Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-10-14 / nr. 514

Pag. a 2-a In activitatea comitetelor comunale de partid Sprijin competent, concret, diferențiat Răspunzînd pentru întreaga activitate de pe raza comunei, comitetele comunale de partid au îndatorirea principală de a realiza o îndrumare compe­tentă a tuturor organizațiilor de partid din unitățile econo­mice de stat și cooperatiste, instituțiile culturale, de a or­ganiza înfăptuirea hotărîrilor proprii și a organelor de partid superioare. Cunoscînd cel mai bine realitățile, co­mitetele comunale de partid au posibilitatea de a concen­tra toate forțele spre rezolva­rea sarcinilor trasate, de a a­­corda organizațiilor de bază un sprijin concret și diferen­țiat. De felul cum vor ști să-și înfăptuiască aceste atribuții de seamă, depinde în mare mă­sură soluționarea cu succes a problemelor ce le ridică via­ța, activitatea de zi cu zi. O recentă vizită întreprinsă la comitetul comunal de partid Brusturi-Drăgănești ne-a în­lesnit cunoașterea îndeaproape a modului în care organul co­munal de aici se preocupă de îndrumarea diferențiată a or­ganizațiilor de bază subordo­nate.­­ Un loc important în preo­cupările comitetului îl deține conducerea activității econo­mice, sprijinirea continuă organizațiilor de bază din coo­­­perativele agricole de produc­ție în valorificarea superioară a resurselor existente, sinte­tizarea și generalizarea expe­rienței înaintate — ne-a spus ION SAVIN, secretarul comi­tetului comunal. Eforturile noastre sunt îndreptate spre sporirea inițiativei organizații­lor de bază, a receptivității fa­ță de tot ce este bun, sprijini­rea lor pentru a pătrunde mai actinc în problemele produc­ției. Accentul principal îl punem în special pe metodele de lu­cru operative, pe urmărirea obținerii unor rezultate practi­ce, ca nici o acțiune să nu se desfășoare la voia întîmplării. De pildă, am aflat că mem­brii biroului comitetului numal au fost repartizați ca­să răspundă de îndrumarea și coordonarea directă a muncii desfășurate în cele 11 organi­zații de bază, în unele din ele (Tîrzia, Orțești, brigada tehnică), acolo unde este toc­mai critică situația (nu se respectă graficul de ședințe, există o slabă muncă de­ educare a membrilor), au fost repar­tizați comuniștii cu cea mai mare autoritate — secreta­rul comitetului, primarul co­munei,­ președinții cooperative­lor agricole. Acum, cînd lucrările cam­paniei agricole de toamnă sînt în toi, zilnic, membrii biroului raportează felul cum treburile în organizațiile decurg res­pective. In unele brigăzi, cea de la Groși, de exemplu, s-a semnalat la un moment dat o activitate mai slabă, mobiliza­rea cooperatorilor la recoltarea inului era nesatisfăcătoare. S-a discutat cu membrii biroului organizației de aici, s-au anali­zat căile de soluționare imedia­tă a acestei probleme și, a doua zi, secretarul împreună cu membrii biroului organizației de bază au dus o muncă sus­ținută de lămurire a oameni­lor. In scurt timp, numărul celor ieșiți la lucru a sporit simțitor. De asemenea, participînd sea­ră de seară la ședințele de planificarea muncii în C. A. P„ secretarul are posibilitatea să cunoască orice neajuns, orice nevoie — știind astfel spre ce direcție trebuie să-și îndrepte atenția. De bună seamă că, delimi­­tîndu-și obiectivele fundamen­tale ale activității, acordînd o atenție primordială probleme­lor din agricultură, comitetul de partid nu neglijează celelal­te domenii. Sesizînd fenome­nele din viața comunei, acți­­onînd pe propria răspundere, în mod practic și operativ , organul comunal pune în cen­trul controlului, al muncii po­litice aspectele referitoare la aprovizionarea populației să­tești, cultură, învățămint, să­nătate etc. Printr-o îndrumare competentă organizațiile de bază a salariaților și cea a ca­drelor didactice sunt­ ajutate în permanență în vederea unei mai bune planificări a mun­cii, a întăririi disciplinei democrației, a creșterii nume­șt­rice și calitative a fândurilor organizației. Sunt doar cîteva aspecte din preocupările acestui comitet comunal pe linia ridicării ni­velului activității lui, în așa fel nicit să poată conduce cu succes masele la îndeplinirea sarcinilor ce stau in fața co­munei. Din discuțiile avute cu secretarul comitetului, cu alți membri ai biroului am reținut însă că fiecare dintre ei este convins că ceea ce s-a făcut pînă acum este insuficient. Ex­periența în munca de partid trebuie în permanență îmbogă­țită. Obiectivele și sarcinile mari puse în față de Con­gresul al K-lea al partidului impun perfecționarea conti­nuă a stilului și metodelor de muncă, a muncii în genere. Diareei CIUBOTARU Cu enormă grație de beton, viaductul de la Poiana Teiului.... CEAHLĂUL In „Spațiul mioritic" Foto : Pompei ȘIMON (Urmare din pag. I­­gaș“ din Piatra Neamț), cicluri de expuneri, conferințe etc. A­­semenea expuneri pot fi orga­nizate și în cadru public pen­tru educația estetică a maselor largi de cetățeni, în ceea ce privește muzica, în afară de activitatea specta­­cologică, pentru care vor tre­bui aduse, pe scene cu­ mai multe formații profesioniste, prestigioase, un rol impor­tant îl are și mișcarea artisti­că, activitatea formațiilor muzi­cale. De asemenea, audițiile mu­zicale cu ajutorul discurilor,, a magnetofonului, emisiunile muzicale de la radio și televi­ziune, expunerile cu exempli­ficări muzicale, filmul muzi­cal. In mediul sătesc, în spe­cial, trebuie să se acorde, cu aceste ocazii, mai multă aten­ție promovării muzicii culte. Artele plastice se pot culti­va, ca și muzica, în cercuri și cenacluri. în județul nostru a­­vem deja unele rezultate în privință­ unei astfel de organi­zări a activităților ș­i în sate (Brjusturi, Răucești, Borca, Săbăoani, Secueni). O eficiență educativă o are mare or­ganizarea taberelor de creație pentru plasticieni. Este imi­nent necesară, acum cînd ce­naclul artiștilor plastici tomi la Piatra Neamț a am a­fost constituit, organizarea unor asemenea tabere. De asemenea, un important rol educativ îl are organizarea de expoziții de artă plastică (de pictură, gra­fică, de sculptură), vizitele la pinacoteci, la muzeele de ar­tă, cercetarea albumelor de ar­tă. Nu trebuie pierdut din ve­dere faptul că a privi un ta­blou, o lucrare de artă plasti­că, nu este un act de contem­plație pasivă, că aceasta impli­că descifrarea sensurilor și semnificației reprezentărilor picturale, a cromaticii, ceea ce presupune o anumită iniție­re. La Piatra Neamț și în alte localități din județul nostru s-au organizat anul acesta nu­meroase expoziții de grup și personale ale artiștilor plastici, în special ale celor localnici (Iulia Hălăucescu, Clement Pompiliu, Mihai Mădescu, Ni­­colae Milord ș. a.). Dar aceasta nu este suficient. Mai trebuie să existe și preocuparea pentru folosirea la maximum a u­­nor posibilități astfel create în scopul educației estetice a maselor prin cu­ mai multe și mai variate forme, de pildă prin, organizarea vizitării a­­cestor expoziții în grupuri la cărre să se prevadă convorbiri cu artiștii expozanți despre artă în fața propriilor lor lu­crări. Cărțile, ca și filmele despre pictori și pictură, sunt de un real folos în educația estetică. De asemenea, astăzi, sunt la îndemîna oricui nume­roase diapozitive cu reprodu­ceri după lucrări ale unor plasticieni români și străini. Din păcate, foarte des se ui­tă faptul că arhitectura oferă deopotrivă prilej de profunde trăiri estetice, că este o artă cu mare forță de înrîurire forma­tivă. Este necesar să se organi­zeze cu­ mai multe vizite și excursii la diferite obiective artistice (destul de multe în județul nostru), pentru cunoaș­terea monumentelor de arhi­tectură populară sau cultă. Ast­fel, este interesant să se fa­că vizite cu acest scop la u­­nele mănăstiri și biserici de­clarate monumente de artă din­ județ (Văratic, Agapia, Neamț, Secu, Bistrița, Tazlău etc.), să se facă observații cu privire la stilul arhitectonic al caselor vechi (în special pe Valea Bis­triței), al porților vechi mol­dovenești, sau cu privire la arhitectura nouă. Teatrul este, de asemenea, arta cu o mare putere de influ­ență asupra maselor. Avem la Piatra Neamț un colectiv de teatru profesionist prestigios care întreprinde frecvent tur­nee în județ. Spectacolele sus­ținute de Teatrul­ Tineretului, ca și de alte teatre care ne mai vizitează, trebuie văzute de cât mai mulți cetățeni. Activitatea teatrală de amatori trebuie să fie și ea cu­ mai mult dezvol­tată. Un prilej bun în acest sens îl va constitui festivalul județean „Ion Creangă". De efect educativ este și arta cine­matografică, cea mai popu­lară dintre artele culte. Gustul pentru frumos se e­­ducă și prin intermediul artei coregrafice, al baletului, al pantomimei, al gimnasticii ar­tistice. Dacă avem dansuri populare minunate și preocu­pări pentru valorificarea lor în diverse acțiuni spectacula­re, apoi baletul și pantomima sunt aproape inexistente la noi in județ. Prin școala popu­lară de artă și pe alte căi va trebui să acordăm atenția cu­venită promovării acestor arte. In fiecare din aceste, dome­nii la care ne-am referit aici, există, cum spuneam, o mare varietate de modalități prin care, creatori sau consumatori de artă, putem să ne educăm, să ne dezvoltăm gustul estetic. Este, firește, inoportun Să formulăm rețete pentru acțiu­nea de educație estetică. Spiri­tul de inițiativă și inventivita­tea celor chemați să desfășoa­re această activitate sunt con­diții sine qua non. Totul e să nu uităm că po­porul nostru, înzestrat cu un inegalabil simț al frumosului, este creatorul­­ unei inestima­bile­­ bogății de­­­ frumuseți ar­tistice. E tocmai ceea ce a de­monstrat recentul festival in­ternațional de folclor „Româ­nia ’69", ca, de­ altfel, și multe alte manifestări ale artei noas­tre populare, ale folclorului nostru în țară și peste hotare. Să nu uităm, deci, că educa­ția estetică găsește în acest filon al artei, al talentului și ingeniozității poporului, un izvor nesecat de exemple, un instrument prețios de educație estetică. Factori de educație estetică &iotirea­n. De la un timp, mulți din­tre noi, mai tineri sau mai virstnici, marți seara, două-n două săptămîni, din ne lăsăm „baltă toate interese­le" — cum „zice" Topîrcea­­nu — și cîteva ceasuri tră­im în compania muzelor, în cadrul cenaclului literar „Calistrat Hogaș". Ultima ședință de cenaclu ne-a facilitat întîlnirea cu poezia a două vîrste i ELE­NA CUGLER-POPOVICI și ARTENI VALERIU, ultimul, elev al Liceului „Petru Ra­­reș". Două exigențe poetice distincte, cu rezonanțe spe­cifice. Firesc, spontan, na Cugler se confesează Ele­în versuri pline de sinceritate, din care se degajă un auten­tic fior liric ! „La mormîn­­tul Veronicăi Miele“. „Toam­na", „Tu, inimă’’... GEORGE F. DINULESCU, mai vechi coleg de cenaclu cu autoarea, a relevat îm­bogățirea registrului poetic al versurilor Elenei Cugler- Popovici, cu noi și interesan­te note. Poezia citită este „o poezie trăită, necăutată“, re­­marcând însă că, uneori, „sin­ceritatea insuficient susținu­tă ideatic distruge echilibrul versurilor". Profesorul E­­MILIAN PETRESCU a ținut să precizeze : „Elena Cugler- Popovici este o iubitoare de poezie, o creatoare de poe­zie“ , ION GREZIA a rele­vat „unele carențe în stil". Substanțială intervenția poe­tului HAR. MIHAILESCU, care distinge în lirica Elenei Cugler-Popovici „sensibilitate feminină elegiacă, cu accen­te eminesciene", „notă apar­te în simfonia cenaclului" căci, așa cum remarcă CONSTANTIN CUCU, „ver­si­surile Elenei Cugler-Po­povici, de factură clasică, contrapunctează creațiile u­­nor mai tineri membri ai ce­naclului". De altfel, lectura poeziilor lui Artem­ Valeriu a demon­strat cu pregnanță acest lu­cru, tînărul poet aflîndu-se, cum observa GEORGE F. DI­NULESCU, la antipodul ver­surilor Elenei Cugler. Foar­te discutate, poeziile­­ „Cai de mucigai", „Bucurie", „Fa­bula", „Țara mea" au rele­vat îndrăzneala cu care tînă­rul poet atacă registrele fundamentale. Firesc, nu în­totdeauna reușește. Colegul său, FLORIN ALCAZ, sesi­zează chiar că Arteni Vale­riu face „poezie rece" în ca­re abundența de imagini cre­ează impresia unei „fîntîni arteziene care, însă, nu țâș­nesc din mari adîncimi". Pe aceeași linie se înscriu și intervențiile tinerilor GH. HIBOVSCHI, DORU PAR­­FENIE, ION CIANU. Mai a­­nalitic, Har. Mihăilescu dis­tinge „aparența de sponta­neitate" din­ poeziile citite. Prompt, SILVIU PĂDURE își concentrează intervenția intr-un catren : „Ca s-alergi prin poezie, / pe-a frumosu­lui cimpie / e nevoie de mulți cai / însă... nu de mu­cigai". Valentin CIUCA O paragina în centrul orașului Gospodarii orașului Tîrgu Neamț se străduiesc ca de la an la an, prin cheltuirea unor fonduri bugetare precum cu contribuția activă, patrioti­si­că, a cetățenilor, să ridice ni­velul urbanistic al acestei așe­­zări, important obiectiv turis­tic pe harta județului și a pa­triei. Să cităm doar moderniză­rile unor străzi, ridicarea unor obiective de interes social-cul­tural, amenajările de la mo­numentele istorice. Chiar da­că nota de vechi tîrg patriar­hal îi păstrează o individuali­tate distinctă, ceea ce nu-i de­loc rău, aspectul îngrijit, a­­leile și grădinițele, unele clă­­diri și unități industriale și de deservire noi îl fac plăcut pen­tru localnici, atrăgător pentru străini. Cu atît mai mult fac in­scordantă unele clădiri notă de­gradate existente încă în cu­prinsul său. Chiar în centru, în apropierea autobazei de că­lători și alături de aspectuosul complex al Cooperativei meș­teșugărești „Unirea", excursio­niștii descoperă cu mirare o... ruină. Nu e vorba de Cetatea Neamțului pe care vechii vo­ievozi au înălțat-o pe un ade­vărat pinten de deal împădu­rit și la care Direcția Monu­mentelor Istorice Întreprinde de cîțiva ani lucrări de restau­rare­. Nu o spunem cu nici o umbră de glumă, dar clădirea despre care scriem a ars de ani de zile și acum, fără aco­periș, fără geamuri, cu pereții pe cale de dărîmare, e o para­gină înăuntrul căreia au cres­cut tufe și buruieni mai înalte decit omul și și-au instalat cuiburile păsările cerului. Comitetul executiv al Consi­liului popular orășenesc a ce­rut proprietarului — Comuni­tatea evreiască — fie s-o de­moleze, fie s-o amenajeze pen­tru a nu mai avea acest aspect deplorabil. I s-au vopsit insă doar pereții in partea de jos și cu asta basta. S-au găsit ama­tori care să cumpere materia­lul ce mai poate fi folosit i pia­tra, materialul, lemnul. Am fost informați la consiliul popular orășenesc că, potrivit pretențiilor, clientul ar fi o­­ferit deja 15.000 lei, dar pro­prietarul a ridicat subit prețul la 25.000 lei. Se pune proble­ma că fosta clădire a servit cîndva cultului religios și că de asta se tărăgănează utiliza­rea materialului recuperabil și degajarea terenului. Noi însă am putea argumenta că și in alte cazuri s-a procedat la fel. Să ne amintim doar de vechea biserică Precista din Piatra Neamț, pe locul căreia astăzi e o frumoasă grădiniță cu a­­lei, răzoare de flori și bănci, servind drept loc de r­ecreere cetățenilor acelui cartier. Deoarece clădirea de care vorbim se află chiar în centrul unui oraș de importanță tu­ristică, deoarece în starea in care se află e inutilizabilă și inestetică, constituind in per­manență un pericol de incert diu sau de dărîmare, ar fi ni­merit ca reprezentanții Fede­rației comunităților evreiești să ia o măsură grabnică și ne­cesară. In acest sens, Consiliul popular orășenesc Tîrgu Neamț ar trebui să acționeze cu în­treaga competență și autorita­te pe care o are ca organ lo­cal al puterii și administrației de stat și care răspunde de buna gospodărire a orașului. La Tîrgu Neamț Traducerea angajamentelor­­ în fapte . Pentru a duce la îndeplinire angajamentele luate în a­­­­dunările populare, cetățenii din comuna Icușești, mobilizați­­ de organele locale ale puterii de stat și de deputați depun e­­­­forturi susținute pentru înfrumusețarea și gospodărirea co­­­­munei. In primele 9 luni ale acestui an, au curățat 15.000 m , șanț, au reparat șoselele principale din comună, au construit două poduri și au amenajat o porțiune de drum de 400 m , în satul Chilii, care era foarte accidentată.­­ Au fost efectuate și alte lucrări — văruitul pomilor, reparatul gardurilor și podețelor —■ care dau un aspect plă­­­­cut comunei noastre, Dumitru ACHIȚEI comuna Icușești | Prin muncă patriotică Apele pirîului Brustura din comuna Brusturi-Drăgo­­­­nești produceau mari necazuri localnicilor și trecătorilor,­­ întrucît în fiecare primăvară și toamnă se revărsau, distru­­­­gînd culturile și o porțiune de 300 metri șosea. Era un mo­­­­tiv serios de meditație pentru organele locale ale puterii de­­ stat, care au trecut la mobilizarea tuturor cetățenilor. Zilele­­ trecute s-au încheiat lucrările de zăgăzuire a apelor și de a­­­­menajare a unei noi variante de drum, lucrări care se ridi­­­­că la frumoasa sumă de 41.163 lei. I­V. Crețu TÎMPAU , comuna Brusturi-Drăgănești Marți 14 octombrie 1969 Marcela Afloarei, șefa Agenției C.E.C. din orașul Tîrgu Neamț, ne-a infor­mat că în școlile orașului și în cele din comunele înveci­nate, numărul elevilor depu­nători la C.E.C. este într-o continuă creștere, ajungînd de la Sofia Pastomidis, responsabila secției de arti­zanat a I.I.L. „Metalurgica" din strada Cuza Vodă nr. 193, Piatra Neamț, am aflat că această unitate pune la dis­poziția cumpărătorilor pro­duse specifice artei noastre populare : pernuțe (puișori) pictate, huse de televizor și carpete cu motive naționale, canafi din mătase și buni­ MARȚI 14 OCTOMBRIE 18.00 Buletin de știri ; 18.05 Limba engleză ; 18.30­­ Mis­terul din Peșteră (II) — se­rial pentru copii ; 19.00 Pu­blicitate ; 19.05 Paralelisme în cercetare ; 19.30 Telejur­nalul de seară ; 20.00 Actua­litatea economică — ediție specială ; 20.15 Seară de teatru „Cum vă 21.30 Orchestra de place“ ; muzică populară a Ansamblului „Ciocîrlia“ ; 21.45 Prim plan. Actorul și poetul Emil Bo­tta ; 22.10 Teleglob ; 22.30 Telejurnalul de noapte; 22.45 Întîlnire cu muzica u­­șoară ; 23.00 închiderea e­­misiunii; MARȚI 14 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 15.05 Radio-școala; 15.30 Compozitorul săptămînii — Eduard Grieg ; 16.00 Radio­­jur­nal ; 16.30 Ce e nou în județul nostru ; 16.50 Imnuri închinate Republicii ; 17.05 Antena tineretului ; 17.30 Soliști de muzică populară ; 18.10 Radio-anchetă econo­mică ; 18.30 O melodie pe a­­dresa dumneavoastră ; 19.00 Gazeta radio ; 20.10 Muzică populară ; 20.25 Zece melo­dii preferate ; 21.00 Lumea de azi ; 21.20 Revista șlagă­relor ; 21.30 Moment poetic ; 22.00 Radiojurnal ; 22.20 Sport; 22.30 Concert de seară ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Moment științific; 15.05 Frescă antică și Trei piese pentru orchestră de Theodor Rogalski ; 15.30 Muzică ușoară; 19.20 Odă limbii române ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Cîntă Mi­­haela Mihai și Dan Spătaru; 20.20 Cronica muzicală ; 20.35 Prezent și Viitor în ști­ința agricolă; 21.05 Recital Charles Aznavour ; 21.20 Muzica și publicul ; 21.35 Muzică ușoară ; 21.45 Cîn­­tecul din amurg. L. v. Bee­thoven (III) ; 22.20 Cadran ; 22.40 Romanțe ; 23.05 „O­­franda muzicală" de Johann Sebastian Bach ; 24.00 —- 1.00 Din creația compozito­rului Tiberiu Olah. MIERCURI 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05­—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Viața cărților; 10.10 Curs de limba germană; 10.30 Muzică rece ; 11.05 ușoară ; 10.45 Cîn­ Revista econo­mică ; 11.25 Melodii popu­lare ; 12.00 Melodii de dra­goste ; 12.15 Cronica muzi­cală ; 12.25 Moment științi­fic ; 12.30 întîlnire cu me­lodia populară și interpre­tul preferat; 13.00 Radio­jurnal ; 13.10 Mic magazin muzical ; 14.10 Radio-școală; 14.50 Muzică populară. PROGRAMUL II 7.00 Cietăți Radiojurnal ; 7.10 Va­matinale; 8.10 Tot înainte ; 9.10 Curs de limba germană; 9.30 Cîntece de Sergiu Sarchizov ; 9.45 Frag­mente din scena lirică „La seceriș“ de Tiberiu Bredi­­ceanu ; 10.30 Antena tine­retului; 10.55 Muzică popu­lară ; 11.30 Antologie con­temporană ; 14.03 Muzică u­­șoară ; 14.30 Muzeul instru­mentelor vechi. PIATRA NEAMȚ — Pie­tricica­­ „Vîrsta ingrată” - o comedie pe ecran lat­a pînă în prezent la peste 3.500. Fruntașe în acțiunea de e­­conomisire sînt școlile ge­nerale nr. 2 și 4 din Tîrgu Neamț și școlile generale din comunele Vînători și Pi­pirig­­bac, plăpumtoare pictate pentru copii. Se preconizează ca pînăt­r» primul trimestru al anulu­i viitor gama sortimentelor să sporească cu noi produse , fețe de masă brodate, pernu­țe cu aglice ș. a. Doritorii își pot procura ce­le necesare direct cu bani în numerar sau prin con­tracte (unitățile cooperatiste și de stat). mimmm»w1 (Urmarea curierului din pagina I) Și cei mici fac depuneri mari... Produse de artizanat PRONOSPORT Rezultatele concursului din 12 octombrie a.c. România — Portugalia 1 Verona — Bologna x Florentina — Cagliari 2 Atalanta — Bivorno x Internâzionale — Brescia 1 Modena — Varese 2 Juventus - Torino 2 Monza _ Foggia 2 Bazio — Sampdoria I . Napoli _ Roma x Reggina - Mantova x Palermo — Milan x Ternana —• Catania x studiourilor franceze, care ni-i oferă, generoase în­­ distribuție, pe Jean Gabin, Fernandel, Marie Dubois, Franck Fernandel și Pau­lette Dubost (10, 12, 15, 17, 19, 21) LAVINEȘTI — Arta­ „Moștenirea lui Achills“ — peliculă realizată de stu­diourile franceze (15, 17, 19, 21). ROMAN — Victoria î „Soarele vagabonzilor” — coproducție franco-italiană, cinemascop, color, un film de aventuri, cu multe sus­­pensuri și doi eroi sim­patici — Jean Gabin (în ro­lul unui proprietar de lo­caluri, spărgător faimos în tinerețele sale) și Robert Stack (aventurier ameri­can). Orele de începere : 10, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. TÎRGU NEAMȚ — Vic­toria­­ „Tandrețe” — un film sovietic care pledează pentru romantismul în iu­bire și — mai ales — în relațiile conjugale (16, 18, 20). BICAZ — Central : „Ti­nerețe fără bătrinețe” — un film —1 basm oferit de studiourile române ; sce­nariul și regia— Elisabeta Bostan ; în distribuția fil­mului — Emanoil Petruț, Carmen Stănescu, Mihai Pălădescu, Ana Szeles (16, 18, 20). TARCAU 1 „Micul fugar” - coproducție sovieto-japo­­neză , căutîndu-și tatăl, un mic orfan japonez cu deo­sebite aptitudini muzicale, întreprinde o călătorie pînă la Moscova unde se va re­aliza ca artist (16, 18, 20). PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul de arheologie. Piața Li­bertății at. îl. — Muzeul memorial „Ca­listrat Hagas” — str. Calis­trat Hogaș nr. 4. — Expoziția P. Petrescu (Sala de expoziții temporare, str. Bicazului nr. 7). — Expoziții de artă plas­tică • Căminele culturale Roznov, Slobozia, Zănești, Podoleni, clubul fabrica „8 Martie“, Săvinești, fabrica „Zorile noi“. — Complexul muzeistic Durau I Expoziția de acua­relă Iulia Hălăucescu ROMAN — Arhivele sta­tului, str N. Titulescu nr. 6. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe na­turale, strada Proletariat TÂRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie — str. V. I. Lenin. — Casa de cultură t Expo­ziția de pictură Nicolae Mi­lord. Colecția de artă i Sălile colecției de artă din Piața Libertății nr. 1 t Expoziția județeană de artă plastică — Expoziții de grafică mi­­fstantă I Căminele culturale din Humulești. Vînători, clu­bul Central Bicaz. fabrica „Comuna din Paris” HUMURESTI­­ (îasa me­morials „Ion Creangă”. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru e­ventualele modificări in programele alcătuite „Ceahlăul" Redacția și adminis­trația­­ Piatra Neamț strada Alexandru cel Bun nr. 24. (Bel. I 2582 1980, 2588, 2801, 2602 249­. 1155. 2561,¹

Next