Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)

1971-07-24 / nr. 1062

Cuvintarea tovarășului NICO­LAE CEAUȘESCU la intilnirea cu activul de partid din județul Constanța Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, pre­cum și celor 60.000 de comu­niști ai organizației județene, tuturor locuitorilor munici­piului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al parti­dului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socia­liste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat u­­nele unități din județul și mu­nicipiul Constanța, atît în in­dustrie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberă­rii țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să a­­preciez marile realizări, tran­sformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie și a­­gricultură, cît și în domeniul științei, învățămîntului și cul­turii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Con­stanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în cu­­rînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier na­val al României. Sper că atît organizațiile de partid de la Șantierul naval, cît și or­ganizațiile municipiului și comitetul județean vor acționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor nava­le din Constanța să se reali­zeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puter­nice). Constanța a fost prima re­giune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o în­treprindere de stat, o stațiu­ne agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultate­le în zootehnie, cît și în me­canizarea lucrărilor agricole, pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre ju­dețele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze pu­ternice). Realizările obținute în jude­țul Constanța în dezvoltarea in­dustriei, agriculturii și în cele­­lalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul ro­mân în făurirea societății so­cialiste, în transformarea Ro­mâniei într-o­ țară cu o Indus­trie dezvoltată, cu o agricultu­ră în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze), înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca în­tregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Parti­dului Comunist Român, ce co­respunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de via­ță. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot ipsî bune create oamenilor muncii din județul Constanța, privim ce s-a construit și Dacă se construiește în municipiul și­­ ju­dețul dumneavoastră, putem a­­firma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupări­le partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să­ adresez, cu­­ acest prilej, călduroase felicitări co­muniștilor, țăranilor, intelectu­alilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum­­ au realizat sarcinile cincinalului care a tre­cut, pentru rezultatele obținute în­ primele 6 luni ale noului cin­cinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dez­­voltare a României în anii 1971—1975. Județului Constan­ța îi revin sarcini mari; in a­­cest cincinal, în județul dum­­­neavoastră se prevede un pro­gram de investiții de 20 miliarde lei, din care peste un volum important reprezintă , dezvoltarea portului și a șan­tierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, în a­celași timp, să înceapă con­struirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mă­rețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și e­­forturi susținute din partea organizației de partid județe­ne și a municipiului Constan­ța, din partea comuniștilor de la șantierul naval, a conduce­rii administrative, a specialiș­tilor, a tuturor oamenilor mun­cii. Nu mai vorbesc de sarci­nile deosebite ce revin Minis­terului Industriei Construcții­lor de Mașini; el are obliga­­ția de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată în­deplini­ în cele mai bune con­diții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinși că județul Constanța va realiza în între­­gime sarcinile ce-i revin în do­meniul industriei, că munci­torii, tehnicienii și­ inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplin și programul ce le stă în depăși față. Se doresc tuturor succes de­plin în activitatea lor­ (A­plauze puternice). In agricultură, județul Con­stanța are, de asemenea, de în­deplinit un program vast. Su­prafețele irigate vor fi aici ce­le mai mari din țară . Constan­ța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîn­tem convinși că țărănimea coo­peratistă, muncitorii din agri­cultură, specialiștii, ■ organiza­ția de partid a județului, vor munci în așa fel încît să ocu­pe locul I și la producția pe hectar și la producția anima­lieră. După cite știu, tovară­șul Vîlcu și-a luat angajamen­tul că se va obține anul aces­ta în județ, pe terenurile iri­gate, o producție de 12.000 kg porumb la hectar. Am­i vizitat unele locuri unde s-au obținut,­­­anul trecut, peste 10.000 kg la hectar și cu acest prilej tova­rășii m-au asigurat că, anul a­­cesta, vor obține 12.000 kg. De­sigur, e vorba de anumite su­prafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Județul Con­stanța va avea, însă, la sfîr­­șitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare culti­vate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să ob­ținem producții tot mai mari, să obținem­­ulte două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să adu­că o contribuție tot mai pu­ternică la dezvoltarea societă­ții noastre socialiste, la ridi­carea bunăstării poporului. C­­rez tuturor lucrătorilor din a­­gricultură, organizației de partid din județul­­ Constanța succese tot mai mari în­­ reali­zarea acestor sarcini de cinste. "Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cul­tură al tuturor oamenilor mun­cii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, intr-un rapid, a marinei noastre ritm co­merciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — atît a marinarilor, cit și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marina­rilor și a ofițerilor pentru ma­rina comercială impune cunoș­tințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să re­zolvăm rapid această proble­mă. Desigur probleme de pregătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoa­rele de­­.activitate,, programul de recalificare și reciclare a cadre­lor, valabil ,și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și tu­­­rismul se încadrează în progra­m omul de reciclare­ și pregătire a cadrelor. Vom­­ adopta în­­ acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine ne­cesităților dezvoltării activită­ții noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocu­­pm pe este ca, indiferent de for­mele pe care le vom adopta, in­diferent de locul unde vor func­ționa diferite cursuri sau școli,­ i (Continuare In pag. a IV-a) In toate unitățile agri­cole Maximă atenție recoltării și depozitării finului natural Creșterea efectivelor de ani­male și­ a producției de carne și lapte presupune, în primul rînd, asigurarea bazei furajere din care­ o însemnată pondere o dețin fînurile naturale. Din păcate, în ciuda timpului înaintat, a faptului că seceri­șul păioaselor se desfășoară din plin și deși toate mijloacele de transport vor fi mobilizate în această direcție, un număr des­tul de mare de cooperative a­­gricole de producție sunt rămase în urmă cu recoltarea finului natural. Pe județ, conform ultimei o­­perative a Direcției generale a agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii și apelor, a­­ceasta lucrare s-a efectuat în­ procent de numai 59,5 la sută din suprafața totală de 7413^ ha. Dacă într-o serie de unități ca Bălușești, Bozieni, Ion Creangă, Sagna, Valea Ursului, Grumă­­zești, Hoisești etc. această lucra­re s-a terminat sau se află în­­tr-un stadiu înaintat, în multe cooperative agricole, unde con­siliile de conducere n-au acor­dat suficientă atenție execută­rii acestei lucrări, cositul finu­lui natural este la, ora actuală, sub posibilități, ba Boghicea, de pildă, cele 161 ha de finețe așteaptă de mult cositorii care întîrzie să apară, la Borlești din cele 764 ha s-au cosit abia 125 ha, la Gîrcina din 487 ha s-au cosit numai 115 ha, la Ne­­grești 6­1 ha din 327 ha, Vînă­­tori 80 ha din suprafața totala de 480 ha la CAP Stănița este cosită mai puțin de jumătate din cele 314 ha, finețe și exemplele s-ar putea înmulți. Ploile care au căzut în ul­­­timele zile, au întîrziat și mai mult această lucrare extrem de importantă amenințînd cu deteriorarea finului aflat în brazde și căpițe. De aceea paralel cu impulsionarea acțiu­nii de recoltare, o atenție deose­bită trebuie acordată întoarce­rii finului aflat în brazde pentru zvîntare sau așezarea acestuia pe prepeleci pentru a-1 feri de înnegrire și putre­zire. In acest an există posibi­lități, în ciuda timpului nefavo­rabil, de­ a obține o recoltă de fîn calitativ și cantitativ su­perioară anului trecut. Pentru aceasta, sunt, însă eforturi susținute din necesare partea specialiștilor, a consiliilor de conducere care trebuie să repartizeze în aceste zile, toa­te forțele pentru ca recoltarea și depozitarea­ finului natural să se încheie în cel mai scurt timp. ș. c. Se extinde creșterea păsărilor in sistem industrial Creșterea păsărilor în sis­­em industrial — inaugurat î n județul nostru anul tre­­az, prin darea în exploata­­e a complexelor de păsări pentru ouă de la CAP Că­­­iulești, Roznov și Dochia — iregistrează o continuă dez­voltare. Recent, complexul de creștere a puilor pentru car­ne, de la CAP Costișa, a li­vrat prima serie de pui, în cantitate de 15,3 tone și aceput popularea pentru cea a de a doua serie. La CAP Dragomirești, s-au populat deja două hale modernizate cu 20.000 pui pentru carne și se lucrează în ritm intens pentru amenajarea celei de a treia hale. Intenționînd să extindă creșterea păsărilor pentru ouă, care încă de la început s-a dovedit foarte rentabilă, CAP Căciulești va introduce curînd în ciclul de producție o nouă hală, eta­jată, aflată acum în con­strucție, cu o capacitate de 15.000 puicuțe. HfiTi'iTmi V­­ii ♦(­♦ [UNK] [UNK] [UNK] tf*f Pagina a ll-a Viața culturală în pagina a lll-a SEMNALAM ai mi­inim'RHiHmfl ANUL IV., NR. 1062 SIMBATA, 24 IULIE 1971 4 PAGINI 30 BANI REPARAȚIILE UTILAJELOR nu suportă amînări și improvizații Muncitorii care manevrează efectiv mașinile, tehnicienii care le acordă asistența tehnică sau oricare alți salariați, sunt coin­teresați în întreținerea cît mai bună a utilajelor, în efectuarea la timpul potrivit a reparațiilor, a reviziilor. Societatea noastră a cîștigat un lucru de valoare, prin creșterea gradului de con­știință al salariaților la nivelul obligațiilor pe care aceștia le au în dubla lor calitate de proprie­tar; și producători ai bunurilor materiale. Ne vom referi în rîndurile de față la cîteva aspecte legate de modul de efectuare a întreține­rii și reparațiilor utilajelor la Fabrica de ciment Bicaz și la unitățile componente ale Com­binatului de exploatare și in­dustrializare a lemnului Piatra Neamț. Ele sînt dotate, ca de altfel și alte întreprin­deri industriale, cu mașini și utilaje dintre cele mai moderne, create în bună parte de între­prinderi românești.­­ Dar, așa cum este și firesc, după anumite cicluri de participare la activi­tatea de producție fondurile fixe respective trebuie să fie supuse unor revizii, reparații de dife­rite grade de complexitate sau chiar reparații capitale. Respec­tarea ciclurilor de reparație este condiția care asigură­­ continui­tate producției, preîntîmpinînd pierderile provocate' de eventua­lele căderi 'de­ utila­je.­ Activitatea­ de­ întreținere și­ reparații este coordonată, cele două unități la care ne re­în­terim, de servicii specializate, încadrate cu salariați avînd o pregătire profesională adecvată. Acestea sînt, de fapt, și premi­sele pentru care asistența teh­nică privind buna funcționare a mașinilor și utilajelor se ridică, în majoritatea cazurilor, la nive­lul cerințelor. Nu am generali­zat aprecierile favorabile, deoa­rece am mai întîlnit și situații în care muncitorii direct pro­ductivi, aflați zi de zi alături de mașinile din producție, mai în­­tîmpină unele greutăți. Ținem să ne referim la aceste as­pecte negative, cu toate că sunt limitate ca sferă de cu­prindere, deoarece se perpe­tuează de mai multă vreme. Iată, de pildă, la Fabrica de ciment Bicaz nu toate repara­țiile incluse în graficele întoc­mite în acest sens au fost efec­tuate în perioada ce s-a scurs de la începutul anului. Se știe doar că planificarea reparații­lor se face în raport de ciclurile de funcționare ale mașinilor și utilajelor. Prelungirea acestor cicluri, din motive care țin de nerealizarea condițiilor tehnice de că­tre compartimentul respec­tiv al fabricii creează premisele reducerii­­ în perioadele toate a randamentului cu urmă­care funcționează­ utilajele, menține pericolul căderii acestor utilaje. Așa stau lucrurile cu,escavato­­rul B-25,­a cărui reparație a fost amînată pentru luna noiembrie a anului curent. Este un caz izolat în activitatea de efectu­are a reparațiilor de către com­partimentul fabricii, deoarece, așa cum am constatat din grafi­cele întocmite pentru întrețineri și reparații, toate celelalte uti­laje aveau aceste lucrări exe­cutate. La Fabrica „Scînteia", apar­­ținînd de C.E.I.L. din Piatra Neamț, unitate ale cărei uti­laje de bază sunt gaterele, muncitorii s-au declarat în bu­nă parte satisfăcuți de felul în care sunt executate reparațiile. Am primit astfel de confirmări de la gateriștii Petru Lăcătușu, Constantin Cioflîncă, și alții. Lucruri asemănătoare ne-au re­latat și muncitorii Ion Nastasia și Vasile Mocanu de la Fabri­ca ,Steaua Roșie“ din Piatra Neamț. In același timp, însă, ei au ținut să sublinieze și fap­tul că mai întîmpină și unele greutăți. Astfel, în unele cazuri, cei investiți cu efectuarea repa­rațiilor nu se execută la nivelul calitativ corespunzător, iar uti­lajele reparate se defectează des, uneori la scurt timp după repa­rații. Așa se întîmplă la Fabri­ca „Steaua Roșie“, unde numai de la începutul anului curent s-au înregistrat 191 d­e opriri pentru­­ reparații accidentale. A­­ceasta înseamnă că pentru re­­parați­ile provenite din căderi de utilaje s-au consumat de peste două ori mai multe ore decât pentru reparațiile plani­ficate. Ca urmare a acestui fapt, productivitatea orară a gaterelor a scăzut cu 0,03 mp material lemnos debitat. Practica amînării reparațiilor am întîlnit-o­ și la unitățile din cadrul Combinatului forestier nemțean. Un exemplu l-am gă­sit la Fabrica „Scînteia“ unde reparațiile capitale la două ga­tere, planificate pentru luna iu­lie, au fost amînate pentru sep­tembrie. Arătăm că unele cauze care determină pe cei din comparti­mentele respective la efectuarea unor reparații de slabă calitate se mențin de la o perioadă la alta, în acest sens lipsa pieselor de schimb este deseori in­vocată, în multe cazuri, așa cum arată și practica, pro­ducerea pieselor de schimb și a reperelor pentru înlocuire este o problemă dificilă. Remedierea acestei situații este posibilă printr-o accentu­ată orientare spre producerea prin autoutilare a unei game cît­roși diverse de piese de schimb, căci posibilități încă nevalorificate există în toate u­­nitățile combinatului. Sunt aspecte asupra cărora or­ganizațiile de partid, sindicatele, împreună cu comitetele de di­recție, trebuie să-și concentreze mai mult atenția. Efectuarea re­parațiilor la mașini și utilaje nu permite improvizații, amî­­nări sau lucrări de slabă cali­tate. P. TOFAN Hotârâre a Consiliului de Miniștri privind acordarea de credite pe termen lung membrilor C.A.P. și producătorilor individuali . Pentru stimularea­­ membri­­l­lont cooperativelor agricole de producție și a producăto­rilor cu gospodărie individu­­­­ală, în vederea cumpărării de animale de producție, stupi și colonii de albine. Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară a fost autorizată printr-o hotărîre a Consiliului de Miniștri să acorde credite pe termen lung. Creditele se vor­­ acorda, la o cerere, producătorilor care au condiții pentru adăpostirea și furajarea animalelor, în cadrul­­ următoarele limite: — pentru membrii coope­ratori, pînă la realizarea nu­mărului de bovine de pro­ducție și ovine prevăzut de statutul cooperativelor agri­cole de producție, 50 stupi și colonii de albine; — pentru producătorii cu gospodărie individuală, pînă la cinci bovine de produc­ție, 100 ovine și 50 stupi și colonii de albine. Hotărîrea prevede, de a­­semenea, că producătorii cu gospodărie individuală pot beneficia de credite pe ter­men lung și pentru procura­rea de material săditor în vederea creării de plantații pomicole pe suprafețe de la­­ 0,30 pînă la 3 hectare. Credite se vor acorda pi­­­­nă la cel mult 70 la sută din valoarea animalelor, stu­­pilor, coloniilor de albine și a materialului săditor • cumpărat, dacă producăto­­­rii­zațiile contractează cu organi­produși socialiste produse și din valorificarea cărora să se asigure rambur­sarea creditelor primite,­­ Creditele se vor acorda membrilor cooperativelor a­­gricole de producție și pro­ducătorilor cu gospodărie in­dividuală, pe termen de pînă la 5 ani, cu o dobîndă de 3 la sută pe an. Benefi­ciarii creditelor vor garan­ta întreaga valoare primită. (Agerpres) I curier I Tg. Neamț Covoarele lucrate la Tîr­­gu Neamț­ și-au­ cîștigat deja un­­ binemeritat prestiegiu. Iată def:ce cooperația meș­teșugărească de aici a pre­văzut pentru următorii ani o cr­eștere considerabilă a a­­cestui sector. In acest scop, se află în construcție clădirea noului atelier de confecție­îN CONSTRUCȚIEI NOU ATELIER DE COVOARE DIN PROGRAMUL CURSURILOR DE VARĂ PENTRU PROFESORII DE LITERATURĂ De un interes deosebit s-a bucurat, ieri dimineață, la actualele cursuri de vară pentru profesorii de limbă și literatura română, prelege­rea „De la lirica eminescia­nă la lirica secolului al XX-lea", susținută de lecto­­torul universitar Ioan Dumi­­trescu. Cu acest prilej, a a­­vut loc și o interpretare de texte din opera lui Octavian Goga. Astăzi, de la orele 9, lec­torul bucureștean va vorbi Oficiul județean de turism din Piatra Neamț face cu­noscut persoanelor interesa­te ca pentru luna august mai are încă disponibile bi­lete în stațiunile de odihnă și tratament. Astfel, se oferă bilete pentru stațiunile de ment Călimănești și trata­Olă­­nești (seria din 16 august), not covoare, care se află în stadiu de finisaj. Prin darea în» o­­b­ilii­ aU * am ■“1 lUlUJl­l­­.U­CC UGCOI.U1 UUICU" _ tiv, în trimestrul IV al a­­nului în curs, vor fi elibera­te o serie de spații disper­sate la ora actuală, realizîn­­du-se o concentrare a a­­cestei activități. despre „Lirica lui Lacian Bla­­ga". Pentru ilustrarea me­todelor actuale de analiză a operei literare, au fost se­lectate din lirica blagiană: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", „Gorunul", „Mirabila sămînță". Ziua de mîine este consa­crată integral unei instructi­ve excursii documentare pe­­ valea Bistriței, la care vor­­ participa cele aproape 100 de cadre didactice prezente la cursurile de la Piatra Neamț, precum și Herculane (seria 27 august). Pentru odihnă, există dis­ponibile locuri pe litoral (se­riile din 17 și 18 august), la Stîna din Vale (2 august), Tușnad (6 august), Lacul Ro­șu (1 august), Sinaia (4 și 15 august), Borsec (15 august), Predeal (28 august). BILETE LA ODIHNĂ ȘI TRATAMENT§ PENTRU LUNA AUGUST Participant de mare presti­giu la actualele cursuri de vară organizate la Piatra Neamț pentru profesorii de limbă și literatură română, distinsul profesor bucureș­tean s-a dovedit deosebit de amabil la întrebările re­porterului.­­ In ce constă, după părerea dv., eficiența cursurilor de la Pia­tra Neamț? — Autoritatea de care se bucură. Societatea de științe filologice, această mică tra­diție care s-a format la Pia­tra Neamț sînt tot atîtea motive de­­ interes. Firește, e prematur să vorbim de roadele imediate­­ ale acestei acțiuni, dar este cert că, într-o perspectivă mai lar­gă, eforturile conjugate ale organizatorilor și cursanților, vor oferi unul din reperele cele mai notabile a ceea ce se numește atît de actual reciclare. Cadrele didactice mai vechi au astfel oca­zia să se pună în curent cu noile metode, cu noile teme. Cu noi scriitori chiar Așadar, o inițiativă opor­tună, ,într-un oraș care asi­gură, din toate punctele de vedere, un cadru fermecat. — Cum concepeți dv. situarea profesorului în actualitate? — Un profesor care are o formație ideologică bună, este o garanție a unei si­tuări juste în actualitate. Eu pun însă mare preț și pe ceea ce se numește în mod vulgar temperament. Exis­tă fie temperament dinamic, fie static. Profesorul ,de o­­rice vîrstă poate aparține unuia din aceste două tipuri. Esențial este, deci, ca el să mobilizeze în juru­ i anu­mite energii, să stimuleze și să­­ se­ autostimuleze. Dar, dincolo de aceasta, epoca noastră trăiește, atît de viu actualitatea, încît eu nu-mi închipui un profesor care să fie străin de ea, atempo­ral, necontingent. — In ce măsură ma­nualele școlare pot o­­feri elevilor o imagi­ne revelatoare asupra perimetrului literatu­rii contemporane? E­xistă vre­ un risc în acest sens? — Manualele actuale acor­dă literaturii contemporane atoată vite­ fato&area educat frzuLui.“ Interviu cu prof. univ. Șerban Cioculescu, membru corespondent al Academiei R.S.R. un loc mult mai important decit altădată. Nu există propriu-zis un risc, pentru că e mult mai bine ca elevii să fie îndrumați după un cri­teriu științific în literatura contemporană, decit să ci­tească pe apucate. Este însă un adevăr, școala a fost în­totdeauna în urma actuali­tății. Ea pleacă de la ideea clasicității, a unei perspecti­ve a timpului, mai îndepăr­tată. Adevărul este că noi putem fixa de pe acum u­­nele valori durabile în lite­ratura care se produce. Im­portant este însă preocupa­rea de a forma criterii, de a pune elevii față în față cu actualitatea, învățîndu-i să o înțeleagă.­­ Urmînd un sens mai larg de dezvoltare Interviu realizat de Viorel TUDOSE (Continuare in pag. a­ll-a) 1 IS Jum/mmu/HH/uimimii/mmi/uiim­ iii/fiiiniii/i/m­itinufiiiniy I

Next