Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-10-25 / nr. 831
Pag. 2 D D Da DaaD Da aDD D D D Da dD D aaaDQaQa D Ifo I 1 III ] □ □ [UNK]ImhmI Cm3 fi 11—11—II—iI—11—I r—11—Ir=3 ica Intermezzo cu actorul MIHAI FON. Aflîndu-l la Piatra Neamț cu ocazia spectacolului „O femeie cu bani“ de G. B. Shaw, i-am adresat cunoscutului actor, după o lungă discuție despre vrute și nevrute, câteva întrebări, al căror răspuns interesează, fără îndoială, și pe cititorii noștri. — Știm că în anii trecuți ai fost prezent pe afișele a două teatre bucureștene. Vei fi la fel de solicitat și în anul acesta ? — Intr-adevăr, am fost „văzut“ și pe scena Naționalului, unde, îmi amintesc cu plăcere în special de „Orașul nostru“ de Thorton Wilder sau de „O femeie cu bani“, care a depășit 500 de reprezentații, cit și la Teatrul de Comedie, jucînd în spectacolele „Croitorii cei mari din Valahia“, „Ucigaș fără simbrie“ și altele. La Comedie voi juca și în această stagiune, în regia lui Lucian Giurchescu într-un spectacol al cărui titlu nu-l divulg. Dar asta după pe Giurchescu va monta la Teatrul Național din Helsinki „Henric al IV-lea“ de Pirandello. — Mihai Fotino, de ce nu „faci“ film ? — Filmul mă pasionează, dar nu în condițiile și cu rolurile care mi se oferă. Am refuzat multe propuneri, pentru că scenariile nu m-au mulțumit. Mie îmi plac comediile lirice și sunt convins că am contingențe cu acest gen. Or, scenariștii nețiii au exclus din preocupările lor, nu numai comedia adevărată, ci și lirismul. Așa că, încă mult timp locul meu va fi numai pe scenă. De altfel, pe scenă mă simt și mai bine. Am debutat doar la 6 ani, alături de tatăl meu — Mișu Fotino — și de colegii lui — V. Maximilian, Ion Talianu și Maria Filotti. Teatrul este um lucru principal pentru mine. O spun peste tot , regret, că Sebastian a scris prea puțin, față de ci îmi place mie. L-aș fi jucat o viață întreagă. — Te cunosc de ani de zile și te-am urmărit în multe comedii, îți mărturisesc că mi-ai plăcut însă la fel de mult și în acea singură dramă în care ai jucat : „Un Hamlet de provincie“ de A. F. Cehov. De ce nu continui să joci dramă ? — Am jucat cu deosebită plăcere și dramă, îl iubesc foarte mult pe Cehov. Este unul din autorii mei preferați Aș fi de-a dreptul fericit să joc în „Unchiul Vania", sau in „Trei surori“ sau în „Pescărușul". Nu trebuie decit ca un regizor să se alăture cu curaj dorinței mele. — Ai vizionat vreun spectacol al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț ? Cum ți s-a părut ? — Există aici unul din teatrele cele mai bune ale țării și nu cred că mi-a scăpat vreun spectacol din cele prezentate la București. Mai demult „Orfeu în infern“ și „Turnul Eiffel" m-au fermecat, iar recentele „Omul cel bun“ și „Woyzeck" pur și simplu m-au răscolit. Nu numai prin vigoarea regiei, dar și prin interpretarea tinerilor actori, aceste spectacole au fost de o calitate ireproșabilă. N-am văzut însă — și-mi pare rău — piesele de copii în care a excelat Teatrul Tineretului, dar am tras cu ochiul, într-o dimineață, la o repetiție la „Harap-Alb“. Am fost încîntat de fantezia debordantă a regizoarei Zoe Anghel Stanca și a colectivului cu care lucrează. Va fi un succes binemeritat. Alexandru BOGDAN 1001 ______ O PRIMEJDIE DE OTRĂVIRE Pe fundul celei mai înguste părți a fiordului Oslovace, a scufundat încă din 1940, crucișătorul „Blücher", care conține 1800 de tone motorină în descompunere. Autoritățile sînt îngrijorate, întrucît nu i s-a putut stabili momentul în care, datorită eroziunii apei sărate, învelișul crucișătorului va începe să se fisureze. Crucișătorul a participat la atacul Germaniei naziste împotriva Norvegiei. Garnizoana din cetatea insulară Oskarborg, care a scufundat nava „Blücher", va fi trebui să ia toate măsurile necesare și să dea alarma în momentul apariției primelor pete de grăsime pe suprafața apei. IRACȘIȘ, NU GLUMA ! De 12 ani de cînd lucrează ca hamal în gara Stanford (Anglia), lui Tom Malone nu i se mai întîmplase așa ceva; într-una din zile, după ce a descărcat bagajele unui client — Red Aid —, inclusiv un automobil Ford—1957, acesta și-a înmînat pur și simplu cheile și actele mașinii cu explicația: „Emigrez în Australia și tot nu mai am nevoie de ! CĂSĂTORII ! Numărul căsătoriilor contractate în Polonia anul trecut a depășit 270.000. Anul acesta se vor căsători și mai multe perechi. Explicația este că tinerii născuți în anii de vîrf din punct de vedere demografic ajung la sfîrșitul deceniului al șaselea al secolului nostru la vîrsta căsătoriei. Demografii prezic că în 1971 se vor înregistra 300.000 de căsătorii, iar la sfîrșitul septenalului se va ajunge la cifra record de 400.000. ] MIGRAȚIA PEȘTILOR 1 Migrația peștilor constituie în Cuba obiectul unor importante studii; în prezent, ihtiologii cubanezi se ocupă de marcarea peștilor din zonele cele mai abundente în unele varietăți. Anul acesta se face experiențe cu tonul „bonito". In corpul a 2000 de pești din această varietate se vor introduce tubulețe din material plastic, lungi de 10 cm, indicînd numărul peștelui respectiv si adresa centrului știiințific unde a fost marcat. După această operație, peștii vor fi lăsați liberi. ani CEAHLĂUL Un entuziast entomolog îmi face întotdeauna plăcere să-mi amintesc Caradja, mare entomolog originar din Grumăzeștii de Aristide Neamțului — mi-a declarat prof. C. Matăș, om de știință emerit. Puțini oameni au fost în stare să-și consacre întreaga viață, să-și cheltuiască toată averea pentru împlinirea unui vis, a unei mari pasiuni, așa cum a făcut-o Aristide Caradja. A călătorit prin țări și continente, a deschis poteci în jungle și păduri virgine pentru a aduna rare specii de fluturi în colecția care, mai tîrziu, pe vremea celui de-al doilea război mondial, avea să intre în posesia muzeului „Grigore Antipa". — Achiziția s-a făcut in timpul cînd dv. erați directorul acestei instituții ? — întocmai și, aș adăuga, cu foarte multă greutate. Savantul cerea pentru splendida colecție o sumă de bani pe care mai marii timpului refuzau s-o pună la dispoziția muzeului. „Noi nu ne vedem capul cu războiul, iar dv. vă arde de fluturi ? ! " — mi-a răspuns cu cinism ministrul învățămîntului, total dezinteresat de soarta științei românești. Aristide Caradja, bătrîn, nu se mai putea ocupa de colecție. Un mare tezaur era amenințat cu distrugerea. De aceea nu m-am lăsat. Ca să scape de mine, pînă la urmă ministrul a acceptat. Cu formele întocmite, m-am prezentat fericit la Caradja, în Grumăzești Las, scurt timp, colecția, ireproșabil păstrată în sertare și dulapuri vieneze, ca și cărțile de determinare, splendide lucrări tipărite la Amsterdam, Lipsca, Utrecht, au luat drumul Bucureștilor. Au fost transportate atunci, la muzeul „Grigore Antipa", cele mai frumoase exemplare de fluturi de pe întregul glob pe care le-am văzut vreodată, de la microlepidoptere pînă la fluturi de dimensiuni impresionante. — Am văzut de curînd colecția. Firesc, pe parcurs aceasta a fost îmbogățită. — La puțin timp după cumpărarea colecției Caradja, a venit la mine chimistul Adrian Ostrogovici, din Cluj. Mi-a oferit o colecție de fluturi, de astă dată din țară. Era minunată ! Zece intervenții am făcut la ministru pînă a aprobat suma necesară achiziției. S-au mai adăugat, apoi la colecția muzeului și fluturii pe care Caradja îi ținuse, fără a mai avea timp să-i studieze, în seiful Băncii Naționale, îmi pare tare rău că, tot pe atunci, am pierdut o frumoasă colecție de cărăbuși a unui colecționar din Brașov. Banii necesari dezvoltării științei luau drumul unui război nedrept, care adusese țara în pragul ruinii... Dar să revenim la Aristide Caradja. Cred că un muzeu memorial în casa de la Grumăzești s-ar cuveni pentru cinstirea memoriei unui mare om de știință. Anecdote DIRECTORUL: "Va să zică, tinere, vrei să te căsătorești cu fiica mea?" — Da, domnule director, cu orice preț! — Bine. Să auzim prima ofertă ! — ACUZAT, recunoști că ai comis o spargere în magazinul de rochii ? — Da, domnule judecător. — Și de ce-ai făcut-o de trei ori la rînd? — Am luat o rochie pentru nevastă mea, dar apoi a trebuit s-o schimb de două ori, căci nu-i venea bine. Doi bărbați stau la o masă ,într-un restaurant. — Ia te uită ce blondă încîntătoare se îndreaptă spre noi. Crezi c-aș avea vreo șansă ? — Nu știu, răspunde celălalt. Dar dacă reușești să-mi spui și mie. — De ce ? — Pentru că e nevastă-mea. DDDDDDDDDDDDDDDDÖDDDD0DDDDDDDDDDDDDDDDElDDD0DD Motelul „Cristina" din Bicaz. D D Amazonia , de 8 ori mai mare decit Franța ; un locuitor pe kilometru pătrat ; un spațiu gigantic — adevărat „infern verde", dintotdeauna deschis legendelor. Pe seama indienilor din Matto Grosso, Acra, Rondomia (state ale Braziliei) au fost puse — un timp — toate barbariile posibile — capete tăiate în urma războaielor tribale, ornînd sălbatec colibele primitive, canibalismul, torturile complicate etc. Iezuiții veniți din Peru au creștinat totuși zeci de mii, în timp ce dinspre est colonizatorii portughezi înaintau pentru a recruta sclavi; misionarii urmau vînătorilor de oameni și coloniștii misloarilor. Astăzi indienii nu sunt masacrați de ,fr ăii sălbatici“, ci e reprezentanții lumii „civiizate“. Acum patru ani cotidianul brazilian „O Slovo“ publica un șir de reportaje asupra exterminării băștinașilor de către funcționarii... „Serviciului de protecție a indienilor“ ! Scandal. Presa mondială izbucnea in comentarii indignate și reportaje senzaționale. Repede uitate... Vaccinări mortale, dinamită, mitraliere Intr-o zi, tribul Nambiquara primi vizita unui grup de albi care se recomandau drept trimiși ai guvernului federal pentru a lansa o antivariolică. Tribul campanie număra 10.000 de oameni. Au fost vaccinați. Cîteva zile mai tîrziu începură să moară în masă au rămas trei mii. După operație „agenții guvernului“ începură prospectarea și exploatarea zăcămintelor de aur și diamante din regiune. Alți tehnicieni operau in același timp la indienii Carapas ; au rămas 600 din cîteva mii. Metoda este prea lentă ? Străinii vor pămînt ; ei angajează „pistoleros“... Cîteodată operațiunile sînt raționalizate și utilajele mo dernizate ; in Matto Grosso triburile „Panglicilor lungi" au fost dinamitate ; pentru supravețuitori — mitraliera ! Raportul comisiei prezidențiale, Figuieredo, este zguduitor. El asigură că în ultimii ■ani 4 triburi indiene au fost complet exterminate. Antropologul suedez Lars Person afirma in septembrie 1968 că în Brazilia au fost uciși 30.000 de indieni. Agenții „Serviciului de protecție a indienilor“ au „ajutat" astfel marile societăți agrare sau miniere să cucerească noi teritorii. Desigur, contra unei remunerații substanțiale , Louis Vinhais Neves fost director al SPI „a strîns in doi ani 300.000 de dolari“ ! Făcătorii de îngeri Cine controlează cu adevărat imensul podiș, infinit sub arborii gigantici și liane ? Armata braziliană și-a mărturisit de mai multe ori neputința. Se știe doar că regiunea ascunde minerale strategice, aur, pietre prețioase, a căror ieșire din țară rămîne misterioasă. Cîteva mii de cercetători, aproape toți nord-americani, au venit în aceste regiuni pe jumătate virgine. Geologi, geografi, sociologi. De asemenea misiuni religioase. Printre misionari — sterilizatorii. Caritabilii părinți au realizat adevărate campanii masive ; mii de femei din statele Goias și Para au rămas sterile pentru totdeauna. Relația dintre cei care ucid și cei care împiedică nașterile este evidentă. Episcopul de Rio de Janiero afirmă că activitatea anticoncepțională a misiunilor americane ■ar urmări depopularea nordului Braziliei, Amazonia Urmînd să servească drept zonă disponibilă pentru cei care în chiar epoca noastră ar revendica un mai mare spațiu vital... INFERNUL VERDE IC3C3n DDDDDDDDDDDDDDDDQD D =ir=I=3I=3C3Cr3C=Iir3B „„.ii ................ vtatásmsmiium Duminică, 25 octombrie 1970 ■gggggggygHH8*aBHHB8ÄWÖKi85ä®KöaBä£BI6ffi>'^- ■--& Astăzi la Piatra Neamț, în programul concertului inaugural al Stagiunii muzicale 1970 - 1971 Comerțul pentru vioară și orchestră de Max Bruch (solist Daniel Podlovschi) Constituind, alături de Serenada pentru coarde și Fantezia scoțiană pentru vioară, unul din cele mai populare opus-uri ale compozitorului german. Concertul pentru vioară și orchestră în sol minor reprezintă în același timp o foarte dificilă creație a literaturii violonistice. Caracterul romantic al concertului (conceput sub vădita înrîurire a concertului pentru vioară a lui Felix Mendelssohn—Bartholdy) este evident în frazarea visătoare, cît și în arhitectonica lucrării, îndepărtată simțitor de schema clasică. Partea 1, intitulată cumva ostentativ de compozitor „Preludiu", subliniază tocmai faptul că nu mai avem a face cu un Allegro de sonată obișnuit, cu o mișcare de sine stătătoare, ci cu o introducere de proporții reduse, a cărei temă principală se desprinde dintr-un acompaniament monoton al bașilor, pe un motiv scurt și visător al suflătorilor și în cadența patetică a viorii. Tema adusă de vioara solistă străbate în întregime prima parte, accentuînd treptat înfățișarea tristă a melodiei într-un tablou sumbru, subliniat, din cînd în cînd de lirismul expansiv al temei secunde. Partea a II-a continuă pe un plan superior expresia dramatică și atmosfera Preludiului. Tema principală a Adagio-ului. O cantilenă suavă, pătrunsă de un fior poetic, plin de puritate, aduce cu sine amintirea duioasă a unei fericiri de mult apuse, o reverie întreruptă de un cîntec de dragoste vibrant, exprimînd un vag sentiment de nostalgie, după care muzica își continuă fluxul, într-o tonalitate senină. O tensiune fie maximă concentrație este realizată de revenirea impetuoasă a orchestrei, după care sonoritățile se sting treptat în ceata amintirii prin care mai răzbate, pentru ultima dată, cîntecul minunat al viorii soliste. Dacă primele două părți s-au desfășurat în aceeași atmosferă, partea a III-a a concertului aduce o contrastantă notă luminoasă, dominată, în tema principală, de veselia dansurilor populare. Tema secundară accentuează caracterul sărbătoresc și tabloul strălucitor al bucuriei nestăvilite. Suite „Pasărea de foc“ de Ipr Stravinsky Asemenea lui Picasso, de care l-a legat o strînsă prietenie, Stravinsky este una din cele mai interesante figuri ale muzicii secolului nostru, traversînd, ca și marele pictor, prin mai multe perioade de creație: rusă, elvețiană, franceză și americană. „Pasărea de Foc" este prima sa lucrare pentru scenă, creată în 1909, după un basm rus și comandată de conducătorul baletelor ruse de la Paris — Diaghilev. Influența lui Rimski— Korsakov este evidentă în lucrarea de față, prin varietatea și bogăția melodică, prin ritmica și forța evocatoare, prin virtuozitatea și măiestria savantă a scriiturii. Aceste calități, împreună cu inovațile armonice, combinațiile ritmice și timbrale, alcătuiesc de fapt particularitățile de bază ale stilului stravinskian din perioada sa rusă. Subiectul ne transpune în lumea basmelor, în care forțele binelui, ale curajului, ale iubirii înfruntă pe cele ale întunericului. Strălucitoarea Pasăre de Foc este reținută în gradina fermecată a căpcăunului Kașcei. Prințul Ivan îi redă libertatea, primind în schimb una din penele vrăjite ale păsării (motiv frecvent de altfel și în basmele noastre populare), în zorii zilei, prințul zărește castelul singuratic al căpcăunului pe a cărui poartă apar dansind treisprezece prințese. Atras de miraculoasa lor frumusețe, Ivan pătrunde în castel, fiind întîmpinat de Kașcei, care vrea să-l prefacă în stană de piatră. Prințul invocă Pasărea de Foc prin pana dăruită și, cu ajutorul ei, dezleagă secretul nemuririi vrăjitorului, nimicindu-l. Cele treisprezece prințese își recapătă astfel libertatea și în final asistăm la căsătoria prințului cu cea mai frumoasă dintre ele — prințesa Țarevna. Fiecare personaj e caracterizat muzical de Stravinsky prin mijloace specifice, originale. Astfel, Pasărea de Foc și Vrăjitorul (elemente supranaturale) sunt invocate prin arabescuri exotice, în timp ce Ivan și prințesele apar prin melodii cu un pronunțat caracter popular. Povestirea rămîne un pretext, deoarece muzica lui Stravinsky nu e dansantă ca a baletelor lui Ceaikovski), ci vizuală. Prof. V. VASILE Tv DUMINICA 25 OCTOMBRIE 9. Deschiderea emisiunii ; Matineu duminical pentru copii și școlari ; Noile aventuri ale echipajului Val-Vîrtej ; 9.45 Desene animate ; 10. Viața satului ; 11.15 Amfiteatru muzical ; Din creația lui W. A. Mozart ; 12. De strajă patriei; 13.în reluare la cererea telespectatorilor ; 13.30 Emisiune în limba maghiară ; 15. Fotbalî Dinamo București — Steaua; 17.30 Campionatul mondial de ciclobal ; 18. Cîntare patriei ; 19.15 Desene animate ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20. Baletul La piață de Mihail Jora; 20.30 Telex-varietăți ; 21.20 Reportaj tv.— 80 de bărbați; 21.35 Telex-varietăți; Partea a II-a ; 22.45 Telejurnalul de noapte; 23.05 Campionatele mondiale de gimnastică : exerciții liber alese— femei; 23.30 închiderea emisiunii programului L LUNI 26 OCTOMBRIE In jurul orei 17.30. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în Statele Unite ale Americii. Transmisiune directă de la Casa Albă — Washington ; 18. Microavanpremiera ; 18.05 Telesport; 18.25 Panoramic științific ; 18.50 Actualitatea în economie ; 19.05 Cu automobilul prin Austria . Reportaj filmat ; 19.20 1001 de seri ț 19.30 Telejurnalul de seară ; 20. Teatru foileton ; Războiul celor două roze ; 20.55 Unul din doi — emisiune—concurs; 21.55 Teleglob ; 22.20 Campionatele mondiale de gimnastică ; 23. Telejurnalul de noapte; 23.10 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI DUMINICA 25 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 17.15 Caravana fanteziei ; 18 Melodii populare interpretate de Ion Cristoreanu ; 18.15 Muzică ușoară ; 19. Gazeta radio; 19.20 Zece minute cu Mino Reitano ; 19.30 Muzică populară ; 20.05 Teatru Premieră : Sîmburi de scurt de Ilie Păunescu ; 21. cireșe Zece melodii preferate; 21.35 Album de romanțe ; 22. Radiojurnal; 22.10 Panoramic sportiv ; 22.30 Muzică de dans; 22.50 Moment poetic ; 23. Concert de muzică ușoară ; 0.03—5. Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15. Cîntă Ana Bălăci ; 15.15 Simfonia I în re minor (de școală) de George Enescu; 15.50 Șlagăre 1970; 16 Cîntece și jocuri populare; 16.30 Panoramic opera ; 22.30 Studioul de poezie ; 22.50 La microfon Dan Spătaru ; 23.05 Concert al orchestrei simfonice a Radiodifuziunii cehoslovace. Dirijor Hiroyuki Iwaki, Solist Boris Pergamenșcicov ; 0.05—1. Lucrări de Dimitrie Cuclin. LUNI 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05— 6. Muzica dimineții ; 6.05— 9.30 Muzică și actualități ; 9.30 Revista literară radio (reluare); 10.10 Curs de limba engleză ; 10.30 Duete din opere ; 11.05 Radio Prichindel ; 11.15 Divertismentul pentru orchestră de coarde de Mircea Hoinic ; 11.45 Sfatul medicului ; 11.50 Cotele apelor Dunării ; 12. Muzică ușoară ; 12.25 Știința la zi; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13. Radiojurnal ; 13.Î0 Avanpremieră cotidiană; 13.22 Muzică ușoară ; 13.45 Muzică populară iraniană; 14 Compozitorul săptămînii: Henry Purcell; 14.30 Te apăr, te laud, te cînt; 15 Muzică populară ; 15.30 De la A la Z — muzică ușoară ; 16. Radiojurnal ; 16.20 Muzică de estradă ; 16.30 Revista economică; 16.45 Frumoasă ești, patria mea — cîntece ; 17. Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în S.U.A. Transmisiune directă de la Casa Albă — Washington ; 17.30 Melodii populare ; 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihaescu ; 18. Muzică ușoară ; 19. Gazeta Radio ; 19.30 Doine și jocuri populare ; 20.05 Tableta de seară de Tudor Bugnariu ; 20.10 Microrecital Gică Petrescu ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Solista serii: Lili Ivanova ; 20.45 Teatru document. Premieră : Un caz de dispariție de Haralamb Zincă ; 21.45 Piese de estradă ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 Album liric ; 23. Concert de seară ; 0.03—5. Estrada nocturnă; PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți: Walter Gieseking; 9. Prelucrări corale de Achim Stoia ; 9.15 Melodii populare; 9.45 Fragmente din opera „Beatrice și Benedict“ de Berlioz ț 10.15 Caravana fanteziei ; 11. Cîntece și jocuri; 11.20 Recital de operetă: Dușan Bugarin ; 11.30 Tineri soliști de muzică ușoară ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Concert de prînz ; 12.40 Din țările socialiste ; 13. Concert de prînz (continuare); 13.30 Rampa ; 14.08 Melodii populare ; 14.30 Muzică ușoară ; 14.55 Știința la zi ; 15. De toate pentru toți . 16. Radiojurnal I 16.20 Viața de concert a Capitalei ț 16.55 Sfatul medicului s 22. Amintiri și melodii ; 22.30 Pagini de mare popularitate din opere . 23.05 Sonatina pentru flaut și pian și „Ciocanul fără stăpîni” de Pierre Boulez ” 23.45 Sonate pentru pian de Beethoven ( 0.27—1. Simfonia eliberării de Diamandi Gheciu. MARȚI 27 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 505—6. Muzica dimineții ; 6.05—9.30 Muzică și actualități ; 7.00 Radiojurnal ; 9.30 Atlas cultural ; 10.10 Curs de limba franceză; 10.30 Fonoteca pentru copii „George Enescu“ ; scenariu de Ionel Hristea; 11.05 Rapsodie bănățeană de Vasile Ijak ; 11.20 Cîntece și jocuri populare ; 11.45 Sfatul medicului ; 11.50 Cotele apelor Dunării; 12 Muzică ușoară ; 12.25 Știința la zi; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13. Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.22 Melodii de George Grigoriu și Noru Demetriad ; 13.45 Ansambluri corale studențești; 14. Compozitorul săptămînii; Henry Purcell ; 14.30 Cîntă Luminița Cosmin ; 14.40 Publicitate radio ; 14.50 Formația Sile Dinicu. PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți: Walter Gieseking ; 9. Album coral ; 9.15 Melodii populare ; 9.45 Din operetele lui Ion . Hartulary—.Darclee ; 10.15 fy Muzîcă populară ; 10.45 Ritmuri tinerești ; 11.20 Opera pentru toți ; 11.50 Cîntă sextetul „Victoria“ ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Piese instrumentale ; 12.30 Emisiune muzicală de la Moscova; 13. Concert de prînz ; 13.30 Radiomagazinul femeilor ; 14.08 Cîntece populare ; 14.30 Noi discuri Electrecord ; 14.55 Știința la zi Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramici „Acțiunea vulturul“ — coproducție iugoslavo-americană ; film de spionaj plasat pe fundalul celui de al II-lea război mondial 1 cițiva interpreții Richard Gonte, Rory Calhovn Aili King | Regia I Glaslav Damianovici („Bomba de la ora 10.10“) , orele 10. 15. 17. 19. 21 — Pietricica | „Departe în apus“ — producție a studiourilor Mosfilm, în regia lui Aleksander Faințimmer (Tăunul) i printre Interpreții Nicolai Krucikov („Balada soldatului“) ; Vsevolod Safanov, Nicolai Merzlikin (10.30 | 14.30; 16.30; 18 30; 20.30). SAVINEȘT1 — Arta; „doo dublu în coproducție serviciu secret“ — italo-spaniolă; Richard Harrison, Adolfo Celi și Margaret Lee într-un film de aventură polițistă, realizat în regia lui Michele Lupo (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August 1n Mayerling” — Cîteva vedete ale ecranului internațional într-un romanțios film francoenglez regizat de Terence Young , Catherine Deneuve, Omar Sharif, Ava Gardner, James Mason (10, 15 17 19, 21). — Victoria: „Al 8-lea" — film bulgar avînd la bază un scenariu inspirați din memoriile generalului Nedelcev, din timpul războiului antifascist (14, 16. 18, 20). TIRGU NEAMȚ — Victoria: „Străinii" — ecranizare franco italo-vest-germană a unui roman de aventuri semnat de Andre Lay pe generic, două nume bine cunoscute | Michel Constantin și Senta Berger (16, 18, 20). BICAZ — 1000 de ochi ai Central; „Gei doctorului Mabusse” — un film polițist realizat în colaborare cu studiourile vest — germane și Italiene (16. 18, 20). TAROAU; film aparținînd „Urmărirea — studiourilor americane” din nou problema rasială pe fundalul unei acțiuni polițiste, printre Interpreții Marlon Brando, Jane Fonda, și Robert Redford (16, 18, 20). Vremea Vreme răcoroasă cu cer variabil. Local, va ploua. Vînt slab la potrivit. Temperatura staționară. Minimele vor oscila între 1—6 grade maximele între 7—12 grade,iar