Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)
1969-10-14 / nr. 514
Pag. a 2-a In activitatea comitetelor comunale de partid Sprijin competent, concret, diferențiat Răspunzînd pentru întreaga activitate de pe raza comunei, comitetele comunale de partid au îndatorirea principală de a realiza o îndrumare competentă a tuturor organizațiilor de partid din unitățile economice de stat și cooperatiste, instituțiile culturale, de a organiza înfăptuirea hotărîrilor proprii și a organelor de partid superioare. Cunoscînd cel mai bine realitățile, comitetele comunale de partid au posibilitatea de a concentra toate forțele spre rezolvarea sarcinilor trasate, de a acorda organizațiilor de bază un sprijin concret și diferențiat. De felul cum vor ști să-și înfăptuiască aceste atribuții de seamă, depinde în mare măsură soluționarea cu succes a problemelor ce le ridică viața, activitatea de zi cu zi. O recentă vizită întreprinsă la comitetul comunal de partid Brusturi-Drăgănești ne-a înlesnit cunoașterea îndeaproape a modului în care organul comunal de aici se preocupă de îndrumarea diferențiată a organizațiilor de bază subordonate. Un loc important în preocupările comitetului îl deține conducerea activității economice, sprijinirea continuă organizațiilor de bază din cooperativele agricole de producție în valorificarea superioară a resurselor existente, sintetizarea și generalizarea experienței înaintate — ne-a spus ION SAVIN, secretarul comitetului comunal. Eforturile noastre sunt îndreptate spre sporirea inițiativei organizațiilor de bază, a receptivității față de tot ce este bun, sprijinirea lor pentru a pătrunde mai actinc în problemele producției. Accentul principal îl punem în special pe metodele de lucru operative, pe urmărirea obținerii unor rezultate practice, ca nici o acțiune să nu se desfășoare la voia întîmplării. De pildă, am aflat că membrii biroului comitetului numal au fost repartizați casă răspundă de îndrumarea și coordonarea directă a muncii desfășurate în cele 11 organizații de bază, în unele din ele (Tîrzia, Orțești, brigada tehnică), acolo unde este tocmai critică situația (nu se respectă graficul de ședințe, există o slabă muncă de educare a membrilor), au fost repartizați comuniștii cu cea mai mare autoritate — secretarul comitetului, primarul comunei, președinții cooperativelor agricole. Acum, cînd lucrările campaniei agricole de toamnă sînt în toi, zilnic, membrii biroului raportează felul cum treburile în organizațiile decurg respective. In unele brigăzi, cea de la Groși, de exemplu, s-a semnalat la un moment dat o activitate mai slabă, mobilizarea cooperatorilor la recoltarea inului era nesatisfăcătoare. S-a discutat cu membrii biroului organizației de aici, s-au analizat căile de soluționare imediată a acestei probleme și, a doua zi, secretarul împreună cu membrii biroului organizației de bază au dus o muncă susținută de lămurire a oamenilor. In scurt timp, numărul celor ieșiți la lucru a sporit simțitor. De asemenea, participînd seară de seară la ședințele de planificarea muncii în C. A. P„ secretarul are posibilitatea să cunoască orice neajuns, orice nevoie — știind astfel spre ce direcție trebuie să-și îndrepte atenția. De bună seamă că, delimitîndu-și obiectivele fundamentale ale activității, acordînd o atenție primordială problemelor din agricultură, comitetul de partid nu neglijează celelalte domenii. Sesizînd fenomenele din viața comunei, acționînd pe propria răspundere, în mod practic și operativ , organul comunal pune în centrul controlului, al muncii politice aspectele referitoare la aprovizionarea populației sătești, cultură, învățămint, sănătate etc. Printr-o îndrumare competentă organizațiile de bază a salariaților și cea a cadrelor didactice sunt ajutate în permanență în vederea unei mai bune planificări a muncii, a întăririi disciplinei democrației, a creșterii numeștrice și calitative a fândurilor organizației. Sunt doar cîteva aspecte din preocupările acestui comitet comunal pe linia ridicării nivelului activității lui, în așa fel nicit să poată conduce cu succes masele la îndeplinirea sarcinilor ce stau in fața comunei. Din discuțiile avute cu secretarul comitetului, cu alți membri ai biroului am reținut însă că fiecare dintre ei este convins că ceea ce s-a făcut pînă acum este insuficient. Experiența în munca de partid trebuie în permanență îmbogățită. Obiectivele și sarcinile mari puse în față de Congresul al K-lea al partidului impun perfecționarea continuă a stilului și metodelor de muncă, a muncii în genere. Diareei CIUBOTARU Cu enormă grație de beton, viaductul de la Poiana Teiului.... CEAHLĂUL In „Spațiul mioritic" Foto : Pompei ȘIMON (Urmare din pag. Igaș“ din Piatra Neamț), cicluri de expuneri, conferințe etc. Asemenea expuneri pot fi organizate și în cadru public pentru educația estetică a maselor largi de cetățeni, în ceea ce privește muzica, în afară de activitatea spectacologică, pentru care vor trebui aduse, pe scene cu mai multe formații profesioniste, prestigioase, un rol important îl are și mișcarea artistică, activitatea formațiilor muzicale. De asemenea, audițiile muzicale cu ajutorul discurilor,, a magnetofonului, emisiunile muzicale de la radio și televiziune, expunerile cu exemplificări muzicale, filmul muzical. In mediul sătesc, în special, trebuie să se acorde, cu aceste ocazii, mai multă atenție promovării muzicii culte. Artele plastice se pot cultiva, ca și muzica, în cercuri și cenacluri. în județul nostru avem deja unele rezultate în privință unei astfel de organizări a activităților și în sate (Brjusturi, Răucești, Borca, Săbăoani, Secueni). O eficiență educativă o are mare organizarea taberelor de creație pentru plasticieni. Este iminent necesară, acum cînd cenaclul artiștilor plastici tomi la Piatra Neamț a am afost constituit, organizarea unor asemenea tabere. De asemenea, un important rol educativ îl are organizarea de expoziții de artă plastică (de pictură, grafică, de sculptură), vizitele la pinacoteci, la muzeele de artă, cercetarea albumelor de artă. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că a privi un tablou, o lucrare de artă plastică, nu este un act de contemplație pasivă, că aceasta implică descifrarea sensurilor și semnificației reprezentărilor picturale, a cromaticii, ceea ce presupune o anumită inițiere. La Piatra Neamț și în alte localități din județul nostru s-au organizat anul acesta numeroase expoziții de grup și personale ale artiștilor plastici, în special ale celor localnici (Iulia Hălăucescu, Clement Pompiliu, Mihai Mădescu, Nicolae Milord ș. a.). Dar aceasta nu este suficient. Mai trebuie să existe și preocuparea pentru folosirea la maximum a unor posibilități astfel create în scopul educației estetice a maselor prin cu mai multe și mai variate forme, de pildă prin, organizarea vizitării acestor expoziții în grupuri la cărre să se prevadă convorbiri cu artiștii expozanți despre artă în fața propriilor lor lucrări. Cărțile, ca și filmele despre pictori și pictură, sunt de un real folos în educația estetică. De asemenea, astăzi, sunt la îndemîna oricui numeroase diapozitive cu reproduceri după lucrări ale unor plasticieni români și străini. Din păcate, foarte des se uită faptul că arhitectura oferă deopotrivă prilej de profunde trăiri estetice, că este o artă cu mare forță de înrîurire formativă. Este necesar să se organizeze cu mai multe vizite și excursii la diferite obiective artistice (destul de multe în județul nostru), pentru cunoașterea monumentelor de arhitectură populară sau cultă. Astfel, este interesant să se facă vizite cu acest scop la unele mănăstiri și biserici declarate monumente de artă din județ (Văratic, Agapia, Neamț, Secu, Bistrița, Tazlău etc.), să se facă observații cu privire la stilul arhitectonic al caselor vechi (în special pe Valea Bistriței), al porților vechi moldovenești, sau cu privire la arhitectura nouă. Teatrul este, de asemenea, arta cu o mare putere de influență asupra maselor. Avem la Piatra Neamț un colectiv de teatru profesionist prestigios care întreprinde frecvent turnee în județ. Spectacolele susținute de Teatrul Tineretului, ca și de alte teatre care ne mai vizitează, trebuie văzute de cât mai mulți cetățeni. Activitatea teatrală de amatori trebuie să fie și ea cu mai mult dezvoltată. Un prilej bun în acest sens îl va constitui festivalul județean „Ion Creangă". De efect educativ este și arta cinematografică, cea mai populară dintre artele culte. Gustul pentru frumos se educă și prin intermediul artei coregrafice, al baletului, al pantomimei, al gimnasticii artistice. Dacă avem dansuri populare minunate și preocupări pentru valorificarea lor în diverse acțiuni spectaculare, apoi baletul și pantomima sunt aproape inexistente la noi in județ. Prin școala populară de artă și pe alte căi va trebui să acordăm atenția cuvenită promovării acestor arte. In fiecare din aceste, domenii la care ne-am referit aici, există, cum spuneam, o mare varietate de modalități prin care, creatori sau consumatori de artă, putem să ne educăm, să ne dezvoltăm gustul estetic. Este, firește, inoportun Să formulăm rețete pentru acțiunea de educație estetică. Spiritul de inițiativă și inventivitatea celor chemați să desfășoare această activitate sunt condiții sine qua non. Totul e să nu uităm că poporul nostru, înzestrat cu un inegalabil simț al frumosului, este creatorul unei inestimabile bogății de frumuseți artistice. E tocmai ceea ce a demonstrat recentul festival internațional de folclor „România ’69", ca, de altfel, și multe alte manifestări ale artei noastre populare, ale folclorului nostru în țară și peste hotare. Să nu uităm, deci, că educația estetică găsește în acest filon al artei, al talentului și ingeniozității poporului, un izvor nesecat de exemple, un instrument prețios de educație estetică. Factori de educație estetică &iotirean. De la un timp, mulți dintre noi, mai tineri sau mai virstnici, marți seara, două-n două săptămîni, din ne lăsăm „baltă toate interesele" — cum „zice" Topîrceanu — și cîteva ceasuri trăim în compania muzelor, în cadrul cenaclului literar „Calistrat Hogaș". Ultima ședință de cenaclu ne-a facilitat întîlnirea cu poezia a două vîrste i ELENA CUGLER-POPOVICI și ARTENI VALERIU, ultimul, elev al Liceului „Petru Rareș". Două exigențe poetice distincte, cu rezonanțe specifice. Firesc, spontan, na Cugler se confesează Eleîn versuri pline de sinceritate, din care se degajă un autentic fior liric ! „La mormîntul Veronicăi Miele“. „Toamna", „Tu, inimă’’... GEORGE F. DINULESCU, mai vechi coleg de cenaclu cu autoarea, a relevat îmbogățirea registrului poetic al versurilor Elenei Cugler- Popovici, cu noi și interesante note. Poezia citită este „o poezie trăită, necăutată“, remarcând însă că, uneori, „sinceritatea insuficient susținută ideatic distruge echilibrul versurilor". Profesorul EMILIAN PETRESCU a ținut să precizeze : „Elena Cugler- Popovici este o iubitoare de poezie, o creatoare de poezie“ , ION GREZIA a relevat „unele carențe în stil". Substanțială intervenția poetului HAR. MIHAILESCU, care distinge în lirica Elenei Cugler-Popovici „sensibilitate feminină elegiacă, cu accente eminesciene", „notă aparte în simfonia cenaclului" căci, așa cum remarcă CONSTANTIN CUCU, „versisurile Elenei Cugler-Popovici, de factură clasică, contrapunctează creațiile unor mai tineri membri ai cenaclului". De altfel, lectura poeziilor lui Artem Valeriu a demonstrat cu pregnanță acest lucru, tînărul poet aflîndu-se, cum observa GEORGE F. DINULESCU, la antipodul versurilor Elenei Cugler. Foarte discutate, poeziile „Cai de mucigai", „Bucurie", „Fabula", „Țara mea" au relevat îndrăzneala cu care tînărul poet atacă registrele fundamentale. Firesc, nu întotdeauna reușește. Colegul său, FLORIN ALCAZ, sesizează chiar că Arteni Valeriu face „poezie rece" în care abundența de imagini creează impresia unei „fîntîni arteziene care, însă, nu țâșnesc din mari adîncimi". Pe aceeași linie se înscriu și intervențiile tinerilor GH. HIBOVSCHI, DORU PARFENIE, ION CIANU. Mai analitic, Har. Mihăilescu distinge „aparența de spontaneitate" din poeziile citite. Prompt, SILVIU PĂDURE își concentrează intervenția intr-un catren : „Ca s-alergi prin poezie, / pe-a frumosului cimpie / e nevoie de mulți cai / însă... nu de mucigai". Valentin CIUCA O paragina în centrul orașului Gospodarii orașului Tîrgu Neamț se străduiesc ca de la an la an, prin cheltuirea unor fonduri bugetare precum cu contribuția activă, patriotisică, a cetățenilor, să ridice nivelul urbanistic al acestei așezări, important obiectiv turistic pe harta județului și a patriei. Să cităm doar modernizările unor străzi, ridicarea unor obiective de interes social-cultural, amenajările de la monumentele istorice. Chiar dacă nota de vechi tîrg patriarhal îi păstrează o individualitate distinctă, ceea ce nu-i deloc rău, aspectul îngrijit, aleile și grădinițele, unele clădiri și unități industriale și de deservire noi îl fac plăcut pentru localnici, atrăgător pentru străini. Cu atît mai mult fac inscordantă unele clădiri notă degradate existente încă în cuprinsul său. Chiar în centru, în apropierea autobazei de călători și alături de aspectuosul complex al Cooperativei meșteșugărești „Unirea", excursioniștii descoperă cu mirare o... ruină. Nu e vorba de Cetatea Neamțului pe care vechii voievozi au înălțat-o pe un adevărat pinten de deal împădurit și la care Direcția Monumentelor Istorice Întreprinde de cîțiva ani lucrări de restaurare. Nu o spunem cu nici o umbră de glumă, dar clădirea despre care scriem a ars de ani de zile și acum, fără acoperiș, fără geamuri, cu pereții pe cale de dărîmare, e o paragină înăuntrul căreia au crescut tufe și buruieni mai înalte decit omul și și-au instalat cuiburile păsările cerului. Comitetul executiv al Consiliului popular orășenesc a cerut proprietarului — Comunitatea evreiască — fie s-o demoleze, fie s-o amenajeze pentru a nu mai avea acest aspect deplorabil. I s-au vopsit insă doar pereții in partea de jos și cu asta basta. S-au găsit amatori care să cumpere materialul ce mai poate fi folosit i piatra, materialul, lemnul. Am fost informați la consiliul popular orășenesc că, potrivit pretențiilor, clientul ar fi oferit deja 15.000 lei, dar proprietarul a ridicat subit prețul la 25.000 lei. Se pune problema că fosta clădire a servit cîndva cultului religios și că de asta se tărăgănează utilizarea materialului recuperabil și degajarea terenului. Noi însă am putea argumenta că și in alte cazuri s-a procedat la fel. Să ne amintim doar de vechea biserică Precista din Piatra Neamț, pe locul căreia astăzi e o frumoasă grădiniță cu alei, răzoare de flori și bănci, servind drept loc de recreere cetățenilor acelui cartier. Deoarece clădirea de care vorbim se află chiar în centrul unui oraș de importanță turistică, deoarece în starea in care se află e inutilizabilă și inestetică, constituind in permanență un pericol de incert diu sau de dărîmare, ar fi nimerit ca reprezentanții Federației comunităților evreiești să ia o măsură grabnică și necesară. In acest sens, Consiliul popular orășenesc Tîrgu Neamț ar trebui să acționeze cu întreaga competență și autoritate pe care o are ca organ local al puterii și administrației de stat și care răspunde de buna gospodărire a orașului. La Tîrgu Neamț Traducerea angajamentelor în fapte . Pentru a duce la îndeplinire angajamentele luate în adunările populare, cetățenii din comuna Icușești, mobilizați de organele locale ale puterii de stat și de deputați depun eforturi susținute pentru înfrumusețarea și gospodărirea comunei. In primele 9 luni ale acestui an, au curățat 15.000 m , șanț, au reparat șoselele principale din comună, au construit două poduri și au amenajat o porțiune de drum de 400 m , în satul Chilii, care era foarte accidentată. Au fost efectuate și alte lucrări — văruitul pomilor, reparatul gardurilor și podețelor —■ care dau un aspect plăcut comunei noastre, Dumitru ACHIȚEI comuna Icușești | Prin muncă patriotică Apele pirîului Brustura din comuna Brusturi-Drăgonești produceau mari necazuri localnicilor și trecătorilor, întrucît în fiecare primăvară și toamnă se revărsau, distrugînd culturile și o porțiune de 300 metri șosea. Era un motiv serios de meditație pentru organele locale ale puterii de stat, care au trecut la mobilizarea tuturor cetățenilor. Zilele trecute s-au încheiat lucrările de zăgăzuire a apelor și de amenajare a unei noi variante de drum, lucrări care se ridică la frumoasa sumă de 41.163 lei. IV. Crețu TÎMPAU , comuna Brusturi-Drăgănești Marți 14 octombrie 1969 Marcela Afloarei, șefa Agenției C.E.C. din orașul Tîrgu Neamț, ne-a informat că în școlile orașului și în cele din comunele învecinate, numărul elevilor depunători la C.E.C. este într-o continuă creștere, ajungînd de la Sofia Pastomidis, responsabila secției de artizanat a I.I.L. „Metalurgica" din strada Cuza Vodă nr. 193, Piatra Neamț, am aflat că această unitate pune la dispoziția cumpărătorilor produse specifice artei noastre populare : pernuțe (puișori) pictate, huse de televizor și carpete cu motive naționale, canafi din mătase și buni MARȚI 14 OCTOMBRIE 18.00 Buletin de știri ; 18.05 Limba engleză ; 18.30 Misterul din Peșteră (II) — serial pentru copii ; 19.00 Publicitate ; 19.05 Paralelisme în cercetare ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 Actualitatea economică — ediție specială ; 20.15 Seară de teatru „Cum vă 21.30 Orchestra de place“ ; muzică populară a Ansamblului „Ciocîrlia“ ; 21.45 Prim plan. Actorul și poetul Emil Botta ; 22.10 Teleglob ; 22.30 Telejurnalul de noapte; 22.45 Întîlnire cu muzica ușoară ; 23.00 închiderea emisiunii; MARȚI 14 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 15.05 Radio-școala; 15.30 Compozitorul săptămînii — Eduard Grieg ; 16.00 Radiojurnal ; 16.30 Ce e nou în județul nostru ; 16.50 Imnuri închinate Republicii ; 17.05 Antena tineretului ; 17.30 Soliști de muzică populară ; 18.10 Radio-anchetă economică ; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră ; 19.00 Gazeta radio ; 20.10 Muzică populară ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.00 Lumea de azi ; 21.20 Revista șlagărelor ; 21.30 Moment poetic ; 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Sport; 22.30 Concert de seară ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Moment științific; 15.05 Frescă antică și Trei piese pentru orchestră de Theodor Rogalski ; 15.30 Muzică ușoară; 19.20 Odă limbii române ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Cîntă Mihaela Mihai și Dan Spătaru; 20.20 Cronica muzicală ; 20.35 Prezent și Viitor în știința agricolă; 21.05 Recital Charles Aznavour ; 21.20 Muzica și publicul ; 21.35 Muzică ușoară ; 21.45 Cîntecul din amurg. L. v. Beethoven (III) ; 22.20 Cadran ; 22.40 Romanțe ; 23.05 „Ofranda muzicală" de Johann Sebastian Bach ; 24.00 —- 1.00 Din creația compozitorului Tiberiu Olah. MIERCURI 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Viața cărților; 10.10 Curs de limba germană; 10.30 Muzică rece ; 11.05 ușoară ; 10.45 Cîn Revista economică ; 11.25 Melodii populare ; 12.00 Melodii de dragoste ; 12.15 Cronica muzicală ; 12.25 Moment științific ; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 Mic magazin muzical ; 14.10 Radio-școală; 14.50 Muzică populară. PROGRAMUL II 7.00 Cietăți Radiojurnal ; 7.10 Vamatinale; 8.10 Tot înainte ; 9.10 Curs de limba germană; 9.30 Cîntece de Sergiu Sarchizov ; 9.45 Fragmente din scena lirică „La seceriș“ de Tiberiu Brediceanu ; 10.30 Antena tineretului; 10.55 Muzică populară ; 11.30 Antologie contemporană ; 14.03 Muzică ușoară ; 14.30 Muzeul instrumentelor vechi. PIATRA NEAMȚ — Pietricica „Vîrsta ingrată” - o comedie pe ecran lata pînă în prezent la peste 3.500. Fruntașe în acțiunea de economisire sînt școlile generale nr. 2 și 4 din Tîrgu Neamț și școlile generale din comunele Vînători și Pipirigbac, plăpumtoare pictate pentru copii. Se preconizează ca pînătr» primul trimestru al anului viitor gama sortimentelor să sporească cu noi produse , fețe de masă brodate, pernuțe cu aglice ș. a. Doritorii își pot procura cele necesare direct cu bani în numerar sau prin contracte (unitățile cooperatiste și de stat). mimmm»w1 (Urmarea curierului din pagina I) Și cei mici fac depuneri mari... Produse de artizanat PRONOSPORT Rezultatele concursului din 12 octombrie a.c. România — Portugalia 1 Verona — Bologna x Florentina — Cagliari 2 Atalanta — Bivorno x Internâzionale — Brescia 1 Modena — Varese 2 Juventus - Torino 2 Monza _ Foggia 2 Bazio — Sampdoria I . Napoli _ Roma x Reggina - Mantova x Palermo — Milan x Ternana —• Catania x studiourilor franceze, care ni-i oferă, generoase în distribuție, pe Jean Gabin, Fernandel, Marie Dubois, Franck Fernandel și Paulette Dubost (10, 12, 15, 17, 19, 21) LAVINEȘTI — Arta „Moștenirea lui Achills“ — peliculă realizată de studiourile franceze (15, 17, 19, 21). ROMAN — Victoria î „Soarele vagabonzilor” — coproducție franco-italiană, cinemascop, color, un film de aventuri, cu multe suspensuri și doi eroi simpatici — Jean Gabin (în rolul unui proprietar de localuri, spărgător faimos în tinerețele sale) și Robert Stack (aventurier american). Orele de începere : 10, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. TÎRGU NEAMȚ — Victoria „Tandrețe” — un film sovietic care pledează pentru romantismul în iubire și — mai ales — în relațiile conjugale (16, 18, 20). BICAZ — Central : „Tinerețe fără bătrinețe” — un film —1 basm oferit de studiourile române ; scenariul și regia— Elisabeta Bostan ; în distribuția filmului — Emanoil Petruț, Carmen Stănescu, Mihai Pălădescu, Ana Szeles (16, 18, 20). TARCAU 1 „Micul fugar” - coproducție sovieto-japoneză , căutîndu-și tatăl, un mic orfan japonez cu deosebite aptitudini muzicale, întreprinde o călătorie pînă la Moscova unde se va realiza ca artist (16, 18, 20). PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie. Piața Libertății at. îl. — Muzeul memorial „Calistrat Hagas” — str. Calistrat Hogaș nr. 4. — Expoziția P. Petrescu (Sala de expoziții temporare, str. Bicazului nr. 7). — Expoziții de artă plastică • Căminele culturale Roznov, Slobozia, Zănești, Podoleni, clubul fabrica „8 Martie“, Săvinești, fabrica „Zorile noi“. — Complexul muzeistic Durau I Expoziția de acuarelă Iulia Hălăucescu ROMAN — Arhivele statului, str N. Titulescu nr. 6. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe naturale, strada Proletariat TÂRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — str. V. I. Lenin. — Casa de cultură t Expoziția de pictură Nicolae Milord. Colecția de artă i Sălile colecției de artă din Piața Libertății nr. 1 t Expoziția județeană de artă plastică — Expoziții de grafică mifstantă I Căminele culturale din Humulești. Vînători, clubul Central Bicaz. fabrica „Comuna din Paris” HUMURESTI (îasa memorials „Ion Creangă”. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru eventualele modificări in programele alcătuite „Ceahlăul" Redacția și administrația Piatra Neamț strada Alexandru cel Bun nr. 24. (Bel. I 2582 1980, 2588, 2801, 2602 249. 1155. 2561,¹