Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-04-08 / nr. 662

Bw l­ comitetWui JUDEm^lf*MTu p.c.». și n consmiim­ Popular ..hhek** Anu­ Ill Nr. 662 ^ asasinu mun­ten solicită eforturi sporite, bună organizare a muncii Momentul calendaristic impune mobilizarea tuturor energiilor Sâptămîna aceasta, trebuie să se acorde o atenție sporită folo­sirii depline a capacităților de producție ale I.M.A. pentru fina­lizarea sau apropierea de finali­zare a unor lucrări agricole. Astfel, sînt condiții ca arăturile să fie terminate, întregile suprafețe fiind zvîntate. In mod paralel, vor fi continuate lu­crările de întreținere a arături­lor de toamnă, astfel incit gru­pajul să se apropie de sfîrșit, în ritm mai susținut va fi con­tinuat însămințatul cu predi­lecție la lucerniere și sfecla de zahăr, pentru ca aceste lucrări să se încheie cu­ mai curînd. Trebuie urgentat, de asemenea însămințatul florii soarelui. Cu cit vor fi terminate mai repede aceste lucrări, cu atît vor putea fi concentrate mai multe forțe la pregătirea tere­nului pentru porumb, lucrare care reține atenția prin marile suprafețe destinate acestei cul­turi. Să se înceapă încă de pe acum lucrările de cultivație și discuiie, toate în agregat cu grapa pentru a se asigura bună calitate a patului ger­o­minativ. Problemele care mai sunt legate de procurarea se­mințelor, a hibrizilor necesari să fie rezolvate definitiv în aceste zile, pentru a nu se pro­duce stagnări atunci cînd seină,­natul va începe. Un aspect aparte îl prezintă lucrările în legumicultură. Cele 38 ha spanac însămînțate din toamnă, prezintă în parte stare bună de vegetație, fiind­­ la momentul optim de recoltare-La Gherăiești, Trifești și în alte locuri pot și trebuie să fie recoltate cantități importante de spanac, cantități care, însă, nu pot fi în totalitate absorbite de cererea de consum a popu­lației, în această situație, să fie pusă imediat în funcțiune sta­ția de deshidratare de la Centrul de semiindustrializare a legume­lor și fructelor din Tîrgu Neamț, pentru valorificarea optimă a producției. In livezi trebuie urgentate plantările, întrucît materialul săditor ajuns la înmugurire, poate fi deteriorat pînă la com­promiterea totală datorită ma­nipulărilor. In încheiere, un semnal de alarmă mai ales pentru legumi­cultori , conform prognozei ofi­ciale, în zilele următoare se vor înregistra înghețuri brume care pot provoca pier­și deri mai ales in răsadnițe. Este de aceea necesar să se ia mă­suri pentru protejarea acestora. în săptămâna pe care o par­curgem trebuie satisfăcut un volum mare de sarcini, dar exis­tă pregătirea și mijloacele nece­sare pentru îndeplinirea exem­plară a tuturor lucrărilor pe care le reclamă momentul agri­col. Situată într-o zonă cu vaste posibilități de irigare, coopera­tiva agricolă din Zănești a re întocmit încă din anul 1968, un proiect în baza căruia, printr-o investiție de peste 2 milioane­ lei, se irigă în mod eșalonat suprafața de 600 ha teren. Pînă în toamna trecută trebuiau ex­ecutate lucrările pe suprafața de 288 ha, urmînd ca în acest an să se extindă pe încă 200. Pînă la această dată utilajele s-au procurat, o bună parte din­ bani s-au cheltuit. Care este, însă situația? Lucrările pentru irigarea celor 283 ha n-au fost încheiate în toamnă și nu sînt încheiate nici acum. Cu­ despre celelalte 200 ha, n-are rost sa vorbim încă pînă nu se reali­zează prima etapă a planului. Care este odiseea ? Realiza­rea sistemului a început în re­gia proprie a C.A-P. S-au săpat canalele, s-a ridicat clădirea pentru casa pompelor, s-a procurat materialul necesar. Pentru majoritatea lucrărilor însă, nu s-a folosit forța de muncă a cooperativei si s-au adus săpături tocmai din Bu­covina. Intrucît s-a stat la cheremul unor muncitori nele­­gați cu nimic de cooperativă, intrucît sumele pretinse pentru munca prestată au fost mari, lu­crarea s-a împotmolit. Nereali­­zarea la vreme­a sistemului de irigații trebuie așadar, pusă deocamdată-în seama consiliului de conducere, al C­ A.P. care nu s-a orientat să încredințeze lucrarea unei firme serioase. Ce s-a făcut în continuare? S-a ajuns la concluzia că cea mai bună formulă ar fi încheie­rea unui contract cu Atelierul intercooperatist al C­A­P­ care să termine instalațiile la stația de pompare, să execute lucrări­le de artă pe rețea, să facă toate celelalte instalații electri­ce și mecanice necesare. Dar acest contract n-a fost încheiat în primele zile ale lunii ianu­arie, cum ar fi făcut orice gos­podar cu spirit de prevedere ci abia la 15 martie. Conform stipulațiilor contrac­­tuale, pînă la finele lunii mar­tie urma să se execute un vo­lum de lucrări în valoare de 60.000 lei. Cum însă primii oamenii ai Atelierului s-au prezentat la C.A.P. abia la 27 martie, era clar din capul lo­cului că constructorul se anga­ja la o treabă pe care nu putea s-o facă. Ne-am adresat în această situație tovarășului Mi­­hai Ionel, șeful Atelierului intercooperatist, exprimîndu-ne îndoiala că vor fi executate lu­crările în termen- Domnia sa a dovedit însă un optimism­­ de neclintit, afirmînd că graficul de execuție va fi respectat, și mai mult decit atît, în această vară vor fi irigate și cele 200 ha teren, prevăzute în ultima etapă a planului de irigații- S-a solicitat și părerea unor specia­liști de la Filiala județeană a Băncii Agricole. „E o utopie să se creadă că graficul de lucrări pe trimestru I va fi respectat. Aceste grafice, sunt, pentru mulți, o simplă formalitate", ni s-a răspuns. Erau două puncte de vedere autorizate, dar diametral opuse. Am amînat atunci redactarea articolului pînă la finele lunii martie. Urma ca timpul să con­firme o afirmație sau alta. Și iată răspunsul inginerului șef al C.A.P., solicitat telefonic la 3 aprilie : „Nu s-au executat lu­crările din grafic­ Cit ? Poate un sfert din ce trebuia să se facă. Motivul ? Trebuie să se facă întîi organizarea de șan­tier. Este necesar și un aparat de sudură care lipsește decam­­dată. Să avem certitudinea că cele 9600 mc- terasamente și lucrări­­le de artă vor fi gata pînă la 31 mai ? Să mai sperăm atunci că la 1 iunie cele 288 ha culturi de porumb, trifoliene și altele vor primi apa necesară obținerii unor producții sporite ? Timpul este scurt și în mi­nuni nu mai credem de mult. Mai trist este că planul de pro­ducție al C­ A.P. este alcătuit pe baza producțiilor estimate în culturi irigate. Neefectuarea sau întîrzierea lucrării s-ar solda cu prăbușirea întregului­­ edificiu de calcule care are la bază producția și retribuția coo­peratorilor. Se impune deci, ca în aceste aproape două luni care stau la dispoziția constructorului, să se facă totul pentru urgentarea activității. Nu optimism nefon­dat, nu promisiuni fără scaden­ță precisă, ci organizare bu­nă și randament­­ sporit. Așa și numai așa contractele pot fi onorate și scadentele respec­tate. D. BUZNEA La C. A. P. Zănești Secetă în îndeplinirea programului de irigații Nicolae Stănescu, inginer șef și tînăra Ingineră Carolina Deneș efectuînd controlul calității semănăturilor la C-A.P- Buruienești Foto: C- SCARLAT La liiti*eprirBde Mrea de prefabricate Roman se repetă o situație u­man veche: depășirea consumurilor specifice Cînd se vor bara căile risipei Răsfoim un carnețel cu o do­cumentare mai veche de la în­treprinderea de prefabricate Ro­man. Era spre sfîrșitul anului trecut cînd se dezbătuseră deja sarcinile de plan pentru acest an și mai existau încă incertitu­dini cu privire la desfacerea producției, aprovizionarea cu materiale etc. De fapt, în mai toata perioada anului trecut a­­semenea fenomene au influentat negativ activitatea economica, folosirea mai buna a capacita­­ților de producție și forței de muncă. Intr-o plenară­ lărgită a co­mitetului de partid de la sfîrși­­tul lunii octombrie au fost ana­lizate aceste aspecte, s-au luat o serie de măsuri care au învio­rat activitatea economică. Dar, în același timp s-au constatat o serie de nereguli în organizarea și urmărirea producției care în final au dus la creșterea chel­tuielilor de producție prin de­pășirea consumurilor specifice. Se aprecia atunci că depășirea consumului la sîrmă SBP cu 803.000 lei putea fi evitată da­că se valorificau cupoanele predate la I.G.M. ca fier vechi ? că rebuturile de zeci de metri cubi la panouri mari, stîlpi, spa­­lieri, puteau la fel de bine să nu apară în nici un fel de situație dacă... Și, la comitetul de partid, în plenară lărgită, s-a pus de­getul pe rană. După cîteva luni ne depla­săm din nou la întreprinderea de prefabricata Roman. Discu­tăm aproape cu aceiași oameni care i-am găsit atunci. Ne inte­resează îndeosebi situația con­sumurilor, să vedem dacă mă­surile luate de comitetul de di­recție și-au atins ținta și­ dacă în acest ultim an al cincinalu­lui, cînd se pune cu și mai mare acuitate sarcina reducerii pe toate căile a cheltuielilor de producție se acordă suficientă atenție acestei probleme. Paradoxal, dar în primele luni ale acestui an, întâlnim la în­treprinderea de prefabricate Ro­­rffSn, aproximativ aceeași si­­ttuSțîp. în două luni, consumul de ciment a fost depășit cu circa 400 tone, iar la­ oțel beton cu 100 tone. Deci, situația se re­petă. Cum se explică această a­­batere? „Cimenturile pe care le primim de la furnizori, ne spu­ne Iosif Graff, inginer șef ad­junct, nu corespund calitativ. Dacă Fabrica de ciment Bicaz ne-ar trimite o cantitate cores­punzătoare de ciment RIM-300, alta ar fi situația. Dar, tovarășii de la Bicaz nu se grăbesc să facă acest lucru. Mai mult ca atît, nici nu vor să contracteze livrarea acestui sortiment. Este un furnizor dificil“. Sperăm că spusele ingineru­lui Graff să fie recepționate la Fabrica de ciment Bicaz și să se asigure o mai bună conlucrare cu beneficiarii, aceasta mai ales în ce privește îmbunătățirea calității cimenturilor. Deși nu e cazul s-o spunem, aici, dar pro­blema calității cimentului s-a ridicat și cu alte prilejuri, iar lucrurile se urnesc cam greu din punctul mort. Specialistul de la întreprin­derea de prefabricate Roman, a ridicat și alte aspecte pentru a ne demonstra că depășirea consumului specific de ciment și oțel se datorește aproape în exclusivitate unor factorii o­­biectivi. Pentru oțel, ni se spu­nea bunăoară, că nu sunt stabi­lite pe plan departamental nor­me de consum reale, pe o bază fundamentală științific. Există, într-adevăr, o normă medie, mai mult statistic, de 160 kg la me­tru cub, dar aceasta este de­mult depășită. Or, în asemenea situație, întreprinderea execu­tă elementele industriale care reprezintă circa 30 la sută din producția globală, după comenzi și proiecte ale beneficiarilor. Fără a considera afirmația de mai sus drept singura cauză a depășirii consumului de oțel, considerăm utilă intervenția fo­rului de resort în studierea și elaborarea unor norme de con­sum reale, pe o bază științifică Așadar, dacă ar fi să luăm drept principale cauze de depă­șire a consumului de materiale, calitatea slabă a cimentului și folosirea unor norme depășite la oțelul de armare, ar însemna să absolvim de răspundere facto­rii din întreprinderea romașca­­nă. Dar, lucrurile nu stau chiar așa. E drept că și aceste anoma­lii au partea lor de contribuție, dar nu trebuie trecut peste u­­nele deficiențe existente de mai multă vreme în întreprindere. Este vorba de stabilirea mai ju­dicioasă a rețetelor, execuția a­­tentă a betoanelor, gospodărirea și folosirea fiecărui gram de ci­ment și metal în scopul pentru care sunt destinate, întrucît spi­ritul de bun gospodar nu se fa­ce încă simțit în unele locuri de muncă ale întreprinderii. C. MARIAN É Paralelismele sunt o maladie inevitabilă ? Organele­, și organizațiile de­ partid din județul nostru au in marea lor. majoritate o concep­ție înaintată despre răspunderi­le ce le revin în conducerea și îndrumarea competentă a între­gii activități economice, poltice și social-culturale. Măsurile pe care le adoptă, acțiunile pe ca­re le întreprind sînt rezulta­tul utilizării unui stil de lucru realist, științific fundamentat, a­­sigurînd muncii lor eficiență și o largă viziune de perspectivă. Exemple pozitive am putea da multe. Dorim însă a releva une­le carențe care persistă de mai multă vreme în munca unor or­ganizații de partid. Nu este vor­ba de probleme minore, lipsite de importanță. Dimpotrivă, une­le organe și organizații de partid, manifestîndu-se refrac­tare față de promovarea unor metode de lucru impuse de ce­rințele etapei actuale, crează un cîmp larg de acțiune para­lelismelor, suprapunerilor, for­malismului și superficialității, Ion DIACONU, membru al Biroului Comitetului județean de partid, șeful secției organizatorice neajunsuri care slăbesc forța lor politică și organizatorică. Privită dintr-un unghi critic, metodologia organizării și pla­nificării muncii de partid, în u­­nele locuri, este perimată și lip­sită de eficiență, ceea ce ne a­­rată că unii secretari ai comite­telor dovedesc lipsă de interes, comoditate în adaptarea ei la cerințele vieții. Se vorbește mult, se întocmesc multe hîr­­tii, fie că este sau nu necesar; în planurile de muncă ale bi­rourilor organizațiilor de bază și comitetelor de partid se pre­văd sarcini la general, fără ter­mene și responsabilități, munca politică fiind în multe cazuri înlocuită cu metode administra­tive. O slabă preocupare manifes­tă unele organizații pentru pla­nificarea și coordonarea ședin­țelor de partid, a tuturor acțiu­nilor la diferite nivele. Nu se aleg cu discernămînt probleme­le pentru analize, din care cauză se reiau în dezbatere, la scurte intervale, aceleași aspecte: de regulă munca conducerilor ad­ministrative, a consiliilor popu­lare, organizațiilor de masă și obștești și mai puțin sau deloc activitatea proprie. Măsurile stabilite revin în exclusivitate organelor și organizațiilor care au fost analizate, iar organiza­țiile de partid sunt excluse. Așa stau lucrurile la unele organi­zații de partid din municipiile Piatra Neamț și Roman, din o­­rașul Bicaz, comunele Girov, I­­cușești, Rediu, Români, Vînă­tori, Bozieni, Sequeni ș.a. (Continuare în pag. a III-a) Manifestări dedicate Centenarului Lenin . Duminică, la Căminul cultural din Slobozia, comuna Roznov, peste 400 de cetățeni au participat la simpozionul „Lenin și problemele satului socialist", susținut de cadre didactice din localitate. După expunerile urmărite cu mult interes, au urmat un recital de poezie și un program ar­tistic dat de formațiile de a­­matori ale căminului cultural­. In ultimele zile și in comuna Zănești au avut loc interesante manifestări pri­lejuite de apropiatul cente­nar al nașterii lui V. I. Lenin. Pe lingă simpozionul pe tema: „Dezvoltarea învățăturii mar­­xist-leniniste și influența ei asupra luptei de idei in lumea contemporană", locuitorii co­munei au putut audia o ex­punere despre „Lenin și miș­carea muncitorească din România"­ La bibliotecă și la librăria de centru au fost deschise expoziții de carte cuprizînd operele lui Lenin traduse in țara noastră și fo­tomontaje din viața și activi­tatea primului conducător al statului sovietic.­­ Expuneri despre viața, activitatea și opera lui Lenin, despre caracterul profund le­ninist al politicii partidului nostru au fost prezentate și in fața cooperatorilor mește­șugari din Tîrgu Neamț și Ro­man, ca și pentru locuitorii din comunele Tarcău, Moldo­veni și altele- ecoul 1 Colectivul nu-și recunoaște f­iul­ infractor Așa după cum era de aștep­tat, fapta tînărului Lefter Emil operator la U.F.S. Săvinești (vezi ziarul nostru din 13 mar­tie a.c.), a stîrnit reacții vii în rîndul cititorilor. Să urmărim deci împreună cîteva secvențe din rîndurile trimise de cititori redacției. „Mă simt și eu jignit — ne scrie Mihai Rahău din Pipirig — de comportarea tînărului Emil Lefter(­„). După părerea mea, acesta nu a fost pregătit cum trebuie, nu a fost ajutat ln adunările de producție. „In con­tinuare M.R. își exprimă îndo­iala față de vigilența schimbu­lui unde lucra E.L. și nu-și poa­te imagina cum nu s-au luat din timp măsuri pentru ca ati­­tudineaa lui să nu iasă acum la suprafață sub forma infracțiu­nii. na Eugenia I. Pietraru din comu­Vînători — Neamț opi­nează : „... dup­ă părerea mea, tînărul Lefter Emil este vinovat că a comis această faptă at­t de urîtă, dar și colectivul din care face parte e vinovat că nu s-a străduit de la prima negli­jență a tînărului să-l educe, să-l aducă pe calea cea bună, măcar acum—*. Un tînăr din Bicaz, Mihai Li­­barîb ne trimite o voluminoasă scrisoare din care spicuim i „...din articol mi-au atras aten­ția cîteva nume de persoane ca­re au participat la anchetă, de­oarece am lucrat și eu în a­­ceastă uzină care este o fală a industriei chimice românești Sunt nume familiare mie și mă asociez unor afirmații exprima­te de acești tovarăși: nu este demnă de urmat, e o faptă ne­gativă comisă din comoditate din lene... de aici însă și pînă la... „Colectivul secției nu are nici o vină, întreg colectivul secției noastre este pus la punct" — e o distanță enormă. Această fra­ză dovedește, că muncitorul o­perator Lester Emil a rămas de fapt în afara acestui colectiv!­.. Bănuiesc că în intervalul iulie 1969 — 16 februarie 1970, acest muncitor a mai folosit și alte metode pen­tru a se sustrage de la mun­că. Și aceste lucruri e imposi­bil să nu fi fost observate de colegii lui de muncă- Nu cu­nosc însă măsurile luate. (N-au existat — n.n.). Dacă tînărul L. E. ar­ fi trăit viața de colectiv, ar fi simțit că face parte din acest colectiv, deprinderile rele cu care a venit în uzină pu­teau să se schimbe în așa fel, incît nu ar fi comis aceste fapte care sînt de neiertat..." Aurel Conta, elev în clasa a K-a la Liceul­­ nr. 3 din Piatra Neamț își exprimă punctul de vedere într-o scrisoare intitula­­­tă „Superficialitatea mutilează”." „Trebuie sa mărturisesc — ne scrie liceanul — că acord mai putină atenție infracțiunii tînă­rului E.L., dar procedez astfel pentru că, după părerea mea ca­racterul joacă un rol mai impor­tant decît infracțiunea însăși și că partea proastă o constituie fă­ră Îndoială exemplul (rău) pe ca­re l-a dat Lefter. Colectivul său care se eschivează, realmente, de responsabilitatea față de comportarea tînărului aflat a­­cum în postura de infractor es­te »capul* prezentei Infracțiuni. Greșeala fundamentală a tînă­rului E.L. nu constă în faptul că el ignoră munca...* Intr-ade­văr, aceasta nu este o greșea­lă, e o trăsătură negativă de caracter, formată, alimentată o floare otrăvită, udată din bel­șug cu ploaia indiferentei tova­rășilor săi de muncă. Acest fapt l-a impins pe E. L. să distrugă u­­nealta necesară fabricării bu­nurilor materiale pentru colec­tivitate si — evident — chiar pentru el însuși I AL IACOB Pe teme de educație r Cu prilejul Zilei sănătății Adunarea festivă din Piatra Neamț Cu prilejul Zilei sănătății, ieri a avut loc la Casa de cul­tură a sindicatelor din Piatra Neamț o adunare festivă. Cu acest prilej, dr. Constantin Goneac, directorul Direcției sa­nitare a județului Neamț, relevînd importanța și sem­nificația zilei de 7 aprilie, a subliniat grija deosebită pe care o acordă conducerea partidului și statului nostru ocrotirii să­nătății oamenilor muncii. Totodată, vorbitorul s-a referit la condițiile tot mai bine create în județul Neamț în vederea apărării sănătății și a evidențiat hărnicia, dăruirea și pasiunea cu care își îndeplinește nobila îndatorire personalul medico­­sanitar. Adunarea a fost urmată de un bogat program artistic pre­zentat de Ansamblul de estradă și folclor al sindicatului sani­tar din Piatra Neamț. Participanții la adunare au luat cunoștință, cu acest prilej, prin intermediul expozițiilor din holul casei de cultură, de preocupările științifice și artistice ale cadrelor medico-sanitare din județul nostru. Tot ieri, în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț a avut loc un simpozion cu tema „Prevenirea cancerului și combaterea lui“ la care și-au dat concursul dr. Safta Lăzărescu, dr. Alexei Țapu, dr. Maria Crețu, dr. Ioana Juncu și dr. Daniel Guleș.s Distincții pentru cooperația meșteșugărească Recent. Uniunea centrală a cooperativelor meșteșugă­rești a făcut cunoscute rezul­tatele întrecerii socialiste pe anul trecut­ între cooperati­vele meșteșugărești­­ și uniu­nile județene din întreaga țară. Cooperatorii din județul Neamț și-au încris numele printre laureații acestei între­ceri, ei obținînd titlul de „Uniune evidențiată pe țară", distincție care a fost acordată uniunilor județene Alba, Ba­cău, Buzău, Dolj, Harghita și Neamț.. De asemenea,­ cooperativei „Deservirea" din Piatra Neamț i-au fost decernate ti­tlul de­­ Cooperativă fruntașă pe țară* și "Steagul roșu al UCCM" pentru cele mai bune rezultate subținute de o coo­perativă cu profil mixt. Din activitatea artiștilor amatori Apropierea fazelor de se­lecție în vederea bienalei na­ționale de teatru ,,Ion Luca Caragiale" destinată artiștilor amatori continuă să stîr­­nească o vie animație în rîn­dul echipelor de teatru din județ­ Astfel, la Casa de cul­tură din Roman se află în faza repetițiilor generale pie­sa lui Victor Ion Popa — „Tache, Ianke și Cadîr“, in regia prof. Pavel Boțoc. La Piatra Neamț, cercul de tea­tru al întreprinderii „Comu­na din Paris" și-a instituiat „Sare și piper“ spectacolul alcătuit din piesele într-un act „Lămîie și portocală" de Șt. Haralamb și „Insomnie" de Dumitru Solomon, cărora li se adaugă dramatizarea schițelor .Justiție" și „Arti­colul 214“ de I.L.Caragiale. De asemenea artiștii ama­tori ai I. M. Ceahlău au intrat în faza de finisare a comedi­ei lui I. Avian — „Divorț neitalian". Sub îndrumarea instructorului Victor Crăciun, formația Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț repetă în momentul de față piesele „Comedie cu olteni" de Gh- Vlad și „Oameni care tac" de Al. Voitin. Pregătiri intense ale brigăzilor de tea­tru au loc în aceste zile la fa­brica „3 Martie” și U. F. S­­Săvinești. Interesante opinii și creații ale unor valoroși oameni de știință și cultură, între care­­ academicienii : GRIGORE MOISIL, REMUS RADULEI VICTOR EFTIMIU JOHN O’ KEEFE­L de la 1 N.A.S.A., și mulți alții găsiți in noua ediție a suplimentului ziarului „Ceahlăul care va apare în curînd X savantul ”

Next