Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)

1971-07-31 / nr. 1068

> > "1 ANUL IV., NR. 1068 SIMBATA, 31 IULIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Pentru ca recoltarea griului să fie încheiată la termenul Imii se impune: ■ FOLOSIREA MAȘINILOR LA CAPACITATEA MAXIMA - MOBILIZAREA TUTUROR BRAȚELOR DE MUNCA Hotărîți să încheie recoltatul griului în termenul­ fixat de co­mitetul județean de partid, lucrătorii ogoarelor din majo­ritatea coopertivelor agricole de producție și fermelor IAS depun în aceste zile hotărî­­toare pentru recoltă, eforturi susținute. Organizarea muncii pînă la cele mai mici amănun­te, folosirea la capacitatea ma­ximă a tuturor combinelor și-a spus din plin cuvîntul la CAP Davideni care a raportat prima pe județ, terminarea re­coltării griului pe întreaga su­prafață. Cu rezultate notabile se înscrie CAP Botești și Pîn­­cești, unde s-a treierat circa 90 la sută din suprafața se­mănată cu grîu, Săbăoani, Ți­­bucani etc. în multe din unitățile din zona premontană, unde recol­tatul a început mai tîrziu, se dă de asemenea zor pentru terminarea recoltării în timpul cel mai scurt și fără pierderi. La CAP Bodeștii de Sus toate cele 4 combine mergeau ieri dimineață din plin, în același timp, s-a mobilizat și un mare număr de brațe de muncă care seceră grîul de pe suprafețe­le unde nu se poate recolta mecanic. Ieri, 70 ha grîu erau deja recoltate, dintre care 32 ha manual, la CAP Tîrgu Neamț, celor 7 combine din dotarea secției de mecanizare ce deservește unitatea, li s-au mai adăugat alte 6 combine venite de la IAS. La aceste mijloace meca­nice se adaugă un mare nu­măr de cooperatori care sece­raseră manual pînă ieri 83 ha cu grîu. Sunt însă și unități unde, în ciuda faptului că timpul este extrem de favorabil acestei lucrări și că grîul este ajuns la maturitate pe întreaga su­prafață, randamentul zilnic obținut de către combine este nepermis de redus, datorită faptului că la repartițiile fă­cute de mîntuială se adaugă și neglijența celor care răs­pund de remedierea defecțiu­nilor. La Gherăiești, pe 29 iulie, funcționau numai două com­bine din 7. Tot aici, timp de 2 zile, din același motiv, nu s-a treierat mai nimic. La Borlești cele 9 combine existente merg 1-2 ore pe zi­ — cauza defec­țiuni tehnice. întrebat, direc­torul SMA Borlești, inginerul Ioan Sufletu, strînge din umeri­ întreprinderea de mecani­zare a agriculturii. Direcția ge­nerală a agriculturii trebuie să ia, așadar, cele mai urgente măsuri pentru remedierea de­fecțiunilor la combine, folo­sirea acestora la capacitatea maximă și mobilizarea tuturor brațelor de muncă existente pentru ca recoltarea griului să se încheie la termenul fixat. In majoritatea comunelor de pe cuprinsul județului, recoltatul păioaselor se desfășoară în ritm accelerat, priceperea și hărnicia lucrătorilor de pe ogoare fiind canalizate în aces­te zile sub lozinca: „Recolta ‘71, cît mai repede în hambare!" Culturi duble pe întreaga suprafață planificată Lucrare de mare actualitate, semănatul tuturor suprafețelor planificate cu culturi duble, trebuie să stea în continuare în atenția consiliilor de con­ducere, a specialiștilor din toa­te unitățile agricole cooperatis­te și de stat ale județului. Ultima operativă a Direcției agricole județene arată că din cele 8500 de ha planificate s-au tnsămîntat 6570 ha. Cea mai mare parte a culturilor duble au fost semănate după alte culturi urmînd ca restul de 1930 ha să fie semănate după grîu. în multe din cooperativele agricole s-au luat măsurile ne­cesare pentru eliberarea tere­nului executarea arăturilor și însămînțarea porumbului ca de pildă la CAP Căciulești unde suprafața semănată se apropie de 100 ha. Nu același lucru se poate spune despre CAP Bodeștii de Jos care, pînă la ora actuală, n-a însămînțat nimic din cele 50 ha planifica­te sau Bodeștii de Sus, unde din 70 ha s-au semănat circa 25 ha. Rezultatele obținute în anii trecuți în unele unități a­­rată că, semănat la timp, po­rumbul cultură dublă este un prețios furaj pentru numărul sporit de animale din cadrul fermelor și sectoarelor zooteh­nice. De aceea, în aceste zile favo­rabile în toate cooperativele a­­gricole de producție să se ia măsuri pentru ca imediat du­pă recoltare să se treacă la eli­berarea terenului și efectuarea întregului complex de lucrări necesare însămînțării unor su­prafețe cît mai mari de culturi duble. r Pagina a II-a Viața culturală invitatul nostru Noi amplitudini urbanistice la Tîrgu Neamț Interlocutor . Gheorghe UNGUREANU, primarul orașului Orașul Tîrgu Neamț, a fost cunoscut pînă nu de mult în­deosebi pentru pitorescul zonei turistice înconjurătoare, pentru renumitele monumente istorice și de artă. In ultima vreme și această localitate ca multe altele din țără, a intrat cu tot mai mult curaj pe făgașul Îm­plinirilor. Noi argumente ne-a furnizat tovarășul Gheorghe Ungureanu, primarul orașului. — Ceea ce se va realiza In orașul Tîrgu Neamț, Incepind din acest an și continuind apoi In perioada Întregului cincinal, se acordă în mod organic In procesul de dezvoltare ar­monioasă a tuturor localități­lor din patria noastră. Astfel, In partea de est a orașului, se conturează, Încă de pe acum, viitoarea zonă industrială. Aici se construiește o fabrică de volvatir și fire semipieptănate, precum și o distilărie de ra­chiuri naturale. Un alt obiectiv important a cărui construcție a început tot în această zonă este și complexul de creștere a vacilor cu lapte, care va avea o capacitate finală de 1.200 de capete. D­e asemenea, se vor dezvolta actualele ca­pacități de producție de la Cen­­trul de industrializare a legu­melor și fructelor, prin crea­rea unor noi secții de conserve, de congelare a fructelor și altele. Un accent deosebit s-a pus pe dezvoltarea industriei locale și a cooperației mește­șugărești. In acest sens, putem aminti construcția noului com­plex pentru confecționarea covoarelor de diverse tipuri și modele, unitate ce va fi inaugurată pină la sfirșitul anului. — In sfera de preocupări a organelor locale, un loc de frunte îl ocupă dezvoltarea ur­banistică a localității. Ce ne puteți spune, în acest sens ? — încă de la începutul acestui an, pe baza schiței și a detaliilor de sistematizare, s-a asigurat amplasarea unor noi obiective social-culturale și turistice. A Început cons­trucția a noi blocuri de locuin­țe, din care unul cu apartamen­te proprietate personală, a unei centrale termice și a magazine universale, din două care unul în cartierul Humulești. Zilele acestea, In imediata apropiere a Cetății Neamțului a Început construcția Hanului Arcașilor, iar In trimestrul IV va Începe construcția unui mo­tel. — Ce v-ați propus să reali­ S. PETRARU (Continuare în pag. a lll-a) \ Am să scriu acum, prietene, cîteva rînduri despre atitudi­nea unor părinți fată de edu­carea odraslelor lor prin mun­că și pentru muncă. M-am iz­bit de acest lucru de multe ori și-ți mărturisesc Sincer că a­­cest lucru s-a manifestat nu departe de cercul rudelor sau cunoștințelor mele, ceea ce m-a făcut să sufăr și să cuget. Permite-mi rogu-te, să-ți po­vestesc, înainte de a intra în subiectul acestei „biografii", cî­teva din aceste manifestări. Am asistat deunăzi la o in­struire în care primul secretar al organzației județene DTG vorbea cu multă indignare des­pre faptul că unii părinți, din păcate cu funcții onorabile, au venit la organizația de tine­ret, sau la școală, cu „certifica­te medicale“, precum că copiii dumnealei nu pot participa la muncă patriotică. Bineînțeles că fiii sau fiicele lor erau să­nătoși tui... Altădată am asistat la o sce­nă umilitoare prin lipsa de respect față de o bătrînă. O bătrînă de vreo nouăzeci de ani, bolnavă de spondiloză acu­tă care la orice mișcare se sprijină pe două cîrje și mii de înțepături o săgetau, se căznea să-i pună dinainte u­nei frumoase și viguroase fete de cinsprezece ani, o farfurie cu omletă și cartofi prăjiți. — Da' pîn' acuma ce dracu ai făcut, de-ai întîrziat?! îi zise fata cu glas țîfnos, grăbindu-se tare să nu întîrzie la școală. — Tu nu vezi că abia se mișcă de durere, îi zic elevei de liceu, poate ar fi trebuit să-ți faci singură o mîncare ca­­re-ți ia atît de puțin timp. Fata se uită la mine pe sub sprîncene și, mai tîrziu, cînd i-am spus lui maică-sa des­pre această întîmplare, aceasta mi-a zis: „las1 că muncesc eu destul, doar n-o s-o fac servi­toare“... — Ce va face fata ta, după­­ terminarea liceului, îi zic altei­­ femei. — Păi, eu știu, mai înainte , zicea că-i place biologia, dar­­ acum mi-a spus că le-a spus " profesoara de biologie că a­­ceastă meserie nu-i de viitor, că, după cum observă și ei, copiii „astăzi profesoara de bi­ologie trebuie să mergă cu copiii prin grajduri, pe la do­bitoace", ci că așa le-a zis... — Da' cum se face că noi, zic, care­ am crescut avînd gri­ja animalelor, și tu care mun­cești azi la cîmp cît îi ziulb­a de mare și-ai ținut fata î­n liceu la oraș, nu mai admitem acum ca copilul nostru să intre în grajd nici ca profesor ? de unde această mentalitate ? Femeia s-a com­pus pe gîn­­duri: „dă, eu ce să zic, după cum îi voia fetei“... M-am gîndit atunci cum am Alexandru IACOB (Continuare m pag. a ltl-a)! PRIN ȘI PENTRU MUNCA Biografii contemporane a / Dezbateri rodnice, intr-un climat de autoexigență și responsabilitate Redată sintetic, concluzia recentei adunări generale reprezentanților salariaților de­­ pe platforma forestieră Piatra Neamț este aceea că există încă suficiente condiții pentru o și mai completă valorificare a masei lemnoase, pentru sporirea eficienței economice în sectoarele de exploatare și industrializare. Intr-adevăr, în pofida rezultatelor pozitive care au caracterizat în an­samblu activitatea forestierilor pietreni, nota distinctivă dării de seamă și a interven­a­țiilor rostite de majoritatea vorbitorilor a constituit-o ana­liza responsabilă, din perspec­tiva autoexigenței și combati­vității, a modului cum și-au îndeplinit sarcinile ce le-au revenit pe fiecare parchet, fie­care sector, fiecare comparti­ment din acest complex angre­naj, care dă adevărata sa stră­lucire aurului verde al pădu­rilor. Relevînd cu competență ne­ajunsurile manifestate în primul semestru, participanții la adunare au stabilit, în același timp, soluții eficiente pentru perfecționarea activității de producție. In spiritul recente­lor idei ale programului propus de tovarășul NI­C­O­L­A­E CEAUȘESCU pentru îmbună­tățirea muncii politico-ideo­­logice și cultural-educative, materialele prezentate, dezba­terile ce le-au urmat au criticat cu exigență partinică atitudinile necorespunzătoare față de muncă și de avutul ob­ștesc, subliniind că înscăuna­rea unei atmosfere de înaltă responsabilitatea nu numai față de îndeplinirea cantitativă și calitativă a planului, dar și în m» ifca «atei 150 de ani de la proclamarea Republicii Peru Din tarile socialiste Prezente românești „Războiul secret din Laos“ Scurte știri ceea ce privește procesul de formare a omului nou trebuie să devină obiectivul comun al organizațiilor de partid, sin­ Adunarea generală a salariaților de pe plat­forma C.E.I.S. Piatra Neamț cicat și UTC, ale conducerilor tehnico-administrative. La finele primului semestru, bilanțul forestierilor de pe platforma Piatra Neamț con­semnează depășiri la toți indi­­catorii de plan. Astfel, s-au obținut peste prevederi o pro­ducție globală în valoare de 5.250 mii lei, o producție marfă de 8.464 mii lei, pe seama creșterii cu 1,6 la sută a productivității muncii. Se cuvine menționat și faptul că, datorită realizării în bune con­diții a contractelor cu partenerii externi, încheiate planul de încasări la export a fost depășit cu aproape 1.600 mii lei valută. Explicația acestor realizări meritorii trebuie căutată în acțiunile întreprinse în vederea unei mai bune or­ganizări a muncii în sectoarele de exploatare și industrializa­re, pentru folosirea mai deplină a forței de muncă și a utila­jelor din dotare. Și totuși, în spatele acestor cifre medii satisfăcătoare, mai mult decît atît darea de seamă cît și majoritatea vor­bitorilor au știut să găsească punctele nevralgice, să relie­feze neajunsurile, o grabnică soluționare este căror de natură să impulsioneze activi­tatea în cel de al doilea se­mestru al anului. In primul rînd s-a menționat necesita­tea unei mai bune colaborări între sectoarele de exploatare și de industrializare. Așa cum au arătat în cuvîntul lor Mihai Franț, de la SIL „Scîn­­teia" Constantin Pepelea, șeful fabricii „1 Mai", Ștefan Eugen, șeful fabricii „Steaua Roșie", de la parchete sosesc S. MARTIN (Continuare In pag. a tll-Ql ■ curier CURSURI DESTINATE INSTRUCTORILOR,­ In pagina a IV-a­­ formațiilor artistice din județ Venind în ajutorul instruc­torilor care activează în cadrul mișcării artistice de amatori din așezămintele culturale ale județului nos­tru. Școala populară de artă din Piatra Neamț și-a des­­chis recent cursurile perio­dice destinate lor. Timp de aproape o lună de zile aici va fi asigurată o sistemati­că pregătire de specialitate a profesorilor și învățăto­­rilor, în grija cărora se află marea majoritate a formații­lor noastre artistice de a­­matori. Ținînd cont de ne­cesitățile locale, au fost or­ganizate trei secții: pentru dirijorii de cor, pentru ins­tructorii brigăzilor artistice de agitație și pentru Ins­tructorii formațiilor de dan­suri populare. Cursurile sunt susținute cu concursul unor cadre de specialitate, profesori, actori, instructori ai formațiilor ar­tistice fruntașe din județ etc.­­ I PREGĂTIRI PENTRU­­,ZIUA MARINEI“. Perioada premergătoare Zilei marinad a constituit pentru organizatori prilejul unor intense pregătiri. Ast­fel, Oficiul județean de tu­rism Neamț împreună cu Trustul alimentației publice locale, s-au preocupat de o aprovizionare abundentă a unităților din zona Lacului Bicaz, cu gustări, bere și băuturi răcoritoare. De asemenea, pentru du­minică, între orele 7—16, după cum ne-a anunțat to­varășul Mihai Socrate, șeful serviciului transport călă­tori din cadrul I.T.A. Piatra Neamț, sunt asigurate toate condițiile pentru transpor­tul celor interesați pe ruta Piatra Neamț — Bicaz. (Continuare In pag. a lll-a) I ^HmnuHUHHnunmtuiiiinmummnnntHminHmmMmmun\ Menirea educativă a teatrului -stimulent politic al opțiunii repertoriale „In orientarea repertoriilor instituțiilor de spectacole, teatru, operă, balet, estradă, se va pune accent pe promova­rea creației originale cu caracter militant, revoluționar. Se va da, de asemenea, extensiune lucrărilor valoroase din cre­ația artistică actuală a țărilor socialiste , se va asigura o se­lecție mai riguroasă a lucrărilor din repertoriul clasic și con­temporan internațional.“ (Din „Propunerile de măsuri prezentate de to­varășul Nicolae Ceaușescu Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii“). în această vară, Teatrul Ti­neretului a sărbătorit un de­ceniu de la înființare și reme­morarea emoționantă a succe­selor sale a coincis cu cea de-a doua ediție a Festivalului spe­ctacolelor de teatru pentru ti­neret și copii, prilej cu care cineva observa că teatrul pie­­trean s-a maturizat în acești zece ani, o maturizare ce tre­buie înțeleasă nu în sensul rutinării, al închistării conser­vatoare, ci ca o experiență creatoare, capabilă să consa­cre și pe viitor alte și alte nume de regizori, dramaturgi sau actori. Este un prestigiu de care ne bucurăm cu toții, fără însă a omite faptul că a­­cumulările de pînă acum se cer consolidate, înlăturîndu-se mo­­bilurile încercărilor de tristă memorie, încercări puține la număr, e drept, dar capabile să creeze momente neplăcute, de derută, în sinul colectivu­lui artistic de aici. Am avut o­­cazia să discutăm, în timpul recentului festival cu cîțiva proaspeți absolvenți ai I.T.A.C. realizatori ai remarcabilului spectacol „Lăpușneanul" și nu mică ne-a fost mirarea să sesizăm că ei vorbeau despre Teatrul Tineretului nu ca des­pre o posibilă scenă a afirmă­rii calităților lor crea­toare, ci ca despre un colec­­tiv care trăiește actualmente pe baza faimei anilor trecuți și în care foarte tinerii se îm­pacă nu prea bine cu mai pu­țin tinerii. Nu vrem acum nici să aprobăm nici să desființăm aceste simple presupuneri, dar ceea ce trebuie să ne ne­liniștească, în primul rînd, este faptul că pe temeiul lor apar suspiciuni și ezitări în rîndul noilor generații de actori ba­­tînd la porțile consacrării, de­rivate tocmai din eșecurile ne­prevăzute ale unei instituții cu o carte de vizită respectabilă. Stimulați de recentele Propu­neri de măsuri și de Expune­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al acti­vității politice și cultural-edu­cative, am consemnat opinia cîtorva din membrii colectivu­lui Teatrului Tineretului, asu­pra stagiunii recent încheiate, precum și asupra perspective­lor deschise mișcării noastre teatrale, în lumina prețioase­lor documente de partid. Par­ticipă la discuții: Eduard Co­­vali, directorul teatrului, Ga­briel Negri, regizor, Paul Fin­­drișan, secretar literar, Deliu Dan Borcea, actor, Cor­­se­cretarul organizației de bază a P.C.R..C. Turturică, referent literar, actorii Adria Pamfil Al­majan, Boris Petroil, Cornel Nicoară, C. Ghenescu, și Mi­tică Popescu. Redacția noas­tră este reprezentată de Cris­tian Livescu. REDACȚIA. Atît în Propu­nerile de măsuri, cît și în Ex­punerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea ac­tivului de partid din domeniul ideologiei și al activității po­litice și cultural-educative, se pune mare accent pe orienta­rea repertoriilor teatrelor spre creația originală cu caracter militant revoluționar, îmbinată cu o selecție riguroasă a celor mai reușite piese din reperto­riul clasic, românesc și univer­sal. Așadar, selecție — în pri­mul rînd, mai temeinică și mai profundă decît pînă acum. V-am sugera să discutăm des­pre criteriile ce vi le propu­neți selecției repertoriale. Eduard Covali: Am înțeles din lectura documentelor de partid că ceea ce trebuia să ne anime în actuala etapă a construcției societății socialis­te multilateral dezvoltate este neliniștea revoluționară, crea­toare. Spectacolele noastre de pînă acum au avut multe vir­tuți, dar și scăderi, decurgînd din atenția mare pe care am acordat-o realizărilor finite, șlefuite. Incontestabil, pe vii­tor vom fi mult mai exigenți în educarea gustului estetic al marelui public și, în special, a publicului tînăr. Aceasta nu înseamnă însă că vom recurge la vulgarizări gratuite, de dragul popularității. P. Findrihan : Teatrul Tine­retului își are exigențele sale, unanim recunoscute, și ele tre­buie valorificate pe un plan superior, consolidate în așa fel, încît să continuăm promo­varea pieselor de bună calita­te din dramaturgia româneas­că, inclusiv debuturile unor Dezbatere realizată de Cristian LIVESCU (Continuare în pag. a­lf-a) JL 1 JU

Next