Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-06-11 / nr. 1025

Vineri, 11 iunie 1971 ­ + 4­H 4 > îf [UNK] ft »41 Al doilea Festival al spectacolelor de teatru pentru tineret și copii Ne aflăm In ziua a cincea a festivalului. Prin la{a invită­­ților și a publicului s-au perindat șase teatre și ne-a fost dat să asistăm la citeva spectacole memorabile. Intre ele, o ini­moasă impresie a lăsat și cel al Teatrului Tineretului, cu dra­matizarea „Harap Alb", considerat drept unul din marile succese ale acestei manifestări de prestigiu, teri dimineață am vizionat un spectacol mai facit, deși așteptările noastre in privința Teatrului din Arad erau cu mult mai mari. Ca și „Loredana“, „Mostangiii“, a constituit un moment (hai să-l numim) de „Umplutură“ și poate locul lui pe scena festivalu­lui merita să fie luat de o altă realizare mai ambițioasă. In schimb, aseară, „Miorita“ lui Anania, prezentat de pitesteni a repus partial in drepturi arta spectacolului, deși am fi pre­­ferat „Căruța cu paiațe“ despre care se aud atilea. Oricum, cri­teriile care au stat la baza selecției actualei ediții iscă unele nedumeriri și probabil experiența acestor zile va aduce, pentru viitor, corecțiile cuvenite. * Ziua de azi e rezervată constănțenilor. Dimineața e dedicată copiilor (și poate nu numai lor), cărora Teatrul de Marionete le oferă un spectacol format din „Copilul din stele“ Oscar Wilde) și „Riga Crypto și Lapona Enigel“ (după (după Ion Barbu). Seara, Teatrul de Dramă și Comedie va prezenta „Romanțioșii“ de Edmond Rostand C. L. Actrița mea am cert este că cei aproape­­ douăzeci de ani ai mei de ac­­t­tivitate sunt ani de muncă, de munca perseverentă, a­u șansă anume. Ci doar această­­ permanentă stăruință ... — Știu că ați abordat roluri de facturi foarte diferite — aveți totuși preferințe pentru anu­mite partituri ? — Nu am preferințe. Nu fac parte dintre actorii care­­și doresc un rol anumit. Joc tot ce mi se cere și dacă se î­ntîmplă să-mi placă rolul, îl jac, firește, cu mai multă dăruire. Poate, că oarecum, am rîvnit rolul Virginiei Wolff, pe care, în sfîrșit, îl pregă­tesc acum la Naționalul din Timișoara. Așa se explică, de­sigur, faptul că am acceptat să fac atltea drumuri inco­mode pînă acolo. — Ce roluri v-au adus cele mai mari satisfac­ții ? ■— In general, satisfacțiile mele au fost puține. Dar pot menționa Nila din „Nila To­­boșaru“ de Sarinski — primul meu rol care mi-a plăcut — cele din „Tragedia optimistă“, i din­ „Cleopatra“ și „Baltagul“. I Cel mai mult îmi place rolul­­ pe care îl am în „Premiera“ i de Cromwell. Acesta fiind ul­­­­timul, mi se pare cea mai de­­­­plină realizare a mea... — Se pare că îndră­­­­giți mai mult scena de­cât platoul. — Așa este. Eu sunt născută actor de teatru, nu de film.­­ Filmul nu-mi convine, pur și­­ simplu, pentru că n­u-mi în­­găduie să-mi pregătesc rolu­­r­­­­­rile la fel de temeinic ca pe­­ cele de pe scenă. 1 j — Cum vi s-a părut j publicul din astă sea­­­ i—­­ ră * v­­.... *­­ ■ — I — Excelent ! Aș zice chiar­­­ că poate fi suspectat de­ prea­­ multă gratitudine. Poate pen­­tru că aproape toți componen­­­­­­ții echipei sunt moldoveni... George PODANI — Publicului pietrean ii sunt cunoscute creaț­iiile dv. remarcabile. Crochiuri ca slujitoare a scenei și a filmului. Care sunt mobilurile acestei afir­­mări multilaterale ? - Nu eu trebuie să spun dacă ceea ce am realizat pînă acum sunt sau în teatru, în film — nu niște succese ! I „­Jciia eute ! af.ăc­ut o­ s de IV. Gibson Untjava, într-un Gest de Americă de la sfîr­­șitul secolului trecut, o femeie de o tenaci­tate neobișnuită, pe nume Annie Sullivan, reușește să facă o veritabilă minune, aducînd, după multă trudă, conștiința unei fetite infirme, condamnată la imobilitate mintală. Iată un su­biect de piesă bazat pe cutremurătoare fapte de viață, subiect ce poate aduce unui teatru un mare succes sau o mare cădere. Pentru că el pretinde două minuni interpretative, care să înțeleagă precum că miracolul intrat în legendă poate deveni acvea numai dacă se ignoră cu desăvîrșire lamentația sau compătimirea lacri­mogenă. In cazul Teatrului Mic, aceste minuni se numesc Leopoldina Bălănuță și Dalila Gall, prima *­** o actriță de o mare­ sensibilitate știind să dea un ton aparte tuturor rostirilor sale, cea de-a doua — un talent precoce, reali­­zînd cu subtilitate paralizia iluzorie a simțu­rilor de care a avut nevoie transpunerea. S-a remarcat și cu alte prilejuri faptul că spectacolul „Fata care a făcut o minune" de ,n. Gibson nu este (deși lesne ar fi putut fi) unul al chinului disperat, personajele de aici încercind, pur și simplu, să reanime, cu o mare economie de efecte „teatrale", un suflet săl­băticit și însingurat datorită atrofierii judecății. Regizorul Ion Cojar a vegheat cu rigurozitate și discreție la o sublimare sobră a mărturiilor provenite de la celebra Helen Keller. Spectaco­lul său captivează tot timpul, reacțiile sunt mereu altele, excepțional de firești și delicate. Emoția este decantată, umanismul e urmărit cu maximă detașare, așa fel încît nu se ape­lează măcar un moment la vreo concesie străină spiritului lucid de a studia „cazul“. în această tentativă încununată de succes, a fost ajutat de cîțiva actori de o recunoscută profesiona­­litate — Olga Tudorache, Gh. Ionescu-Gion, Dan Nuțu — în al căror joc calculat și lipsit de efuziuni fără rost, am recunoscut atributele unui colectiv dramatic unanim apreciat. Cristian LIVESCU curier «curier formare din pag. 1) CONCURSURILE DE ADMITERE ÎN LICEE­ Tul de specialitate. 27 iunie, ora 9 — lucrare scrisă la ma­tematică , începînd de la 28 iunie se susțin probele orale la limba română (sau la obiectul de specialitate) și la matematică. 0 Obiectele de specialitate care pot înlocui proba la limba română sunt chimia, fizica sau biologia, după pro­filul specialității respective, în județul Neamț pe lingă liceele de specialitate existen­te, ia ființa, începînd din a­­cest an Liceul industriei ma­terialelor de construcții de la ■Roman, cu specialitatea elec­tromecanică NOI SORTIMENTE DE RĂCORITOARE. Chioșcurile de răcoritoare cunosc în aceste zile de caniculă o mare aflu­ență de consumatori care își potolesc setea și cu delicioasele sucuri produse de secția de specialitate a întreprinderii de industrie locală „23 August“. Din cele 11 sortimente de răco­ritoare ce se produc în prezent, cele de fragi, vanilie, mig­dale și mandarine sînt recent introduse în fabricație. • în jurul datei de 15 iunie, amatorii de răcoritoare vor putea găsi în vînzare noul produs Quick-Cola pentru care s-a mon­tat deja o nouă și modernă linie de fabricație cu o capaci­tate de 8.000 sticle pe zi. EXPOZIȚIE CU VÎNZARE A PRODUSELOR DIN TABLĂ. De curînd, cooperativa “Tehnica” a deschis în municipiul Roman, pe strada Ștefan cel Mare nr. 40, un atelier pentru repararea produselor din tablă. Tot aici se află și o expozi­ție cu vînzare a unor produse din tablă, deosebit de solidi­tate cum ar fi : cazane, camforci etc. CONSERVE DE CARNE CU BOABE DECORTICATE Recent, industria alimentară a pus spre desfacere în unită­țile comerciale de stat două noi tipuri de conserve. Este vorba de conservele cu carne de porc preparate cu garnitură de boabe de mazăre decorticată (2 calități 1 450 g — 6,80 lei) și de conservele de costiță 400 g — 8 lei și de porc, prepa­rate, de asemenea, cu garnitură de boabe de mazăre decor­ticată (450 g — 5,70 lei). Construcții și modernizări de drumuri . Recent, a început modernizarea și asfaltarea dru­mului care leagă centrul comunei VIIȘOARA de satul Bise­­ricani. întreaga lucrare, care se efectuează pe un traseu de circa 6 km, va fi gata în­ anul viitor. • în comuna BODEȘTI se desfășoară, de asemenea, o largă acțiune de întreținere a drumurilor comunale. Pîn­ă la ora actuală întreaga cantitate de 1.680 tone balast planificate pentru repararea drumurilor pe întregul an au fost deja transportate și împrăștiate pe drumurile comunei.­­ în primele cinci luni ale anului, s-au reamenajat 3 km de drumuri în satele Vlădiceni Ghelăești și Bălănești din comuna BÎRGĂOANI. De asemenea, au fost construite două poduri la Vlădiceni și Ghelăești, iar 30 de podețe au fost construite în toate satele comunei.­­ Prin acțiuni de muncă patriotică și valorificarea re­surselor locale, cetățenii comunei HANGU au început construcția unei șosele betonate. Din luna aprilie și pînă în prezent, în fata sediului consiliului popular au fost deja tur­nați peste 500 m.p. de beton. Se preconizează ca această suprafață să fie dublată pînă la sfîrșitul anului. Concurs al pompierilor Recent ne informează corepondentul voluntar I. Axinte, la Zănești a avut loc un concurs inter­­comunal al formațiilor civile de pompieri volun­tari. S-a avut în vedere gradul de pregătire a for­mațiilor, modul de utili­zare a mijloacelor de stingere. Juriul a clasat pe primele locuri forma­țiile de pompieri volun­tari din comunele Zănești, Pod­oleni și Costișa. De curînd, în centrul municipiului Piatra Neamț, se poate admira (mai ales seara) o reclamă luminoasă a Centralei industriale de fibre chimice Săvinești, care ilustrează pătrunderea produselor sale pe piețele din multe țări ale lumii. Stîrnește însă nedumerire faptul că a fost amplasată exact pe un spațiu pe care l-am­ fi­ bănuit, mai­ degrabă, rezervat reclamelor cinematografului „Panoramic". CEAHLĂUL I La fabrica „8 Martie“ Sportul de masă bate la porți închise Fabrica „8 Martie“ din Piatra Neamț, o unitate economică al cărei ritm rapid de dezvoltare este ilustrat și de cei aproxi­mativ 2.000 de salariați care-i numără în prezent (de patru ori mai mulți decât vreo în urmă cu 5 — 6 ani). Odată cu spectaculoasa dezvoltare, între­prinderea pietreană a cunoscut și o substanțială întinerire, pro­porția dintre categoriile de vîrstă modificîndu-se în avanta­jul tinereții, a entuziasmului și energiilor ce caracterizează această vîrstă. Iată fixat, în cîteva date gene­rale, elementul uman al aces­tei întreprinderi pietrene pe care am vizitat-o recent, din dorința de a cunoaște rolul pe care sportul — exercițiul fizic în general — îl joacă în viața­­ salariatelor (ii rugăm pe cei 20 la sută bărbați, ca, avînd în vedere zdrobitoarea majoritate feminină, să ne scuze această omisiune deliberată). Investigațiile noastre, începu­te în biroul președintei comite­tului sindical — tovarășa Elena Sucioaia — și terminate în fața secretarei organizației de partid — tovarășa Angela Manole — au dus la conturarea unor concluzii cu o rapiditate ce a întrecut așteptările noastre. De fapt, ele ne-au fost sugerate încă­ din „start“ de răspunsurile primei interlocutoare . „Prea multe în legătură cu sportul vău o să vă putem spune. Nu avem nici un fel de condiții pentru a desfășura o asemenea activitate în cadrul întreprinderii (club, sală, teren). Singura sală ce ar fi putut fi disponibilă este cea de la Intrare, dar este o încă­pere „de toate pentru toți“, numai pentru o activitate spor­tivă nu. Aici se țin zilnic (cu o frecvență care ne-a fost ilustrată prin arătarea unui grafic riguros) toate ședințele : de grupe sindicale, de partid, ale U.T.C., de învățămînt de partid, conferințele etc. (pentru mai multă „siguranță“, scaune­le sînt fixate — n.n.). Am discutat cu conducerea întreprinderii — anul trecut am ■’avut și subvenții — pentru amenajarea unei săli în vechea aripă a fabricii, dar pînă la urmă acolo s-a amenajat o magazie, iar noi am pierdut cele 60.000 lei. La ora actuală nu mai avem nici măcar pro­misiuni. Făierea­ mea este că atunci cînd fabrica noastră avea doar cîteva sutfe de salariați, existau mai multe condiții pen­tru activitățile sportive. Gimnas­tica în producție? Acum 4—5 ani se făcea așa ceva și plăcea — mai ales celor tineri. Acum, cînd avem foarte mult tineret, ar trebui să aibă un ecou puternic. In vara anului trecut, la inițiativa tovarășului Arhire de la C.J.E.FS,­ am făcut o încercare de a reintroduce gimnastica în producție, mai ales în secțiile confecții și încheia­t­ reparat, unde lucrează vreo 600 femei, care stau 8 ore pe scaun aplecate. A fost în con­trol și un tovarăș de la Bucu­rești (CNEFS — n.n.) și a fost plăcut impresionat. Dar, după vreo lună ne-am lăsat, fiindcă întimpinam de masă“.­­Și greutăți cu pauza totuși, de prof. Georgeta Donici, care cont la sport ducea la început exercițiile, de gimnastică, am aflat că majori­tatea salariatelor manifestau interes pentru această formă de practicare a exercițiului fizic. Se vede însă treaba că, odată controlul trecut.».). Fabrica „8 Martie“ are, bine­înțeles, și o asociație sportivă. Se numește „Țesătura“, iar iar despre activitatea din cadrul secțiilor ei am fost informați cu o operativitate ale cărei motive se Veți înțelege lesne — de către tovarășul Constantin Voinea, președintele asociației. Am aflat că „Țesătura“ are o echipă de volei, iar la nevoie — așa­­ cum a fost anul trecut, cu prilejul etapei municipale a „Spartachiadei fetelor“ — poate să formeze chiar, două (în 1970, voleibalistele de la „8 Martie“, din lipsă de contracandidate, și-au disputat „în exclusivita­te“ trofeul împărțindu-se în două formații­. Există și o echipă de șah, iar anul trecut a fost organizat un campionat intern (desfășurat... prin­ birouri). Cîți participanți? Vreo 7—8. Cite fete? Păi să le numărăm , vasăzică Druță ... Iorga... Bordea — 3 ! Echipa de tenis are (sub cheie) materia­lele necesare, iar „amatorii de­­ paletă" caută prin alte între­prinderi prilejul de a păstră contactul cu sportul­ preferat. Surprinzător, ni se vorbește de existența a 3 echipe de fotbal (masculin) la nivel de secții și de intenția creării unei echipe feminine. ..... ..mi­ mt • • ív nv­­­ V Lamurindu-ne rapid asupra laturii competition«!« a asocia­ției, am încercat să pășim pe un teren mai generos căutînd să ne edificăm asupra unui alt capitol care — în condițiile unei atit de „sublime“ și vitrege baze sportive — ar fi trebuit să devină o preocupare de prim ordin a Sindicatului, asociației, organizației U.T.C. , drumețiile, ieșiri duminicale în zonele naturale și de agrement ale orașului, excursiile. Tovarășa E. Sucioaia estimează că de la începutul anului, la cele vreo 8 — 10 excursii (cu autocarul) au participat circa 300 de persoane ; tovarășul C. Voinea ne asigură că se fac drumeții și ieșiri săptămînale „la iarbă verde“, dîndu-ne drept exemplu grupul celor­ 12 persoane inclu­siv domnia la care duminica trecută au fost în Bahrin. De ce numai 12 persoane ? E drept, pînă acum nu s-a făcut ceva pentru popularizarea unor ase­menea acțiuni, dar de acum — sîntem asigurați — se va face. Un exemplu pe care îl dorim multiplicat cu succes­­ pentru duminică, salariații atelierului creație au hotărît — în aduna­rea grupei sindicale — să facă o excursie la Ardeluța (se a­­preciază că vor fi vreo 60 de amatori). De bună seamă, ar fi trebuit să analizăm și inițiativele orga­nizației U.T.C. Dar, cum însuși locțiitorul lui U.T.C. secretarei comitetu­(tov. Constantin Șoitescu) nu știa cine se ocupă în cadrul comitetului de activi­tățile sportive și turistice, am considerat acest fapt îndeajuns de simptomatic... Scurt bilanț „ fabrica Martie“, lipsită de o bază spor­t­­tivă proprie (Obiectiv pentru amenajarea căruia nu sîntem convinși că S-au făcut toate de­mersurile necesare) și avînd o asociație sportivă cu activitate fantomatică, a abandonat de mult și obișnuințele practicării gimnasticii în producție formă elementară, dar de mare impor­tanță pentru sănătatea, fortifi­carea fizică a salariatelor și randamentul lor în procesul producției. Concluziile­ ni se par prea clare pentru a se mai formula cu prețul lungirii rîndurilor noastre. r, ■ vw Oricum, ne permitem să observăm că totul seamănă foarte mult cu povestea celui care... și-a furat singur căciula. Constantin BOSTAN Contribuția mecanizatorilor (Urmare din pagina I) credem că în locul justificări­lor ar fi mai utile căutările la­borioase în sistemul de orga­nizare și disciplină: cum se respectă programul de lucru, cum se asigură buna funcțio­nare a mașinilor și utilajelor, randamentele care se obțin, fe­lul în care conduceri­le cooperativelor agricole asi­gură front de lucru mecaniza­torilor.­­Luni, 7 iunie, spre e­­xemplu, în imediata vecinăta­te a sediului SMA două culti­vatoare ședeau în repaus. De ce aceste utilaje nu se aflau în brazdă, n-a putut să explice nici inginera șefă a CAP Gru­măzești, Adriana Popa, nici di­rectorul Stațiunii). Dacă s-ar obține randamente foarte scăzute numai la pră­șit, am înclina să luăm drept bine unele explicații, conform cărora buruienile s-au dezvol­tat luxuriant și pînă ce me­canizatorii au văzut bine des­pre ce-i vorba, prașila meca­nică n-a mai putut fi efectua­tă pentru că nu se mai văd rîndurile de plante. Care este — să ne referim la alte utilaje — perspectiva folosirii celor șase cositori mecanice ? Coo­perativa a contractat cositul mecanic a 210 ha trifoliene. Ce reprezintă aceasta? Cam ceea ce reprezintă o chiflă pentru o companie de soldați. (Sunt co­operative agricole în care o singură cositoare mecanică de tip U-400 a recoltat în cîteva zile circa jumătate din planul SMA Grumăzești). Este clar că șase cositori, recoltînd într-un sezon 210 ha, scot numai bine sumele necesare pentru vase­lina cu care sînt unse și ascu­țitul cuțitelor. De altfel, nici această suprafață nu se recol­tează cu prea mare grabă, e­­xistînd și aici rămîneri în urmă în cooperativele deservite de stațiune. Poate că este totuși mai bu­nă situația pregătirii campa­niei de recoltare a păroaselor, respectiv repararea lor și a balotierelor 7 combine­Conform scriptelor, treaba se află cam la jumătate. Toate cele 21 de combine din dotare sînt desfă­cute, la fiecare s-a făcut cîte ceva, dar complet montate — prea puține, într-o astfel de situație, este greu de verificat și acel 50 la suta, care are o valoare foarte aproximativă. Mai sunt, de asemenea, de re­parat șase balotiere din care una, defectată pe la­ jumăta­tea campaniei din anul trecut, nu va putea fi pusă, probabil, în funcțiune anul acesta. In final, nodul gordian este tăiat de economistul șef Ilie Beraru­, care recunoaște : „Pla­nul de producție nu ține seama de realitățile din cooperativele agricole. Marile depășiri ară­tate sunt rezultate din efectua­rea de lucrări agricole, chiar dacă lucrul pare ciudat. Cu­noscut fiind stadiul fizic al lu­crărilor". Deci plănui­ește una, reali­tatea din teren — alta. După cifre, oamenii merită prime și decorații, după starea cîmpului — sancțiuni. Încît, nu poți să nu te întrebi ce rațiuni au ge­nerat aceste contradicții? Comitetul executiv al Consiliului Pocular județean Neamț Prin Decizia nr. 255, din 10 iunie 1971, s-au stabilit la legume și fructe următoarele prețuri: Prețurile efective de cumpărare (contract) intră în vigoare la data de 11 iunie 1971, ora zero. Prețurile plafon de Vilizate cu amănuntul intră în vigoare­­la data de 13 iunie 1971, era zero, în limita prețurilor plafon de vînzare cu amănuntul, unită­țile comerțului socialist care desfac legume și fructe, vor practică prețuri efective de vînzăre cu amănuntul. Preluarea și desfacerea se vor efectua conform STAS- urilor, normelor interne și caietelor de sarcini £ n vigoare. . e 1 Ig £ I­­ 1 Denumirea 2*3 | «2 JS 8 ^ “fi «j produselor 2.El 52 e jra­w­v­a­o ___________________________ D # B 1. Cartofi timpurii calitatea I 2. Idem calitatea a II_a 3. Dovlecei mijlocii, calitatea I 4. Idem, calitatea a II-a 5. Mazăre verde păstăi (calitate u­ică) 6. Morcovi rădăcini din să­ritură, 7—10 fire la legătură, calitatea 1 7. Idem, calitatea a II-a 8. Ridichi de vară (Salvador), 5 buc. la legătură, calitatea I 9. Idem, calitatea a II-a 10. Roșii calitate extra I­. Idem, calitatea 1 12. Idem, calitatea a II-a 13. Salată verde (marele) calitatea I 14. Idem, calitatea a II-a 15. U Sturei Verde 7—10 fire la legătură calitatea 1 16. Idem, calitatea a II-a 17. Caise calitate extra IS. Idem calitatea 1 19. Idem Calitatea II-a 20. Cireșe pietroase soiurile Boambă de cotnari și Germersdorf calitate extra 21. Idem calitatea 1­22. Idem calitatea II­a kg. mutații 2,80 n „ 2,30 buc. „ 2,50 n­et 2,00 kg. 1,10 2,00 k­g. 6,96 1,50 „ 0,70 1,20 „ 0,25 0,50­­ 0,20 0,40 kg. mutații 9,70 „ „ 7,00­­ * 0,20 „ 1,20 1,80 „ 0,75 1,20 k­g. 0,45 0,80 „ 0,30 0,60 kg. 4,05 6,70 „ 3,10 5,30 „ 2,35 4,20 „ 4,55 7,40 „ 3,50 5.80 „ 2,05 4.60 Combinatul­­ siderurgic Galati prin Grupul său școlar, str.­ Silozului nr.­ 25, recrutează candidați, absolvenți ai școlii gene­rale de 8 și 10 ani, pentru admiterea în Școa­la profesională și de ucenici la meseriile : — COCSAR ; OȚELAR ; LAMINORIST ; ELECTRICIAN ; ELECTROMECANIC APA­RATE DE MĂSURĂ ȘI AUTOMATIZARE , LĂCĂTUȘI, ș.a. Vîrstă minimă 16 ani împliniți, înscrierile se fac la secretariatul școlii, tele­fon 30492 unde se obțin relații suplimentare. In timpul examenului de admitere, candi­daților li se asigură cârcare gratuită și masă contra cost. Pag. 3 SEMNALAM A fost salvată In urmă cu cîteva zile, anunțam la această ru­brică internarea la Spi­talul unificat din Piatra Neamț, în stare gravă, a elevei Onu Ana de Liceul Pedagogic din Jo­la calitate,, care consumase­­­­ conținutul unui flacon cu romergan. Revenim asu­­­­pra acestui caz, de astă­­ dată cu bucurie, anun­­­­țînd că D.A. a fost scoasă în afara primejdiei. După I ore de efort și tensiune , medicii Nicolae Goilav și Elena Dúcra au reușit să­­ salveze viața tinerei fete. Caldă recunoștință ! Va fi tuns... dirigintele Oniceanu îndeplinit la Gheorghe a șoferi nr. 2 din Școala de Roman funcția de lector și diri­ginte al unei „Ilustrul“ diriguitor clasei de conștiințe a inventat de la o vreme o „metodă educativă“ sui-generis. Sistemul era simplu și viza în chip eficace punga domniei sale. Ele­vilor care întîrziau din învoiri sau permisii li se acorda protecție,­­ prin tăcere, în fața măsurilor disciplinare, contra unor compensații bănești pre­tinse cu o totală lipsă de scrupul. Cei care refuzau tîrgul erau de îndată sancționați cu tunderea sau persecutați. A venit însă vremea să fie tuns „educatorul“. De o manie­ră cu adevărat instruc­tivă. Dintr-un condei — ca să zică, dacă lingă opt m­ai pui un doi... în față, se face două șopt, iar la patru­zeci, un unu, se face o sută patruzeci. „Cugetările“ aparțin conducătorului auto Tri­­fan Vasile, de la auto­baza Piatra Neamț, iar o­­perațiile cu pricina au fost făcute pe foile de parcurs și pe bonurile de benzină. Mairapazlîcu­­rile nu se vor curma pînă cînd indivizii de acest soi nu vor fi destituiți ime­diat ce vor fi găsiți în asemenea situații, fără a mai aștepta termenele in­ventarelor. De aceea în­trebăm I pe cînd și ase­menea măsuri ? în ultimele 48 de ore . Bortă Gheorghe în vîrstă de 17 ani, din Roz­­nov a venit acasă în seara zilei de 9 iunie în jurul orelor 20. Refuzînd să răspundă tatălui său, Bortă Vasile, unde a fost, acesta a aruncat în el cu un cuțit, tăindu-l grav la un picior. B.G. se află internat în spital, exis­­tînd ipoteza unei posibile amputări.­­ Pentru tulburarea liniștii publice, provocare de scandal ș.a. au fost amendați cu sume între 500 și 1.500 lei, conform Decretului 153/1970 ce­tățenii : Profir Petru, Feștilă Ion și Sava Va­sile din Tîrgu Neamț, Savoia Vasile din Rău­­cești, Albu Ioana Horia, Paharte Vasile din și Maftei Constantin din Roman. D In noaptea zilei de 10 iunie, în jurul orelor 2,30 a fost găsit fără viață, în cabina autoca­mionului său (2S-Bc-817), parcat în fața garajului Fabricii de ciment Bicaz, șoferul Cancel Martin. Din primele investigații rezultă că victima a fă­cut Unele reparații motor în seara zilei pre­le­cedente, după care s-a culcat. Se presupune că s-a asfixiat. Vom reveni după elucidarea cazului. II I I I I I I I I I I I I I I III III I I I I I I I I I I I1 III [UNK] I Mica publicitate r vînzâri cum­parân­dind excursie 8 zile în Grecia cîștigată la Loto­pronosport. Adresați prof. Cărcăleanu Mariana Bicaz Chei. ♦ Cumpăr sau schimb monezi vechi — scrieți Iași str. Ion Creangă 69­0, Bloc R 4 Sc. A, ap. 10. Inginer Ripceanu Oleg. I IIIIIII [UNK]IIIII I­I ■

Next