Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-06-11 / nr. 1025

> SECVENȚE DIN ÎNTRECERE Succese ale forestierilor In aceste zile, în cadrul u­­nităților Combinatului de ex­ploatare și industrializare a lemnului Piatra Neamț fores­tierii depun susținute efor­turi pentru scoaterea operativă și valorificarea importantelor cantități de material lemnos provenit din ultimele doborî­­turi de vînt- Acțiunile între­prinse și măsurile luate asi­gură forestierilor obținerea unor importante realizări. Bunăoară,de la începutul a­­nului și pînă la sfîrșitul primei decade din această lună s-au realizat, peste prevederile de plan , 68.000 mc. bușteni răși­­noase, 8.000 mc, bușteni de fag, 2.500 mc, lemn de mină, 7.800 mc, lemn de celuloză, 7.000 mc...cherestea și alte im­portante produse. Noi valori pe graficul întrecerii la bilanțul fructuos în­cheiat de colectivul ■ Combi­natului de îngrășăminte azo­­toase Piatra Neamț,­ după pri­mele 5 luni ale anului, s-au adăugat noi depăși ale sarci­nilor de plan în prima decadă din această lună. în felul a­­cesta chimiștii combinatului au realizat de la începutul a­­nului și pînă acum o produc­ție globală suplimentară în valoare de 17.209.000 lei,­ iar­ producția marfă a fost depă­șită cu 15.300.000 lei. Depăși­rile își au echivalentul în cele 800 tone amoniac 2.900 tone azotat de amoniu și 40 tone uree. Realizările de pînă acum constituie o puternică bază de realizare a angajamentului majorat stabilit pentru­ aceste 50 km drumuri predate­ peste plan beneficiarilor Constructorii de drumuri forestiere din Piatra Neamț, în perioada care s-a scurs de la începutul anului, au reali­zat o depășire valorică a pla­nului în sumă de 6.800.000 lei. De asemenea, ei au predat beneficiarilor, peste sarcinile de plan, 50 km drumuri fores­­­­tiere. în fazele de finisare și 1 recepție se găsesc alte artere de transport în lungime de­­ 108­ km. Aceste realizări fi­­­­zice asigură predarea cu mult înainte, de termen a celor peste 300 km drumuri auto prevăzute pentru acest an. In­ plin sezon turistic, unitatea hotelieră­­„Ceahlău” — punct de popas al celor mai mulți amatori care drumețesc pe fru­moasele meleaguri ale Neamțului. I.M. Roman. Tînărul Enache Sava pătrunde tainele mese­riei, sub îndrumarea lui Va­sile Daio. La U.F.S. Săvinești Corective necesare în coope­rarea dintre : Cum s-ar putea desfășura complicatele procese tehnologice care duc la obținerea de melană, reten, din acer­terem, produse ce poartă pe ele însemnele cen­tralei industriale săvineștene, fără o amplă cooperare între secții și sectoare ? Cum ar fi fost posibil, altfel decît printr-o bună colaborare între secții, ca cele două instalații producătoa­re de melană de pe aceeași platformă industrială să-și de­pășească parametrii proiectați cu circa 500 și respectiv 2.000 tone anual ? In afară de legăturile de coo­perare pentru furnizarea și pri­mirea materiilor prime și materialelor de bază între di­n­feritele secții de fabricație este necesară o vastă rețea pentru asigurarea cu utilități a­ locuri­lor de muncă. Aceasta deoarece, pe lîngă acridonitril sau fire fi­late, materiale de bază în pro­ducția melanei și respectiv a me­lanului, buna desfășurare a pro­ceselor de producție mai pre­supune și crearea unor anumite condiții de climă și temperatu­ră. Menținerea în permanentă stare de funcționare a circuite­lor de livrare a unor utilități, cum ar fi : aer de comandă, azot tehnic, aer tehnologic, a­­zot, pur, abur, apă deminerali­zată sau apa tehnologică, este unul din domeniile care pot determina o cooperare normală sau defectuoasă între aceste sec­toare și liniile tehnologice prin­cipale. In această ordine de idei, trebuie să menționăm că legă­turile despre care vorbeam mai înainte sunt perturbate în anu­mite perioade, din cauza greu­­tăților ce apar în aprovizionarea cu apă industrială. Impuritățile mecanice, suspensiile care sunt aduse odată cu apa, înfundă instalațiile stației de pompare și creează un punct nevralgic în buna aprovizionare a întregii platforme industriale. Influențele negative ale alimentării cu apă ce conține un procent ridicat de suspensii și alte impurități merg atît de departe, încît pot să diminueze chiar calitatea pro­duselor finale. Deoarece solu­țiile adoptate pentru rezolvarea acestei situații nu au oferit încă o variantă destul de economică, ar trebuie să se ia în considera­ție amenajarea în fața stației de pompare a unui grilaj pro­tector, prin care să treacă în prealabil apa și care să oprească impuritățile mecanice și exce­sul de suspensii. Sectorul Relon s-a dezvoltat în ultimii ani, adăugîndu-i-se noi capacități de producție. Fie­care nouă secție a fost desigur prevăzută cu spații pentru de­pozitarea produselor finite. La început, unele sortimente, cum ar fi firele relon-tex sau capsu­­rile polifir, produse în instala­țiile de la Relon 1, se depozitau, cum era și normal, în magazia acestei secții Depozitarea aces­tor sortimente se face în mo­mentul de față în aceeași maga­zie, deși sunt realizate în noile instalații Relon 11 și Relon III, prevăzute și ele cu spații de depozitare. Se consumă astfel un mare volum de muncă cu transportul produselor, sunt traversate toate spațiile de pro­ducție, se creează o circulație inutilă printre uși, fără nici o justificare,­­ Aspectele arătate în rîndurile de față, nu epuizează nici pe departe multiplele relații de cooperare care sînt între secțiile Uzinei de stabilite fibre sintetice de la Săvinești. După cum am constatat, ele asigură, în general, un bun echilibru între diferitele faze ale tehno­logiilor de fabricație Rămîne numai să li se aducă cîteva co­rective, în sensul eliminării unor neajunsuri care generează o inutilă cheltuială materială și de forță de muncă. P. TOFAN­i­i seci» Vizita delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în R.P.D. Coreeană Vizita protocolară la tovarășul Nicolae Ceaușescu Tovarășul Kim Ir Sen, se­cretar general al CG al Parti­dului Muncii din Coreea, pre­ședintele Cabinetului de Mi­niștri, împreună cu soția sa, Kim Lăng­u, a făcut joi, o vi­zită protocolară tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, și soției sale, Elena Ceaușescu. La întrevedere, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cor­dială, au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, doi dimineața, a avut loc so­lemnitatea acordării unor înal­te distincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen a înmînat tovarășului Ceaușescu, soției sale, Nicolae Elena Ceaușescu, și tovarășului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii“ clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii" clasa a II-a, membrilor delegației de partid și guvernamentale ro­mâne. In cadrul aceleiași solemnități, prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe, și Aurel Măm­­­ășan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenți tovarășii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Der, O Jin­g, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zang Sun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanți ai Co­mitetului Politic, Hă Dam, mi­nistrul afacerilor externe, Kang Săng Sop, ambasadorul R.P.D. Coreene la București, și alte persoane oficiale. tovarășul Nicolae Ceaușescu a înmînat tovarășului Kim Ir Sen, soției sale, Kim Săng­­, tovară­șului Țoi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele prezidiului Adunării Populare Supreme, și tovarășului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreședinte al Cabine­tului de Miniștri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Prin decret al Consiliului de Tovarăși Elena Ceaușescu, însoțită de tovarășa Kim Săng E, soția tovarășului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineața Fabrica de țesături de mătase din Phenian, iica vizită a participat și tovarășa Maria Măm­ășan,­ soția ambasa­dorului României în R.P.D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarășele Elena Ceaușescu și Kim Săng E au fost întîmpinate de tovarășa Ten Bok Sin, ministrul industriei textile, pre­cum și de reprezentanți ai Comitetului orășenesc de partid și ai Consiliului popular al municipiului. Un mare număr de muncitoare aflate pe platoul de la intrare au aclamat pen­tru prietenia româno-coreeană. Sunt vizitate diferite secții ale fabricii, precum și o expoziție a celor trei sute de sortimente de țesături realizate aici și ale căror desene și culori vădesc un gust ales și un deosebit meșteșug. Iin continuare, sunt vizitate creșa și grădinița de copii ale raionului nr. 1 din capitală. Grupuri de mici artiști, pur­­tînd banderole cu tricolorul românesc, interpretează în cinstea oaspetelor cîntece și dansuri. Tovarășele Elena Ceaușescu și Kim Săng E se fotografiază în mijlocul lor: în cursul după-amiezii, tovarășa Elena Ceaușescu făcut o vizită la sediul Uniunii­­ Democratice a­ Femeilor Coreene unde s-a întîlnit cu tovarășa Kim Săng E, cu tovarășe din conducerea acestei organizații de masă. A avut loc o discuție despre contribuția femeilor din cele două țări la construcția socialistă. Gazdele au mulțumit în mod deosebit pentru grija părintească manifestată de poporul român, de femeile din România față de copii orfani coreeni care au găsit o adevărată familie la mii de kilometri depărtare de patria lor, în perioada de după încheie­rea războiului,­ declanșat de imperialiștii americani în anii 1950 — 1953. Solemnitatea unor decorări Stat i-au conferit, de asemenea ordinele „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a II-a și „23 August“ clasa a II-a unor tovarăși din conducerea de partid și de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte dis­tincții române și coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de­­ prietenie și colaborare statornicite între cele două partide și țări, a sentimentelor de stimă și solidaritate inter­­naționalistă pe care le nutresc reciproc popoarele român și coreean. Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu I Continuare In pag. a IV-a) DEȘI SE RAPORTEAZĂ DEPĂȘIREA PLANULUI contribuția mecanizato­rilor la lucrările agricole este nesatisfăcătoare S. M. A. Grumăzești în restanță la respectarea obligațiilor contractuale Cifrele globale prezintă u­­neori o imagine deformată a realității. Este situația consta­tată — de această dată — la Stațiunea de mecanizare a a­­griculturii Grumăzești. Iată ce spun cifrele : planul producției globale pentru­ primul, semes­tru, în valoare de 933.000 lei, a fost cu mult depășit încă de la 31 mai, cînd se realizaseră deja 1.175.000 lei. Cheltuielile pe 1.000 lei venituri au fost reduse substanțial, respectiv cu 210 lei față de plan. La pri­ma vedere, sînt niște perfor­manțe pentru care realizatorii ar trebui, fără îndoială, pre­miați. Puse însă față în față cu situația din cîmp, cifrele acestea golesc de conținut. Pentru luna mai,­­ ca să luăm numai un capitol de lucrări — s-a contractat efectuarea pra­­șilei mecanice pe 1.816 ha cub­turi, iar pentru luna iunie, 2.192 ha, în total deci, 4.008 ha. Pînă la 6 iunie, dată la care s-a efectuat prezenta a­­naliză, se prășiseră mecanic abia 781 ha, deci mai puțin de jumătate din angajamentele lunii mai și circa 20 la sută din totalul lunilor mai și iunie. Din această cauză, fără excep­ție, în­ cele șase se mai aflau multe cooperative suprafețe puternic îmburuienate : la Gru­măzești 175 ha, la Ocea peste 100 ha, la Băltătești 156 ha etc. Dacă luăm în calcul că prășitul mecanic a început la 18—19 mai (de ce oare tocmai atunci ?) și că în cadrul stațiunii exis­­tă 14 cultivatoare, care pot realiza o viteză de lucru de minimum 12 ha pe zi, reiese că pînă la 6 iunie se puteau prăși mecanic circa 3.000 ha. Să reducem (cu excesiv de multă larghețe) numărul zile­lor bune de lucru la jumătate și tot ar fi trebuit să se fi pră­șit 1.500—1.600 ha. De unde deducem că aceste utilaje sînt exploatate cam la un sfert din capacitatea lor de lucru. Tova­rășul Gheorghe Gh. Popa, di­rectorul stațiunii,­­ găsește o singură justificare: ploile, în­­trucît ploile încă nu le putem lega si deslega după dorință. D. BUZNEA (Continuare In pag. a tll-a) O ÎNTREBARE De multă vreme una din intrările dinspre Bicaz în muni­cipiul Piatra Neamț și anume cea de-a lungul căii ferate a rămas neglijată. Mai ales porțiunea dintre terasament­ și garajele auto lasă o impresie cu totul neplăcută. întrebăm pe tovarășul Gică Dumitru, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular Piatra Neamț, ce propune municipalitatea pentru a schimba și fața rezolvare acestei părți a orașului ? UN RĂSPUNS La întrebarea adresată de redacția noastră în nr. 1019 al ziarului, primim din partea tovarășului Victor Crăciun, direc­torul Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, urmă­torul răspuns: „Piesa „Oamenii apelor" de M. Mancaș, a fost montată pe scena casei de cultură de un colectiv de amatori din diverse întreprinderi. Despre rejucarea ei nu se poate vorbi, deocamdată, deoarece marea majoritate a artiș­tilor amatori au plecat sau pleacă în concediu. Sperăm însă că vom relua spectacolul în curînd". Aceasta poate explica, într-un anume fel, situația din mo­mentul de față. Nimic nu justifică absența de pînă acum a piesei de pe afiș. Dar să așteptăm realizarea promisiunii, , curier I Minne, la Piatra Neamț LANSAREA VOLUMULUI „ORDINEA PEȘTERII“ DE PAUL TUTUNGIU Mîine, sîmbătă 12 iunie a.c., librăria Teatrului din Piatra Neamț găzduiește, în prezența autorului, prima zi de difuza­re a volumului de Ordinea Peșterii“ de versuri Paul Tutungiu. Despre creația poe­Casa de cultură din Bicaz organizează astăzi, 11 iunie a.c., orele 17, în sălile Muzeu­lui de istorie din localitate, vernisajul expoziției artiștilor tului va vorbi criticul literar Alexandru Paleologu. Inclusă în cadrul manifestărilor prile­juite de Festivalul spectacole­lor, de teatru pentru tineret și copii întîlnirea cu cititorii va începe la ora 18,30, plastici amatori din Bicaz. Cele aproximativ 50 de lucrări aparțin unui număr de 8 artiști plastici amatori dintre cei mai cunoscuți. VERNISAJ­I CONCURSURILE DE ADMITERE IN LICEI Inspectoratul școlar,județean ne informează că anul acesta concursul de admitere în licee și licee de specialitate se va desfășura în perioada 22 iunie —3 iulie, după cum urmează : 1. La liceele de cultură generală : 26 iunie, ora 9,00 ! lucrare scrisă la limba și literatura română i 27 iunie, ora 9,00 i lucrare scrisă la matematică i începînd de la 28 iunie se susțin probele orale, la limba și literatura română, matematică și istoria României . 2. La liceul pedagogic : 22 — 23 iunie i probele de aptitudini muzicale și vizita medicală­­, 26 iunie ora 9,00 lucrare scrisă la limba și literatura română ; 27 iunie, ora 9,00, lucrare scrisă la matematică ; începînd de la 28 iunie se susțin probe­le orale la limba și literatura română, matematică și istoria României. Liceul pedagogic din Piatra Neamț primește înscrieri pen­tru următoarele specialități : învățători — 26 locuri (băieți și fete) ; educatoare — 36 locuri (fete) învățătoare­­maistre — 15 locuri (fete). Elevele vor fi înscrise la ad­mitere la Liceul pedagogic Piatra Neamț și vor urma cursurile la Liceul pedagogic Bacău. 3 La liceele industriale și agricole : 23—24 iunie vizita medicală , 26 iunie, ora 9 — lucrare scrisă la limba și li­teratura română sau la obiec­­ t Continua re In pag. a tll-a) în aceste zile, un nou punct de interes pe harta municipiului Piatra Neamț, afișierul celui de-al II-lea Festival al spectacolelor de teatru pentru tineret și­ copil.

Next