Ceahlăul, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)

1969-04-08 / nr. 352

Oamenii ai muncii­ de pe ogoare ! Lucrările agricole pe zone restrînse duc la cîștigarea unui timp prețios! VREMEA INSAMINTATULUI „BATE LA USA“ DAR PREGĂTIRILE încă nu s-au terminat în ziua de 4 aprilie, la C.A.P. Ștefan cel Mare a avut loc adu­narea generală trimestrială a coo­peratorilor care au discutat pla­nul tehnico-organizatoric operativ de desfășurare a lucrărilor agri­cole din această primăvară. Față de timpul întârziat și de faptul ca unitatea are de însămînțat în această primăvară peste 1200 ha. teren, cooperatorii au stabilit mă­suri care să asigure un plus de rapiditate desfășurării lucrărilor în timp. Au fost repartizate semințe­le pe brigăzi, au fost ins­truiți și repartizați mânuito­rii de agregate, se acordă o deo­sebită atenție animalelor de mun­că cu care se va executa, (în pa­ralel cu tractoarele) un volum spo­rit de lucrări la pregătirea terenu­lui și la semănat. S-a hotărît îm­­prăștierea celor aproape 2800 tone îngrășăminte naturale care se află în grămezi în cîmp pentru a se crea front de lucru tractoarelor și atelajelor. în această primăvară vor fi folosite din plin și semă­­nătorile cu tracțiune animală. Pentru aceasta, pe lingă cele 30 de pluguri și 30 grape ai colii pregătite pentru atelaje, fierarii Constantin V., T. Constantin, Gheorghe N. Pavelescu, Alexandru Pavelescu și Petrică Rusu au re­vizuit­­ și reparat a­semănători cu tracțiune animală, pentru culturi furajere și legumicole. A cincea semănătoare SU-1, 6 pentru lucer­na nu va putea fi folosită totuși­­ deoarece îi lipsesc cîteva piese pentru care, așa cum ne spunea tovarășul ing. Radu Vișan, coope­rativa a făcut comandă încă de anul trecut la întreprinderea jude­țeană de aprovizionare a C.A.P., dar nu le-a primit nici pînă în prezent. O greutate întâmpină unitatea și cu procurarea seminței de tri­foi. Potrivit planului de produc­ție C.A.P. trebuie să s­.sămînțeze în această pimăvară 85 hectare cu trifoi pentru care îi trebuie 1800 kg. sămînță. S-a primit însă o cantitate care ajunge numai pentru 25 hectare. Pe data de 3 aprilie inginerul cooperativei discutat cu Direcția agricolă inte­­­­resîndu-se de restul de sămînță. I s-a răspuns că se așteaptă sosi­rea unui vagon de sămînță de trifoi din care se va acoperi și deficitul unității respective. — Ce se va întîmpla în cazul cînd vagonul de sămînță nu va veni totuși ? — Pur și simplu nu putem a­­sigura baza furajeră pentru iarnă, a răspuns tovarășul inginer Vișan. Este oare posibil să se stea cu bra­țele încrucișate, fără să se între­prindă ceva energic pentru a nu periclita hrana animalelor ? Oare experiența anului trecut, n-a fost destul de plină de învățăminte ? Sunt și alte lucrări de sezon mult intimate. Cooperativa n-a administrat încă azotatul pe cul­turile de toamnă. Mai este de semănat in răsadniță. ■— Avem oameni harnici, cu care vom scoate toate lucrările la timp, ne asigură inginerul coo­perativei. De acord. Cooperatorii de la Ștefan cel Mare au dovedit cu prisosință hărnicie și entuziasm. Ei și-au propus un program con­cret de lucrări pe care să-l rea­lizeze în această primăvară. Pe lîngă campania de însămînțări și pregătirea gradinei pentru legu­me, s-au hotărît fertilizarea a lor hectare pășune cu azotat, tîr­­lirea altor 30 de hectare, curăți­rea a 190 hectare de mărăcini, buruieni și pietre, defrișarea de tufărișuri a 20 ha, pășuni na­turale. Pentru sporirea­ suprafeței ara­bile, se vor defrișa mărăcinișuri de pe 1,30 hectare. La livadă se vor transforma terasele individua­le în terase continui pe circa 30 hectare, iar pe 12 hectare, mai în pantă, se vor executa terase dreptunghiulare. Pentru combate­rea eroziunii solului, se vor prac­tica benzile inerbate pe 80 hec­tare teren, lată deci, așa cum am mențio­nat, un program precis, concret. Trebuie făcut totul ca el să se materializeze. Iar pentru aceasta să nu se aștepte un timp ,­spe­cial", foarte favorabil. Să fie ata­cate de pe acum toate lucrările ce se pot executa ținînd cont că pînă la începerea semănatului, zi­lele sînt numărate. ing. V. SPATARU 4 ÎNTÎLNIRE DE LUCRU leii, în sala de recepții a ho­telului „Ceahlăul" din Piatra Neamț, a avut loc o întîlnire de lucru a membrilor colecti­vului dramatic al Teatrului Ti­neretului. La întîlnire au luat parte tovarășii : Ștefan Boboș, prim secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Consiliului popular județean, Constantin Votîngă, secretar al Comitetului județean de partid, Nicolae Acrișmăriței, șeful sec­ției propagandă a Comitetului județean de partid, Dumitru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Gheorghe Bunghez, președinte­le Comitetului județean pentru cultură și artă, Ionel Marin, se­cretar al Comitetului municipal de partid Piatra Neamț, Mar­cel Dragolescu, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă, Ovidiu Berbece, președintele Comitetului muni­cipal pentru cultură și artă Pia­tra Neamț, reprezentanți ai pre­sei locale. In cadrul întîlnirii au fost dezbătute probleme privind pre­zența mai activă a Teatrului Tineretului în viața spirituală a județului, preocuparea pentru continua îmbunătățire a reper­toriului, organizarea unor ma­nifestări cu un bogat conținut de idei, de înaltă ți­nută artistică consacrate celei de a 25-a aniversări a eliberă­rii patriei noastre de sub ju­gul fascist. [ ORGAM AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL COHSILULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul II nr. 352 marți 8 aprilie 1969 4 pagini 30 bani J In laboratorul centralei termoelectrice a Fabricii „Reconstrucția" analiza apelor. Marta Crăiescu execută Silvicultorii in fața unei impor­tante acțiuni: împăduririle In fiecare primăvară silvi­cultorii de pe cuprinsul jude­țului Neamț se afirmă cu forțe mereu crescînde în executarea lucrărilor din campania de îm­păduriri, acțiune care face parte din complexul de măsuri menite să creeze noi mijloace de producție pentru fondul fo­restier. Lucrătorii din sectorul silvic prin munca depusă în e­­xecutarea lucrărilor de împă­duriri contribuie la traducerea în viață a sarcinii de mare răspundere trasată de partid: creșterea producției și produc­tivității fondului forestier, bo­găția naturală cu pondere în­semnată în economia socialistă a județului nostru. Astfel, nu­mai în anul 1968 s-a împădurit o suprafață de peste 1.700 ha, din care integrase 1.491 ha. Din suprafața totală s-a împă­durit cu rășinoase 1.357 ha, iar cu specie repede crescătoare 192 ha. Unele ocoale silvice ca­ Tarcău, Borca, Bicaz, Roz­­nov, Gîrcina, Tazlău și altele au obținut realizări bune pe linia refacerii fondului fores­tier, deși condițiile în care s-au executat neprielnice împăduririle au fost datorită secetei. Pentru anul 1969­ celor 13 ocoale silvice din cuprinsul ju­dețului le revin sarcini sporite de­ a executa un volum de lu­crări de împăduriri pe o su­prafață de peste 2.600 ha, ci­fră mobilizatoare în compa­rație cu cea din anul trecut. Lucrările de cultură și refa­cere pe anul acesta afectează un volum de investiții de 3 milioane lei, ceea ce reprezin­tă peste 85 la sută din totalul volumului de investiții pe în­treprindere. In scopul realizării creșterii producției și productivității fon­dului forestier, pentru­ satisfa­cerea mereu crescîndă a nece­sităților în consumul de mate­rial lemnos, în anul acesta, p din totalul suprafeței ce se va îm­păduri, peste 2.500 ha se vor planta cu rășinoase, iar pe lîngă molid care este o specie autohtonă și de mare producti­vitate se vor extinde și răși­­noasele exotice valoroase și repede crescătoare (duglas, li­rice), precum și alte specii de foioase repede crescătoare ca plopul și salcîmul, pe o supra­fața de aproape 300 ha. în scopul asigurării realiză­rii planului de împăduriri, mai ales că toată suprafața planifi­cată se va realiza în primul semestru al anului, comitetul de direcție al Inspectoratului silvic a luat toate măsurile privind pregătirea desfășură­rii în bune condiții a campa­niei ,de împăduriri, executîn­­du-se pînă în prezent lucrările de organizare de șantier, apro­vizionarea cu unelte, materiale, cazarmament etc. La majorita­ ing. Gh. ILIELE, Inspectoratul silvic Neamț (Continuare în pag. a III-a) Șantier la „Premo", întreprinderea de prefabricate Roman. Concursul nostru de fotografii JUDITUL NEAMȚ LA UN STEM­ DE VEAC­­ de la eubenarea pâlniei Redacția ziarului „Ceahlăul", In colaborare cu Consiliul județean Neamț al U.G.S.R. și Comitetul județean pentru cul­tură și artă, organizează, in cinstea celei de-a XXV-a ani­versări a eliberării României de sub jugul fascist, un concurs de fotografii cu tema : „JUDEȚUL NEAMȚ LA UN SFERT DE VEAC DE LA ELIBERAREA PATRIEI". Concursul se va încheia la 15 august 1969 La concurs sunt invitați să participe toți fotografii ama­tori sau profesioniști din județul Neamț cu un număr nelimitat de fotografii. Prin mijlocirea fotografiilor pe care le vom primi în cadrul concursului vrem să înfățișăm veridic și pregnant viața înfloritoare a meleagurilor nemțene, să alcătuim un autentic portret al județului in cel de-al XXV-lea an de la eli­berarea patriei, în acest sens, așteptăm de la concurenți fotografii al căror conținut să oglindească îndeosebi actuali­­tatea politică, economică, socială, cultural-artistică a jude­țului, imagini care să ilustreze omul de astăzi în diversitatea pr­eocupărilor sale — muncă, învățătură, creația spirituală, spor­tul, odihna etc.; măreția edificiilor socialismului, frumusețile naturale ale județului Neamț. Se vor trimite fotografii în alb-negru, cu contrast cores­punzător și de orice dimensiuni dar nu mai mici de 9x12 cm. în timpul desfășurării concursului, cele mai bune fotografii vor fi publicate în ziarul "„Ceahlăul". CÎȘtigătorilor concursului li se vor acorda următoarele premii : — 1 PREMIU 1 A 1.600 LEI; — 2 PREMII II A 1.000 LEI; — 2 PREMII III A 700 LEI; — 2 MENȚIUNI A 500 LEI; — 3 ABONAMENTE PE UN AN LA ZIARUL Rezultatele concursului vor fi publicate­­ in ziarul „ „eahlăul", iar cele mai bune fotografii vor constitui obiectul unor expoziții. Fotografiile vo­r fi expediate pe adresa redacției (str. Ale­xandru cel Bun nr. 24, Piatra Neamț), ambalate corespunzător spre a nu fi deteriorate în timpul transportului, indicându-se­­ pe plicul respectiv „Pentru concursul de fotografii*. „CEAHLĂUL". r /WV vVv ■ Sar­bator­rea ZILEI SANATARII la Piatra Neamț Sub auspiciile filialei jude­țene a U.S.S.M., s-au desfășu­rat ieri dimineață în sala de ședințe a Consiliului popular județean, lucrările plenarei științifice medicale, cu un bo­gat program pentru medici și personalul sanitar. Dr. Gh. lacomi, medic primar, șeful secției de chirurgie de la Spi­talul unificat Piatra Neamț, a prezentat o expunere însoțită de proiecții despre „litiaza bi­liară intrahepatică". In conti­nuare, cadre medicale de spe­cialitate de la inspectoratul sanitar de stat județean, Poli­clinica și Spitalul din Piatra Neamț, au prezentat un ciclu de expuneri pe teme ale pro­filaxiei și combaterii canceru­lui, posibilităților actuale ale chirurgiei în acest domeniu. ★ De­ o deosebită apreciere s-a bucurat expoziția de picturi, caricaturi, fotografii, și desene din holul policlinicii, al cărei vernisaj s-a­ făcut duminică de către dr. B. Idelovici, medicul șef al policlinicii, în prezen­ța a circa 150 de persoane. Sunt mult apreciate de către vizitatori grupul de picturi in­titulat „Natură moartă" — au­tor dr. Elena Palade, și șarjele prietenești — autor dr. Vladi­mir Stănescu. Expun, de ase­menea, dr. Maria Crețu­ și a­­sistenta Adelina Bogdan (pic­tură), dr. Gh. Iacomi­,­ C. An­­doni, V. Bulgaru și Romeo Po­­povici (fotografii). Impresio­nează participarea la expoziție a unor școlari, cu desene pe teme ale apărării sănătății. Personalul ★medico-sanitar din Piatra Neamț, a ținut să cinstească acest eveniment printr-o ieșire 'duminică' pe teren: curățenia Obiective T igienizarea și­­ înfrumusețarea municipiului —* acțiune Inițiată in cadrul „Lunii ’curățeniei" 'de către cipal. Consiliul popular numi­te lîngă medici și per­sonalul sanitar, a mai rartici­­pat activul voluntar sanitar de masă, mobilizat de către comi­siile de Cruce Roșie din cir­cumscripțiile sanitare. Au fost vizitate îndeosebi cartiere­­le mărginașe. ~. Adunarea festivă cu prilejul sărbătoririi Zilei sănătății s-a ținut ieri după-amiază la Tea­trul Tineretului, în prezența reprezentanților organelor lo­cale de partid și de stat și a unui mare număr de invitați. Expunerea asupra realizărilor de pînă acum și a perspecti­velor de îmbunătățire continuă a asistenței medicale a popu­lației, în lumina C.C. al P.C.R. din Directivelor februarie 1969, a fost prezentată de că­tre dr. Constantin Coneac, di­rectorul Direcției sanitare ju­dețene. Au mai vorbit: dr. Ga­­briel Andronache, președintele sindicatului sanitar, și dr. Gh. lacomi, președintele filialei U.S.S.M. Neamț. In numele și din Însărcinarea Biroului Comitetului județean de partid și a Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean, tovarășul Dumitru Bîrlădeana, vicepreședinte Comitetului executiv al Consi­ai­liului popular județean,­ a feli­citat corpul medico-sanitar din județul nostru cu prilejul săr­bătoririi Zilei sănătății. Curier Vernisaj Deschizînd seria unor expozi­ții personale ale artiștilor plas­tici din județ, sculptorul pie­­trean Clement Tompiliu a oferit ieri prilejul unui vernisaj sala de expoziții de la blocul în turn. Prezentînd cîteva din cele mai semnificative lucrări în piatră, lemn sau teracotă, prodigiosul artist pietrean oferă amatorilor de artă cîteva elemente esen­țiale care structurează direcțiile artistice ale creației sale. Ori­entat spre sculptura monumen­tală, care avea să-l consacre de­finitiv, Clement Pompiliu se de­finește ca o natură artistică de mare vigurozitate și vibrație , în expoziția de la Piatra Neamț, o anume voluptate a formei, siguranța clasică a li­niei, de mare forță sugestivă (două „Portrete", „Firul de la Săvinești", „Victorie") nu ex­clud surprinderea unor zone de transparență, imaterială, vibrație, în care conturul deschide sen­suri lăuntrice, dincolo de presu­­pusa tăietură a daltei („Arheo­logul C. Mătase", „Cariatidă” etc.). i Zvon de primăvară „Desprinde-te o clipă, omule, din noianul preocupărilor tale și privește în jur, contemplă na­tura ! Ascultă­­ și de la casa de cultură se aude „zvon de primăvară” Afișe cu un astfel de conți­nut anunțau la Tîrgu Neamț activitatea cultural-distractivă organizată duminică dimineața la casa de cultură din localitate. Cei care au răspuns invitației la... întîlnire cu primăvara, au audiat versuri de Lucian Blaga, George Topîrceanu și Radu Cîr­neci în cadrul recitalului „Ves­titorii primăverii", au avut o convorbire pe teme medicale de sezon cu dr. Vladimir Carp și, „intrigați" de capriciile se­zonului, au primit explicații despre prognoza vremii de la profesoara Valentina Dobre. La crearea unei atmosfere a­­decvate, au contribuit și mo­mentele muzicale, care nu pu­teau să lipsească de la întâlni­rea cu un oaspete atît de... aș­teptat ! !: Microinterviu cu rpi C­afiLo­t­in Spectatorii pietreni se vor întîlni astăzi și mîine. In ca­drul spectacolelor cu „Oameni și șoareci" de John Steinbeck, prezentate de Teatrul de stat din Bacău, cu interpretul lui Lennie pe scena Naționalului bucureștean , cunoscutul ac­tor Florin Piersic. Microinter­­viul nostru con­stituie „prefa­ța" acestei reîntîlniri.­­—Ce a determinat colaborarea dumnea­voastră cu teatrul din Bacău ? — Ca vechi „client" al Ba­căului (am debutat la Piatra Neamț înainte ca teatrul de aici să se constituie ca insti­tuție independentă), nutresc multă simpatie față de cele două scene pe care am făcut primii pași în teatru. în aces­te condiții am primit cu plă­cere invitația de a interpre­ta rolul lui Lennie alături de actorii băcăuani, pe care îl cunosc foarte bine și cu care am prezentat deja spectacole la Bacău, oraș Gheorghe Gheorghiu-Dej, Rîmnicu Sărat și Buhuși. — Aț­ interpretat a­­cest rol și peste hotare, culegînd numeroase a­­precieri elogioase... —Da, Teatrul Național a făcut un turneu la Belgrad, Budapesta și Viena cu „Oa­meni și șoareci" în regia lui Alexandru Finți. în țară în­să, nu prea a existat posibi­­litatea efectuării unor turnee cu acest spectacol și, tocmai de aceea, consider fericit pri­­lejul de a participa la tur­neul teatrului din Bacău. — Ce înseamnă pen­tru dumneavoastră ro­lul lui Lennie? — Mi-am dorit întotdeauna să interpretez roluri care să nu semene deloc cu Florin Piersic cel din viața de toate zilele, roluri de compoziție, care să mă solicite din plin. Și Lennie e un astfel de rol. Evident, Lennie a fost o piatră de încercare pe care se spune că am reușit să ... o ridic ! Dacă e așa, nu pot decit să mă bucur... — Viața actorilor e plină de peripeții și întîmplări amuzante. Dumneavoastră și... Lennie ne puteți îm­părtăși una dintre ele? — Intr-o seară, după spec­tacol, portarul teatrului mi-a înmînat în hol, la ieșire, un pachet frumos confecționat, lăsat de o fetiță. L-are desfă­cut pe loc, de față cu ceilalți colegi și, spre surprinderea tuturor am găsit în elegan­tul pacheței... doi șoareci! Bineînțeles că majoritatea celor prezenți au intrat în panică. Singurul care nu și-a pierdut cumpătul a fost maestrul Alexandru Finți, că­ruia îi plac foarte mult ani­malele și m-a rugat: „Dă-mi-l mie, Florine!" Credeți-mi că n-am ezistat de loc ... —Ce vă doriți îna­intea revederii cu spec­tatorii din Piatra Neamț ? — Să nu le dezmint cu ni­mic așteptările. Constantin BOSTAN Instructaj privind folosirea tehnicii agricole noi Ieri, în cadrul secției Girov­a I.M.A. Ștefan cel Mare, a avut loc un instructaj organi­zat de Serviciul mecanizării din Direcția agricolă județeană, privind modul de a tehnicii agricole noi folosite pentru cultura mecanizată a sfeclei de zahăr, cartofilor și legumelor. Au participat specialiști de la Direcția agricolă și de la I.M.A. Ștefan cel Mare, șefi de secții I.M.A., mecanizatori și ingineri din C.A.P. de pe raza deservită de această întreprin­dere. Instructajele au fost susținu­te de tovarășii ingineri N. Ro­man și Liviu Ozarchievici de la Direcția agricolă județeană și de tov. Petre Schmit­ing, șef la I.M.A­. Ștefan cel Mare. Studiu privind organizarea rațională a producției La întreprinderea mecanică Roman se află în etapă de fi­nalizare un studiu privind or­ganizarea rațională a procesului de producție la secția a II-a mașini unelte, atelierul de pre­lucrări. Studiul, întocmit de un colectiv de specialiști condus de inginerul șef al întreprinde­rii și inginerul șef adjuct cu pro­bleme de producție, are drept scop creșterea productivității muncii. Inițiativa aparține Co­mitetului de direcție și a apărut în urma unei analize în cadrul comitetului de partid. I an t=3s731 Din sumar: g • Culturale. D • Profilaxia incendiilor în zona preocupărilor sferice. ^ , 1 " IN PACSINA a II-A.­­J • Semnalămi opiniei publice. Q • Sport. ÎN PAG­IN­A A III-A i " i anasa = m­innaor’n:rnii

Next