Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)
1971-07-31 / nr. 1068
> > "1 ANUL IV., NR. 1068 SIMBATA, 31 IULIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Pentru ca recoltarea griului să fie încheiată la termenul Imii se impune: ■ FOLOSIREA MAȘINILOR LA CAPACITATEA MAXIMA - MOBILIZAREA TUTUROR BRAȚELOR DE MUNCA Hotărîți să încheie recoltatul griului în termenul fixat de comitetul județean de partid, lucrătorii ogoarelor din majoritatea coopertivelor agricole de producție și fermelor IAS depun în aceste zile hotărîtoare pentru recoltă, eforturi susținute. Organizarea muncii pînă la cele mai mici amănunte, folosirea la capacitatea maximă a tuturor combinelor și-a spus din plin cuvîntul la CAP Davideni care a raportat prima pe județ, terminarea recoltării griului pe întreaga suprafață. Cu rezultate notabile se înscrie CAP Botești și Pîncești, unde s-a treierat circa 90 la sută din suprafața semănată cu grîu, Săbăoani, Țibucani etc. în multe din unitățile din zona premontană, unde recoltatul a început mai tîrziu, se dă de asemenea zor pentru terminarea recoltării în timpul cel mai scurt și fără pierderi. La CAP Bodeștii de Sus toate cele 4 combine mergeau ieri dimineață din plin, în același timp, s-a mobilizat și un mare număr de brațe de muncă care seceră grîul de pe suprafețele unde nu se poate recolta mecanic. Ieri, 70 ha grîu erau deja recoltate, dintre care 32 ha manual, la CAP Tîrgu Neamț, celor 7 combine din dotarea secției de mecanizare ce deservește unitatea, li s-au mai adăugat alte 6 combine venite de la IAS. La aceste mijloace mecanice se adaugă un mare număr de cooperatori care seceraseră manual pînă ieri 83 ha cu grîu. Sunt însă și unități unde, în ciuda faptului că timpul este extrem de favorabil acestei lucrări și că grîul este ajuns la maturitate pe întreaga suprafață, randamentul zilnic obținut de către combine este nepermis de redus, datorită faptului că la repartițiile făcute de mîntuială se adaugă și neglijența celor care răspund de remedierea defecțiunilor. La Gherăiești, pe 29 iulie, funcționau numai două combine din 7. Tot aici, timp de 2 zile, din același motiv, nu s-a treierat mai nimic. La Borlești cele 9 combine existente merg 1-2 ore pe zi — cauza defecțiuni tehnice. întrebat, directorul SMA Borlești, inginerul Ioan Sufletu, strînge din umeri întreprinderea de mecanizare a agriculturii. Direcția generală a agriculturii trebuie să ia, așadar, cele mai urgente măsuri pentru remedierea defecțiunilor la combine, folosirea acestora la capacitatea maximă și mobilizarea tuturor brațelor de muncă existente pentru ca recoltarea griului să se încheie la termenul fixat. In majoritatea comunelor de pe cuprinsul județului, recoltatul păioaselor se desfășoară în ritm accelerat, priceperea și hărnicia lucrătorilor de pe ogoare fiind canalizate în aceste zile sub lozinca: „Recolta ‘71, cît mai repede în hambare!" Culturi duble pe întreaga suprafață planificată Lucrare de mare actualitate, semănatul tuturor suprafețelor planificate cu culturi duble, trebuie să stea în continuare în atenția consiliilor de conducere, a specialiștilor din toate unitățile agricole cooperatiste și de stat ale județului. Ultima operativă a Direcției agricole județene arată că din cele 8500 de ha planificate s-au tnsămîntat 6570 ha. Cea mai mare parte a culturilor duble au fost semănate după alte culturi urmînd ca restul de 1930 ha să fie semănate după grîu. în multe din cooperativele agricole s-au luat măsurile necesare pentru eliberarea terenului executarea arăturilor și însămînțarea porumbului ca de pildă la CAP Căciulești unde suprafața semănată se apropie de 100 ha. Nu același lucru se poate spune despre CAP Bodeștii de Jos care, pînă la ora actuală, n-a însămînțat nimic din cele 50 ha planificate sau Bodeștii de Sus, unde din 70 ha s-au semănat circa 25 ha. Rezultatele obținute în anii trecuți în unele unități arată că, semănat la timp, porumbul cultură dublă este un prețios furaj pentru numărul sporit de animale din cadrul fermelor și sectoarelor zootehnice. De aceea, în aceste zile favorabile în toate cooperativele agricole de producție să se ia măsuri pentru ca imediat după recoltare să se treacă la eliberarea terenului și efectuarea întregului complex de lucrări necesare însămînțării unor suprafețe cît mai mari de culturi duble. r Pagina a II-a Viața culturală invitatul nostru Noi amplitudini urbanistice la Tîrgu Neamț Interlocutor . Gheorghe UNGUREANU, primarul orașului Orașul Tîrgu Neamț, a fost cunoscut pînă nu de mult îndeosebi pentru pitorescul zonei turistice înconjurătoare, pentru renumitele monumente istorice și de artă. In ultima vreme și această localitate ca multe altele din țără, a intrat cu tot mai mult curaj pe făgașul Împlinirilor. Noi argumente ne-a furnizat tovarășul Gheorghe Ungureanu, primarul orașului. — Ceea ce se va realiza In orașul Tîrgu Neamț, Incepind din acest an și continuind apoi In perioada Întregului cincinal, se acordă în mod organic In procesul de dezvoltare armonioasă a tuturor localităților din patria noastră. Astfel, In partea de est a orașului, se conturează, Încă de pe acum, viitoarea zonă industrială. Aici se construiește o fabrică de volvatir și fire semipieptănate, precum și o distilărie de rachiuri naturale. Un alt obiectiv important a cărui construcție a început tot în această zonă este și complexul de creștere a vacilor cu lapte, care va avea o capacitate finală de 1.200 de capete. De asemenea, se vor dezvolta actualele capacități de producție de la Centrul de industrializare a legumelor și fructelor, prin crearea unor noi secții de conserve, de congelare a fructelor și altele. Un accent deosebit s-a pus pe dezvoltarea industriei locale și a cooperației meșteșugărești. In acest sens, putem aminti construcția noului complex pentru confecționarea covoarelor de diverse tipuri și modele, unitate ce va fi inaugurată pină la sfirșitul anului. — In sfera de preocupări a organelor locale, un loc de frunte îl ocupă dezvoltarea urbanistică a localității. Ce ne puteți spune, în acest sens ? — încă de la începutul acestui an, pe baza schiței și a detaliilor de sistematizare, s-a asigurat amplasarea unor noi obiective social-culturale și turistice. A Început construcția a noi blocuri de locuințe, din care unul cu apartamente proprietate personală, a unei centrale termice și a magazine universale, din două care unul în cartierul Humulești. Zilele acestea, In imediata apropiere a Cetății Neamțului a Început construcția Hanului Arcașilor, iar In trimestrul IV va Începe construcția unui motel. — Ce v-ați propus să reali S. PETRARU (Continuare în pag. a lll-a) \ Am să scriu acum, prietene, cîteva rînduri despre atitudinea unor părinți fată de educarea odraslelor lor prin muncă și pentru muncă. M-am izbit de acest lucru de multe ori și-ți mărturisesc Sincer că acest lucru s-a manifestat nu departe de cercul rudelor sau cunoștințelor mele, ceea ce m-a făcut să sufăr și să cuget. Permite-mi rogu-te, să-ți povestesc, înainte de a intra în subiectul acestei „biografii", cîteva din aceste manifestări. Am asistat deunăzi la o instruire în care primul secretar al organzației județene DTG vorbea cu multă indignare despre faptul că unii părinți, din păcate cu funcții onorabile, au venit la organizația de tineret, sau la școală, cu „certificate medicale“, precum că copiii dumnealei nu pot participa la muncă patriotică. Bineînțeles că fiii sau fiicele lor erau sănătoși tui... Altădată am asistat la o scenă umilitoare prin lipsa de respect față de o bătrînă. O bătrînă de vreo nouăzeci de ani, bolnavă de spondiloză acută care la orice mișcare se sprijină pe două cîrje și mii de înțepături o săgetau, se căznea să-i pună dinainte unei frumoase și viguroase fete de cinsprezece ani, o farfurie cu omletă și cartofi prăjiți. — Da' pîn' acuma ce dracu ai făcut, de-ai întîrziat?! îi zise fata cu glas țîfnos, grăbindu-se tare să nu întîrzie la școală. — Tu nu vezi că abia se mișcă de durere, îi zic elevei de liceu, poate ar fi trebuit să-ți faci singură o mîncare care-ți ia atît de puțin timp. Fata se uită la mine pe sub sprîncene și, mai tîrziu, cînd i-am spus lui maică-sa despre această întîmplare, aceasta mi-a zis: „las1 că muncesc eu destul, doar n-o s-o fac servitoare“... — Ce va face fata ta, după terminarea liceului, îi zic altei femei. — Păi, eu știu, mai înainte , zicea că-i place biologia, dar acum mi-a spus că le-a spus " profesoara de biologie că această meserie nu-i de viitor, că, după cum observă și ei, copiii „astăzi profesoara de biologie trebuie să mergă cu copiii prin grajduri, pe la dobitoace", ci că așa le-a zis... — Da' cum se face că noi, zic, care am crescut avînd grija animalelor, și tu care muncești azi la cîmp cît îi ziulba de mare și-ai ținut fata în liceu la oraș, nu mai admitem acum ca copilul nostru să intre în grajd nici ca profesor ? de unde această mentalitate ? Femeia s-a compus pe gînduri: „dă, eu ce să zic, după cum îi voia fetei“... M-am gîndit atunci cum am Alexandru IACOB (Continuare m pag. a ltl-a)! PRIN ȘI PENTRU MUNCA Biografii contemporane a / Dezbateri rodnice, intr-un climat de autoexigență și responsabilitate Redată sintetic, concluzia recentei adunări generale reprezentanților salariaților de pe platforma forestieră Piatra Neamț este aceea că există încă suficiente condiții pentru o și mai completă valorificare a masei lemnoase, pentru sporirea eficienței economice în sectoarele de exploatare și industrializare. Intr-adevăr, în pofida rezultatelor pozitive care au caracterizat în ansamblu activitatea forestierilor pietreni, nota distinctivă dării de seamă și a intervenațiilor rostite de majoritatea vorbitorilor a constituit-o analiza responsabilă, din perspectiva autoexigenței și combativității, a modului cum și-au îndeplinit sarcinile ce le-au revenit pe fiecare parchet, fiecare sector, fiecare compartiment din acest complex angrenaj, care dă adevărata sa strălucire aurului verde al pădurilor. Relevînd cu competență neajunsurile manifestate în primul semestru, participanții la adunare au stabilit, în același timp, soluții eficiente pentru perfecționarea activității de producție. In spiritul recentelor idei ale programului propus de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU pentru îmbunătățirea muncii politico-ideologice și cultural-educative, materialele prezentate, dezbaterile ce le-au urmat au criticat cu exigență partinică atitudinile necorespunzătoare față de muncă și de avutul obștesc, subliniind că înscăunarea unei atmosfere de înaltă responsabilitatea nu numai față de îndeplinirea cantitativă și calitativă a planului, dar și în m» ifca «atei 150 de ani de la proclamarea Republicii Peru Din tarile socialiste Prezente românești „Războiul secret din Laos“ Scurte știri ceea ce privește procesul de formare a omului nou trebuie să devină obiectivul comun al organizațiilor de partid, sin Adunarea generală a salariaților de pe platforma C.E.I.S. Piatra Neamț cicat și UTC, ale conducerilor tehnico-administrative. La finele primului semestru, bilanțul forestierilor de pe platforma Piatra Neamț consemnează depășiri la toți indicatorii de plan. Astfel, s-au obținut peste prevederi o producție globală în valoare de 5.250 mii lei, o producție marfă de 8.464 mii lei, pe seama creșterii cu 1,6 la sută a productivității muncii. Se cuvine menționat și faptul că, datorită realizării în bune condiții a contractelor cu partenerii externi, încheiate planul de încasări la export a fost depășit cu aproape 1.600 mii lei valută. Explicația acestor realizări meritorii trebuie căutată în acțiunile întreprinse în vederea unei mai bune organizări a muncii în sectoarele de exploatare și industrializare, pentru folosirea mai deplină a forței de muncă și a utilajelor din dotare. Și totuși, în spatele acestor cifre medii satisfăcătoare, mai mult decît atît darea de seamă cît și majoritatea vorbitorilor au știut să găsească punctele nevralgice, să reliefeze neajunsurile, o grabnică soluționare este căror de natură să impulsioneze activitatea în cel de al doilea semestru al anului. In primul rînd s-a menționat necesitatea unei mai bune colaborări între sectoarele de exploatare și de industrializare. Așa cum au arătat în cuvîntul lor Mihai Franț, de la SIL „Scînteia" Constantin Pepelea, șeful fabricii „1 Mai", Ștefan Eugen, șeful fabricii „Steaua Roșie", de la parchete sosesc S. MARTIN (Continuare In pag. a tll-Ql ■ curier CURSURI DESTINATE INSTRUCTORILOR, In pagina a IV-a formațiilor artistice din județ Venind în ajutorul instructorilor care activează în cadrul mișcării artistice de amatori din așezămintele culturale ale județului nostru. Școala populară de artă din Piatra Neamț și-a deschis recent cursurile periodice destinate lor. Timp de aproape o lună de zile aici va fi asigurată o sistematică pregătire de specialitate a profesorilor și învățătorilor, în grija cărora se află marea majoritate a formațiilor noastre artistice de amatori. Ținînd cont de necesitățile locale, au fost organizate trei secții: pentru dirijorii de cor, pentru instructorii brigăzilor artistice de agitație și pentru Instructorii formațiilor de dansuri populare. Cursurile sunt susținute cu concursul unor cadre de specialitate, profesori, actori, instructori ai formațiilor artistice fruntașe din județ etc. I PREGĂTIRI PENTRU,ZIUA MARINEI“. Perioada premergătoare Zilei marinad a constituit pentru organizatori prilejul unor intense pregătiri. Astfel, Oficiul județean de turism Neamț împreună cu Trustul alimentației publice locale, s-au preocupat de o aprovizionare abundentă a unităților din zona Lacului Bicaz, cu gustări, bere și băuturi răcoritoare. De asemenea, pentru duminică, între orele 7—16, după cum ne-a anunțat tovarășul Mihai Socrate, șeful serviciului transport călători din cadrul I.T.A. Piatra Neamț, sunt asigurate toate condițiile pentru transportul celor interesați pe ruta Piatra Neamț — Bicaz. (Continuare In pag. a lll-a) I ^HmnuHUHHnunmtuiiiinmummnnntHminHmmMmmun\ Menirea educativă a teatrului -stimulent politic al opțiunii repertoriale „In orientarea repertoriilor instituțiilor de spectacole, teatru, operă, balet, estradă, se va pune accent pe promovarea creației originale cu caracter militant, revoluționar. Se va da, de asemenea, extensiune lucrărilor valoroase din creația artistică actuală a țărilor socialiste , se va asigura o selecție mai riguroasă a lucrărilor din repertoriul clasic și contemporan internațional.“ (Din „Propunerile de măsuri prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii“). în această vară, Teatrul Tineretului a sărbătorit un deceniu de la înființare și rememorarea emoționantă a succeselor sale a coincis cu cea de-a doua ediție a Festivalului spectacolelor de teatru pentru tineret și copii, prilej cu care cineva observa că teatrul pietrean s-a maturizat în acești zece ani, o maturizare ce trebuie înțeleasă nu în sensul rutinării, al închistării conservatoare, ci ca o experiență creatoare, capabilă să consacre și pe viitor alte și alte nume de regizori, dramaturgi sau actori. Este un prestigiu de care ne bucurăm cu toții, fără însă a omite faptul că acumulările de pînă acum se cer consolidate, înlăturîndu-se mobilurile încercărilor de tristă memorie, încercări puține la număr, e drept, dar capabile să creeze momente neplăcute, de derută, în sinul colectivului artistic de aici. Am avut ocazia să discutăm, în timpul recentului festival cu cîțiva proaspeți absolvenți ai I.T.A.C. realizatori ai remarcabilului spectacol „Lăpușneanul" și nu mică ne-a fost mirarea să sesizăm că ei vorbeau despre Teatrul Tineretului nu ca despre o posibilă scenă a afirmării calităților lor creatoare, ci ca despre un colectiv care trăiește actualmente pe baza faimei anilor trecuți și în care foarte tinerii se împacă nu prea bine cu mai puțin tinerii. Nu vrem acum nici să aprobăm nici să desființăm aceste simple presupuneri, dar ceea ce trebuie să ne neliniștească, în primul rînd, este faptul că pe temeiul lor apar suspiciuni și ezitări în rîndul noilor generații de actori batînd la porțile consacrării, derivate tocmai din eșecurile neprevăzute ale unei instituții cu o carte de vizită respectabilă. Stimulați de recentele Propuneri de măsuri și de Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, am consemnat opinia cîtorva din membrii colectivului Teatrului Tineretului, asupra stagiunii recent încheiate, precum și asupra perspectivelor deschise mișcării noastre teatrale, în lumina prețioaselor documente de partid. Participă la discuții: Eduard Covali, directorul teatrului, Gabriel Negri, regizor, Paul Findrișan, secretar literar, Deliu Dan Borcea, actor, Corsecretarul organizației de bază a P.C.R..C. Turturică, referent literar, actorii Adria Pamfil Almajan, Boris Petroil, Cornel Nicoară, C. Ghenescu, și Mitică Popescu. Redacția noastră este reprezentată de Cristian Livescu. REDACȚIA. Atît în Propunerile de măsuri, cît și în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, se pune mare accent pe orientarea repertoriilor teatrelor spre creația originală cu caracter militant revoluționar, îmbinată cu o selecție riguroasă a celor mai reușite piese din repertoriul clasic, românesc și universal. Așadar, selecție — în primul rînd, mai temeinică și mai profundă decît pînă acum. V-am sugera să discutăm despre criteriile ce vi le propuneți selecției repertoriale. Eduard Covali: Am înțeles din lectura documentelor de partid că ceea ce trebuia să ne anime în actuala etapă a construcției societății socialiste multilateral dezvoltate este neliniștea revoluționară, creatoare. Spectacolele noastre de pînă acum au avut multe virtuți, dar și scăderi, decurgînd din atenția mare pe care am acordat-o realizărilor finite, șlefuite. Incontestabil, pe viitor vom fi mult mai exigenți în educarea gustului estetic al marelui public și, în special, a publicului tînăr. Aceasta nu înseamnă însă că vom recurge la vulgarizări gratuite, de dragul popularității. P. Findrihan : Teatrul Tineretului își are exigențele sale, unanim recunoscute, și ele trebuie valorificate pe un plan superior, consolidate în așa fel, încît să continuăm promovarea pieselor de bună calitate din dramaturgia românească, inclusiv debuturile unor Dezbatere realizată de Cristian LIVESCU (Continuare în pag. alf-a) JL 1 JU