger: Subit. I. Stamatiade: In amintirea timpului trecut. Lt. Alex. Marian. Amintir din Dobrogea: Subit. Stamatiade : Porumbacu, marș. 13.00: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45: Informațiuni ți semnal orar. 14.00: Muzică ușoară (plăci de gramofon) . PROGRAM PENTRU SĂTENI 15.00: D-l G. D. Mugur: Pentru săteni. 15.15: D-nii Bugeanu ți Constantin armonică și clarinet: Muzică românească. 15.30: D-l Gayraud: Cronică agricolă. 15.45: D-l Ciurezu: Poezii pentru țărani. 18.00: Orchestra Jean Marcu: Muzică ușoară și românească. 19.00: Informațiuni, meteorul și semnal orar. 19.10: Orchestra Jean Marcu: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 2000: D-l Dr. Voiculescu. Purtătorii de germeni. 20.20: Paul Prodan: Meyerhold și teatrul roșu. 20.40: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 21.00: Transmisie din studio. STRAINATATEA 259.3 m. Leipzig 2.3 Kw. 17: Concert vocal și instrumental ; 18.30: Ora, meteorul, ultimele noutăți; 19: Noutăți; 19.30: Conferință literaă; 19.40: Conferință pedagogică; 20: Din viață pentru viață; 20.30: Muzică populară; 21 Concert executat de orchestra simfonică; 22.45: DI . Heinrich Liliensein citește din romanul său; 23.10 Știri. In continuare muzică de dans și distinctivă; 356 m. Londra Reg. 45 kw. 19.15: Pentru copii; 20: Noutăți; 20.30: Concet de orch.; 22. Trans, unei comedii; 23.30: Concert de plăci de gramofon;; 24.15 Noutăți; 24.35: Muzică de dans; 419 m. Belin 4.7 kw. 17.30: Concert; 18.05: Concert; 18.30: Pentru tineret; 18.50 Conf.; 20.10: Muzică de dans de acum două secole. 441 m. Roma 75 kw. 14.15. Jurnalul radio, bursa. 22. Concert vocal și de orch. cu concursul sopranei Toti Dalmonte și tenoul Enzo De Mure Lo Manto. 508.8 m. Milano 8,5 kw. 14.10: Muzică variată. 17 Muzică variată, Penatti-Malvezzi: Cântec; Bărbieri: Cântec; Dreyer: Intr’un teatru chinezesc; 2005: Concert executat de quintetul radio. Mascheroni: Cântec; Fucik: Cântec; Lehar: Fantezie; dans. 22. Concert vocal și simfonic cu concursul sopranei Toți Dai Monte și tenoul Enzo Demaro-Lomanto. 517.3 m. Viena 20 kw. 12.30: Concert de amiază executat de quartetul Bert Silving;17.20: Cons. ținută de Felix Falema; 18. Muzica națiunilor, concert executat de Ada Hecht (soprană); 19.30: „Faust“ de Goethe pe scenă, cons. ținută de prof. univ. Dr. Robert Franz Arnold; 22* Ce cântă și ce dansează Viena; 541,5 m. Budapesta 23 kw. 10.15. Concert;13. Muzică de clopote; 13.05. Concert al orch. de țigani Jóska Paladi; 17. Pentru doamne; 18.30 Concert cu muzică religioasă, dirijată de d. Bela Arokhaty; 20.30 Conf. ținută de d.arry Peregrin. In continuare concert al orch. J Jesuiții din Spania au câștigat In justiție MADRID, 30 (Radar). Tribunalul suiprem a acceptat recursul intentat de congregația Jesuiților, împotriva decretului guvernului prin care se decidea disolvarea acestei congregații. Hotărârea tribunalului suprem a făcut o enormă impresie în toate cercurile politica.