Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)
1971-11-26 / nr. 1169
Pag. 2 Concerte-lecție în cadrul ciclului de inițiere muzicală destinat tineretului din întreprinderi instituții, Comitetul de cultură și educație socialistă al municipiului Piatra și Comitetul municipal Neamț UTC, în colaborare cu Filararmonica de stat „Moldova" din Iași organizează, sîmbătă, 27 noiembrie a.c. orele 18, în sala Teatrului Tineretului, un concert-lecție. Avîndu-l la pupitru pe dirijorul George Vintilă, iar ca solist pe Cornelia Vasile, care va interpreta concertul pentru vioară și orchestră nr. 1 de N. Paganini, programul concertului mai cuprinde Rapsodia I de George Enescu și uvertura fantezie „Romeo și Julieta" de P. I. Ceaikovski. Concertul — prima manifestare de acest gen organizată anul acesta în municipiul Piatra Neamț — va fi prezentat de profesorul universitar George Pascu, de la Conservatorul „George Enescu“ din Iași. Biletele se găsesc de vînzare la Agenția teatrală și la difuzorii voluntari din întreprinderi și unități. Reuniune tematică Propunîndu-și să amplifice și să adîncească educația artistică a lucrătorilor din cooperativele meșteșugărești „Arta decorativă" și „Unirea" din Tîrgu Neamț, UJCM Neamț organizează astăzi după-amiază, la Casa de cultură din oraș o reuniune tematică intitulată „Teatrul — tribună de promovare a ideilor progresiste din viața poporului nostru". Invitat la această reuniune va fi un colectiv al Teatrului Tineretului, al cărui director — Eduard Covali, va vorbi despre rolul teatrului în educația estetică a maselor largi. Va avea loc apoi Vizionarea spectacolului „Șeful sectorului suflete“ de Al. Mirodan. In pauză, prof. Mihai Cușmir va prezenta celor prezenți expoziția de artă plastică a lui Eugen Ispir, ce va fi deschisă cu acest prilej, expoziție inspirată de cunoscutele „Amintiri din copilărie" de Ion Creangă. CEAHLĂUL Constituirea Comitetului județean de cultură și educație socialistă (Urmare din oaa I) permanentă și autentică colaborare și conlucrare cu celelalte instituții de stat, cu toate organizațiile de masă și obștești care au funcții educaționale, în continuare, Constantin Potîngă a tovarășul subliniat sarcinile caselor de cultură, cluburilor, căminelor culturale, bibliotecilor, cinematografelor, muzeelor, ale instituțiilor de artă profesioniste, cenaclurilor literare și ale artiștilor plastici, în desfășurarea unei activități cultural-educative multilaterale, cuprinzătoare, necesitatea participării active a acestora la sporirea orizontului de cunoaștere al maselor, la formarea omului nou, al cărui profil ideologic, politic și moral a fost atât de strălucit conturat în Programul partidului de îmbunătățire a activității ideologice. In încheiere, vorbitorul exprimat convingerea că Comitetul județean de cultură și educație socialistă își va îndeplini cu răspundere, cu înalt spirit de exigență și combativitate partinică, sarcinile ce-i revin din hotărîrile partidului în domeniul culturii. Din Comitetul cultură și educație județean de socialistă fac parte tovarășii: Gheorghe Bunghez, profesor, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă Neamț, Marcel Drăgotescu, profesor, vicepreședintele C.J.C.E.S. Neamț, Costache Andone, medic, secretarul filialei județene a S.S.M., Constantin Apetri, învățător, directorul căminului cultural din Bodești, Gheorghe Bararg, profesor, directorul Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de , amatori, loan Bălut, țăran cooperator la C.A.P. Țibucani, Virgil Mihailescu Bîrliba, muzeograf, directorul Muzeului județean de istorie Piatra Neamț, Constantin Blagovici, ziarist, redactor șef adjunct al ziarului „Ceahlăul", Vasile Bordeianu, profesor, directorul Universității populare Piatra Neamț, Nicolae Bostan, țăran cooperator, președintele C.A.P. Girov, Petru Boureanu, profesor, secretar al Comitetului județean U.T.C., Alexandru Bunea, muncitor la șantierul Săvinești, Nicolae Burtoi, muncitor, secretarul Comitetului de partid al Uzinei de țevi Roman, Vasile Chiriac, maistru la fabrica „Comuna din Paris" Piatra Neamț, Gheorghe Ciobanu, profesor la Liceul nr. 1 Roman, Mihai Ciobanu, profesor, președintele Comisiei județene de difuzare a culturii și științei, Valentin Ciucă, profesor, directorul bibliotecii documentare „G. T Kirileanu", Aneta Cojocaru, țărancă cooperatoare la C.A.P. Trifești, Mihai Cojocaru, muncitor, secretarul comitetului comunal de partid Trifești, Constantin Coneac, medic, directorul Direcției sanitare județene, Eduard Covali, teatrolog, directorul Teatrului tineretului Piatra Neamț, loan Crăciun, profesor, Inspector general al Inspectoratului școlar județean Neamț, Constantin Cucu, ziarist, activist al Comitetului județean de partid, Dascălu, tehnician, Constantin directorul Casei de cultură a sindicatelor Piatra Neamț, Elena Didoiu, profesoară, directorul Bibliotecii municipale Piatra Neamț, Florin Dobrescu, jurist, vicepreședinte al U.J.C.M., Alexandru Gîrbuleț, învățător, directorul Casei de cultură Bicaz, Georgeta Grigoriu, profesoară emerită, Mihai Hobincă, muncitor la U.M.T.F. Piatra Neamț, Constantin Humă, învățător, directorul căminului cultural Dobreni, Cruci la Iepure, tehnician, secretara Comitetului județean de Crucea Roșie, Emilia Ignat, profesor, directorul căminului cultural Cîndești, Alexandru Ionescu, profesor, directorul Casei de cultură Roman, Stela Marica Ionescu, profesoară, muzeograf la muzeul „M Sadovleaniu", Nicolae Ivancicifi, profesor, președintele C.C.E.S. oraș Tg. Neamț, Ladislau Iandk8mer, arhitect, șef serviciu monumente istorice din Consiliul popular județean Neamț, Cristian Livescu, ziarist, președintele cenaclului literar „C. Hogaș“, Mihai Mancaș, profesor, directorul liceului „Petru Rareș" Piatra Neamț, Ionel Marin, profesor, secretar al Comitetului municipal Piatra Neamț al P.C.R., Mihai Mădescu, scenograf, președintele Cenaclului U.A.P. Piatra Neamț, Gheorghe Mihalache, tehnician, directorul Casei de cultură a sindicatelor Roman, Veronica Mihăilescu, profesoară, membră în Biroul Comitetului județean al femeilor, Toader Miron, economist, vicepreședinte al U.J.C.A.P., Gheorghe Moisei, profesor, activist de partid la Comitetul municipal Roman al P.C.R., Ana Motan, muncitoare la Cooperația de consum Tîrgu Neamț, Ion Nedelcu, ofițer, Liviu Niculiu, arhitect, directorul Institutului județean de proiectări, Constantin Nistor, tehnician, președintele Comitetului sindical al U.F.S. Săvinești, Costică Ochean, economist, directorul întreprinderii cinematografice a județului Neamț, Constantin Olaru, ing. agronom, directorul Casei Agronomului Roman, Constantin Olteanu, bibliotecar la biblioteca comunală Borlești, Eugen Oprea, jurist, președintele Asociației Județene a juriștilor, Gheorghe Pal, economist, vicepreședinte al U.J.C.C., Maria Petrican, tehnician la fabrica „8 Martie" Piatra Neamț, Haralambie Pintrinjel, învățător, inspector C.J.C.E.S., George Podani, promofesor, secretarul Comisiei județene de difuzare a culturii și științei, Vasile Pricopie, maistru, secretarul Comitetului comunal de partid Pipirig, președintele Consiliului popular comunal, Mircea Rusu, inginer la C.I.A.P.N., Paul Seckely, tehnician, directorul Clubului central Bicaz, Florica Simalesik, cercetătoare la de cercetări Pîngărați, Stațiunea Radu Toma, profesor, vicepreședinte al C.J.E.F.S., Gheorghe Ungureanu, profesor, directorul căminului cultural Doljești, Minodora Ursache, profesor, muzeograf la Muzeul de artă Roman, Maria Văideanu, profesoară, vicepreședintă a Comitetului județean al Frontului Unității Socialiste, Vasile Vasile, profesor, directorul Școlii populare de artă Piatra Neamț, Alexandru Vasiliu, profesor, membru în biroul Consiliului județean al U.G.S.R., Nicolae Vasiliu, profesor, președintele Consiliului județean al organizației pionierilor. Duminica, 28 noiembrie, la Teatrul Tineretului CEL DE AL DOILEA CONCERT AL STAGIUNII SIMFONICE DE LA PIATRA NEAMȚ Din repertoriul românesc. Simfonicul ieșean ne propune pentru duminică 28 noiembrie, incepînd de la orele 11, „Trei tablouri simfonice", lucrare aparținînd , eminentului pedagog Victor Iușceanu. Cum era și firesc, teoreticianul modurilor și gamelor populare oferă prin cele trei tablouri simfonice un exemplu strălucit de topire a substanței folclorice în forme ale muzicii culte. Compuse în 1951, tablourile relevă o bogăție de culori și un discurs melodic într-o înveșmîntare armonică sinceră și cu o apartenență fidelă la melodia populară românească. Violonista Cornelia Vasile ne va prezenta apoi Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră în re major de Nicolo Paganini. Din cele cinci concerte lăsate moștenire posterității. Concertul nr. 1, compus în 1811, cînd maestrul desăvîrșit al arcușului avea numai 29 de ani, reclamă din partea interpretului precizie violonistică și o deplină stăpînire a instrumentului. Paganini realizează prin această lucrare monumentală tipul concertului pentru vioară romantic în care apar pentru prima oară în vasta și variata literatură violonistică sunete armonice duble, artificiale, care vor rămîne mult timp o taină pentru cei mai iscusiți violoniști. Concertul se deschide cu o introducere orchestrală avîntată care instalează clasicul Allegro în formă de sonată, în care rolul important nu mai revine temei inițiale ci celei secundare. Tema « Il-a este un cîntec înduioșător, patetic, de o largă desfășurare romantică. In felul, acesta prima parte se apropie de fantezie, avînd o dezvoltare liberă ce-i dă tente improvizatorice în cari apar și teme liniștite dar și pătimașe. Partea a II-a, Adagio, relevă marea forță paganiniană și, în același timp, farmecul însorit al melodismului italian. Contemporanii spuneau despre acest adagio că „iese din adîncul unei inimi sfîșiate", iar Avancronică muzicală compozitorul, dîndu-și seama de forța sa expresivă, comunica unui prieten că a scris un adagio care face pe oameni să plîngă. Tema principală relevă influența stilului de operă, dar în același timp modificări în structura melodiei. „Intensitatea emoțională părții a II-a din Concertul nr. 1 — scria un comentator al operei sale — este atît de mare incit melodia rupe zăgazurile cvadratului academic și se eliberează de cazură, într-o largă desfășurare, care-i extinde raza de acțiune“. Finalul concertului, Rondo, sugerează prin tema principală, înaripată, o lume feerică. Tema centrală pe care orchestra o acompaniază ca Pe o serenadă ne aduce aminte și de marele chitarist Paganini, căruia i s-au atribuit capacități miraculoase și un meșteșug legendar. Din literatura simfonică universală, George Vintilă — dirijorul concertului — ne va tălmăci una din cele mai mari confesiuni romantice Simfonia a IV-a de Robert Schumannn, operă ce vădește intima înrudire a muzicii cu poezia, în care fiecare temă devine o sublimă poezie iar lucrarea în ansamblu un strălucit volum de poeme. Simfonia este un rod al împletirii romantismului cu maniera clasică, al admirației profunde pentru Beethoven și al unor puternice și zbuciumate trăiri sufletești de esență pur romantică. Concepută în 184! inițial sub numele de Simfonia fantastică, lucrarea nu s-a bucurat de succes și materialul a fost turnat în forma definitivă a Simfoniei a IV-a în 1851, constituind, de fapt din cele patru simfonii, aceea care ni-l dezvăluie pe inovatorul Schumann în marile forme simfonice Această compoziție este structurată în spiritul muzicii romantice fiind alcătuită din patru părți care se execută fără întrerupere. In felul acesta, simfonia se aseamănă cu o fantezie simfonică, făcînd legătura între simfonia de tip beethovenian, simfonia programatică a lui Berlioz și noul tip al muzicii romantice, ieșit din simbioza muzicii cu literatura, poemul simfonic conceput de Liszt. Cele patru părți ale simfoniei swimmanniene ilustrează acest lucru, titlurile rezumînd conținutul fiecărei părți. Astfel, Introducerea pregătește, prin temele ei poetice, atmosfera Romaniei, in care este concentrată întreaga filozofie romantică a autorului. Partea a III-a și a IV-a păstrează numele clasic (Scherzo și Finale) dar sînt organic legate de corpul lucrării, aducînd nu alte trăiri afective, ci doar diferite nuanțe ale acelorași puternice trăiri și gîndiri ale principalului reprezentant al romantismului muzical, prof. Vasile VASILE «■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Oamenii mor și nu mor întotdeauna fericiți,"— pare a fi ideea „Așteptarea". Subiectul filmului dezvoltă, pe de o parte, drama ceferistului Ștefan Bucur, care după ce a muncit preț de 40 de ani se retrage la în senectute, așteptînd, pensie, accentuez așteptînd, moartea, iar pe de altă parte, idila a doi tineri, fata mecanicului de locomotivă și băiatul, care va urca în cele din urmă pe Diesel în locul bătrînului ceferist. Există în partitura lui Horia Pătrașcu un soi de nebuloasă dramatică în interiorul căreia se pregătește furtuna, dar furtuna nu va avea loc și nici speranțele nu vor rodi, iar nebuloasa devine realmente tragică. Și ea devine cu atît mai tragică cu cât lumea Fane coincide, moartea forța crudă a lucrurilor, prin ea însăși moartea lui Ciubotărașu. Filmul se transformă, datorită acestei suprapuneri de destine, dintr-un film de substanță, motivat, intr-un film omagial, nefinisat. Iar „Așteptarea" este brusc întreruptă. Nu știu de ce îmi vine să cred că autorii s-au ferit cumplit de dramă și din această cauză au nimerit exact în mijlocul ei. Regizorul Șerban Creangă, a izbutit, cîteva lucruri notabile, mai ales dacă le raportăm la relațiile sale cu oamenii. Creangă are mai înainte de toate un remarcabil simț social. Mă gîndesc la cineverité-ul său, la faptul că eroii trăiesc foarte sincer, firesc (vezi secvențele din ar mai ales scena cu pepenele, admirabil interpretată de pietreanca prin adopțiune, Nina Zăinescu). Pe urmă, Creangă se plimbă prin plictisul prozaic al berăriilor, trecînd elegant în lirismul poeziei interpretate de cei doi îndrăgostiți pe malul rîului. Distribuția este aleasă de cei doi autori cu o rară intuiție a adevărului tipologic. Iată-l, de pildă, pe Ciubotărașu (reușita filmului ține înainte de toate de prezența sa), un Ciubotărașu neliniștit, meditativ, bîntuit de ideea sfîrșitului, un Ciubotărașu, care devenise încă în viață fiind, numărul 1 al ecranului românesc, tocmai prin firescul său, prin sinceritatea absolut neșarjată. Ceva contrafăcut există totuși în vocea sa, pentru că Ciubotărașu, din motivele pe care le știm, este dublat în acest film de actorul Mihai Mereuță. Urmează acest tandem Nina Zăinescu. — Vladimir Găitan. Tînăra actriță este înzestrată cu de toate pentru a face carieră cinematografică, farmec autentic, chip fotogenic, voce agreabilă Găitan a depășit pragul promisiunilor odată cu „Reconstituirea", în „Așteptarea" el nu este mai mult decît un adolescent simpatic, amuzant. Alte personaje, în afară poate de Ernest Maftei și Aurel Giurumia, care să merite judecata noastră, nu am văzut. Eugen TURESCHI < . t >. cAstetizarea Filmul săptâminii U Ședința biroului Comitetului județean al femeilor Miercuri s-a întrunit, la Piatra Neamț, biroul Comitetului județean al femeilor.. A fost analizată activitatea telor și comisiilor de comiteprivind sprijinul acordat femei circumscripțiilor medico-sanitare în desfășurarea acțiunilor in caracter de masă. In urma unor fructuoase discuții biroul a făcut recomandări comitetelor și comisiilor de femei pentru intensificarea contribuției lor în acest dome- Ședința biroului Comitetului orășenesc de partid Bicaz Ieri, biroul Comitetului orășenesc de partid Bicaz a analizat, în ședința sa, preocuparea organizației de bază de partid și a conducerii Școlii de șoferi, din localitate, pentru educarea și pregătirea profesională a elevilor. Biroul Comitetului orășenesc de partid a adoptat măsuri menite să ducă la îmbunătățirea muncii de partid și a procesului instructiv-educativ în această școală cu importante răspunderi în pregătirea conducătorilor auto necesari activității de transport din județul nostru. Vineri, 26 noiembrie 1971 Curier (Urmare din pag. II al activității profesorilor de educație fizică și antrenorilor). Simpozionul va începe la ora 19 și la el sunt invitați să ia parte cadrele didactice de educația fizică și antrenorii din municipiul EXPOZIȚIEI DE PRODUȘII CULINARE în cadrul „Lunii preparatelor culinare". Trustul alimentației publice locale din Piatra Neamț, organizează mîine, 27 noiembrie în sala bufetului „Ozana“ o expoziție culinară cu vînzare. Consumatorii vor găsi aici un mare număr de produse, specialități ale maiștrilor cofetari, bucătari și carmangeri din cadrul unităților trustului. Expoziția se deschide pentru public începînd cu orele 12 Pentru o muncă educativă cu rezonanțe in pregătirea viitorilor muncitori Plenara cu activul a Comitetului UTC al Centrului școlar chimic din Piatra Neamț, care s-a desfășurat de curînd, a stabilit unele măsuri menite să contribuie la îmbunătățirea muncii de pregătire a viitorilor chimiști. Materialul prezentat, nul de măsuri adoptat, plași în mare parte și discuțiile, au dovedit un spirit exigent, combativ, revoluționar, au scos în evidență o serie de neajunsuri ce s-au făcut simțite în activitatea trecută. Principalul neajuns a fost slaba preocupare a comitetului coordonator cît și a organizațiilor UTC pe clase și profiluri ale școlii, pentru cultivarea răspunderii la fiecare elev fată de rostul pe care îl are în școală cît mai ales pentru dezvoltarea unor înalte trăsături morale, caracteristice clasei muncitoare,,din care mulți din actualii elevi vor face parte în viitorul apropiat. Se știe că statul nostru face eforturi însemnate pentru pregătirea noilor detașamente de muncitori și îmbucurător este că cei mai mulți dintre elevii Centrului școlar chimic își dau seama de aceasta și acționează cu dăruire pregătindu-se temeinic pentru a răsplăti cum se cuvine aceste preocupări statornice ale partidului și statului. Sînt însă și cazuri, cînd elevii pun prea puțin preț pe obligațiile ce le au, lipsind de la programul de pregătire practică și de la cel de pregătire teoretică. Față de asemenea situații, birourile organizațiilor UTC, organizația UTC în totalitatea ei, nu au creat un curent de opinie întotdeauna favorabil lichidării atitudinii înapoiate față de muncă și pregătirea teoretică, împotriva acelora care privesc cu indiferentă pregătirea lor multilaterală. Cei din conducerile lor UTC pe clase, organizațiiîntrebați cum văd ei înșiși astfel de stări de lucruri, au dat răspunsuri departe de a fi mulțumitoare : „Ce să le facem noi dacă atîta înțeleg Situația la învățătură pe primul trimestru, din care a trecut jumătate nu se prezintă la unele clase, chiar din ultimul an, satisfăcător. Deși sunt unii elevi care consideră că ajungînd în anul 111, fie că vor învăța, fie că nu, oricum tot vor deveni absolvenți ai școlii nu s-a luat o poziție hotărîtă împotriva lor. Cu toate că organizația UTC a Centrului școlar chimic a înregistrat de-a lungul anilor rezultate bune in activitatea cultural-educativă și de muncă patriotică, lucru,TJ la"Trai ■ T „,ît ’ Marginalii la Plenara cu activul * a Comitetului U.T.C. de la Centrul școlar chimic din Piatra Neamț rile ar fi fost și mai bune dacă multe din acțiuni ar fi fost făcute temeinic. Este cunoscut faptul că pentru reușita unor acțiuni, oamenii trebuie să cunoască bine ce au de făcut, să fie mobilizați, să simtă răspunderea actului la care sunt antrenați. Dar și din acest punct de vedere în școală s-a făcut încă puțin. Din partea organizațiilor UTC a existat o slabă preocupare pentru popularizarea în rîndul elevilor a principalelor documente de partid și a însușirii conținutului acestora. Așa se explică cum înseși birourile organizațiilor UTC nu erau în cunoștință de cauză cu unele aprecieri privitoare la rolul și atribuțiile tineretului, a UTC în contextul organizației măsurilor stabilite de partid pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Necunoscînd aceste sarcini elevii și cu atît mai mult uteciștii nu se simt suficient de mobilizați pentru îndeplinirea unor îndatoriri firești. Au fost organizate prea puține discuții despre locul și rolul clasei muncitoare în structura socială a României, despre necesitatea dezvoltării tine a patriei noastre, conDe altfel, luînd cuvîntul la plenara cu activul I. Timofte, operator chimist la CIA Piatra Neamț, fost secretar al organizației UTC a școlii profesionale, a subliniat că toți cei ce sînt mediocri în școală, la fel sînt și în producție că există o strînsă legătură între pregătirea teoretică și practică și pregătirea generală pentru a intra cu toate forțele în procesul de muncă. Sunt incă elevi 'care nu înțeleg "idf ce ăsta'i chestiune deosebit de importantă. Poate în aceasta își găsește' explicatia $T 'saprancrtrali'cred că viitoarei meserii îi poți cunoaștie tainele abia, cînd devii lucrător cu diplomă. O slabă educație a fost făcută și în ceea ce privește păstrarea și grija fata de avutul obștesc. Este foarte adevărat că la acest centru învață peste 2.500 de elevi dar aceasta nu înseamnă că mobilierul, celelalte bunuri pot fi deteriorate, că li se poate scurta viața tocmai ca urmare a unei înțelegeri și mentalități greșite din partea unor elevi a ceea ce înseamnă bun comun. O concluzie generală pentru întreaga activitate se impune cu pregnanță , trebuie desfășurată o muncă politică mai intensă și în mod vergent de către toți și concu toți factorii chemați să realizeze procesul instructiv-educativ, pentru cultivarea și dezvoltarea la fiecare utecist, elev, a menirii pe care o are în școală pentru dezvoltarea unui spirit combativ, revoluționar, militant — atribute fundamentale ale clasei noastre muncitoare, clasă ce se întărește continuu prin primirea în rîndurile ei, în fiecare an, a noi contingente de tineri, contingente ce trebuie să răspundă exigențelor de a face parte din cea mai înaintată și revoluționară clasă a societății noastre, clasa muncitoare. M. ȘTEFANESCU Tv VINERI, 26 NOIEMBRIE 18 Deschiderea emisiunii. Căminul 18.50 Lumea copiilor; Povestea bătrînului cedru; 19.10 Tragerea foto; 19.20 — 1001, de seri; 19.30 Telejurnalul de seară; 20 Cronica politică internă, de Eugen Mândric; 20.15 Intermezzo muzical cu orchestra Valențiu Grigorescu. Film artistic . Nemurire; 20.25 producte a studiourilor Albania Nouă, 1970. Regia Viktor Ghika; 22.05 Panoramic științific; 22.35 Telejurnalul de noapte. Radio VINERI, 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri; 15.05 Revista economică; 15.30 Pagini vocale și orchestrale; 16 Radiojurnal; 13.15 Muzică de promenadă; 16.30 Melodii de Richard Stein și Petre Mihăescu; 16.50 Publicitate radio; 17 Pentru patrie; 17.30 înregistrări din spectacolul formației artistice „Ciocîrlia" din București; 18 Orele serii; 20 Tableta de seară de Vasile Rebreanu; 20.05 Zece melodii preferate; 20.40 Cîntă Ioana Cristea; 20.55 Știința la zi; 21 Revista șlagărelor; 21.30 Ionel Perlea la pupitrul orchestrei simfonice din Bamberg; 21.45 Din repertoriul cîntărețului Petre Alexandru; 22 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară; 22.55 Moment poetic; 23 Concert de seară (continuare); 24 Buletin de știri; 0.03 — 6 Estrada nocturnă (Buletine de știri la orele 2.00; 5.00). PROGRAMUL II 15 Muzică ușoară; Arii celebre din operele 15.15 lui Mozart; 15.30 Muzică populară; 10 Radiojurnal; 16.15 Mari violoniști — Arthur Grumiaux; 16.55 Sfatul medicului; 17 Buletin de știri;17.05 Concert de muzică populară; 17.30 La centenarul nașterii lui Ilarie Chendi; 17.50 Orchestra Michel Legrand; 18 Publicitate radio; 18.20 Orfeu; 19 Buletin de știri; 19.05 Melodii de estradă; 19.30 Citind ultimele numere ale revistelor culturale) 19.50 Noapte bună copii; 20 Sectă de operă: „Werther" de Jules Massenet; 22.15 Melodii lirice; 22.30 Capodopere ale literaturii; 22.50 Șlagăre lansate de orchestra Paul Ghentzer; 23 Buletin de știri; 23.05 Muzică poloneză din sec. al XVII-lea; 23.35 Arii din operetele lui Filaret 23.45 Sonate de Muzio Barbus Clementi în interpretarea pianistului Vladimir Horowitz; 0.15 Fantezie jubiliară de Eduard Caudella; Concertul în La major op. 283 pentru flaut și orchestră de Carl Reinecke; 0.55 — 1 Buletin de știri. SIMBATA, 27 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6 Muzică și actualități; 7 Radiojurnal; 8 Sumarul presei; 8.08 Matineu muzical; 8.25 Moment poetic; 8.30 La microfon melodia preferată; 9 Buletin de știri; 9.03 La microfon melodia preferată (continuare); 10 Buletin de știri; 10.05 Scene din opere românești ; 10.20 Piese instrumentale; 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova; 11 Buletin de știri; 11.05 Melodii lansate de Aurelian Andreescu ; 11.15 Atențiune șoferi; atențiune pietonii; 11.35 Cîntece interpretate de Corul și orchestra de studio ale Radioteleviziunii, dirijor Carol Litvin; 12 Discul în foileton — Sammy Davis junior; 12.15 Recital de operă Lucia Stănescu; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.30 Radiorecording. PROGRAMUL NI 8.05 Tot înainte; 8.20 Compozitorul-interpret al lucrărilor sale: Darius Milhard; Piesă simfonică și simfonia a VlII-a; 9 Cîntă corurile de copii „Colibri" al școlii de muzică „Franc Sturm“ și al Radioteleviziunii din Belgrad; 9.15 Mult mi-e dragă Dobrogea; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Opera „Fata din Farnest" de Puccini; 10.05 Cenaclul artelor (emisiune pentru tineret); 10.30 De la un șlagăr la altul; 10.50 Melodii populare cu Magda Constantinescu și Ion Săbăduș; 11.55 Dansuri instrumentale de compozitori români; 11.30 Cîntă Angela Similea, Viky și Will Tura; 11.55 Știința la zi; 12 Buletin de știri; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Piese de virtuozitate executate la instrumente populare; 12.30 Muzică ușoară; 13 Radiojurnal; 13.15 Viața de concert a Capitalei; 13.40 Selecțiuni din opereta „Victoria și al ei husar" de Paul Abraham; 14 Buletin de știri; 14.05 De toate pentru toti (reluare). Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramie (tel. 12247) : „Tick, tick, tick" — cinemascop, color, producție a studiourilor americane ; protagonist — Jim Brown („100 de carabine“); regia — Ralph Nelson („A fost cîndva hoț"). Orele: 15. 17. 19. 21. Matineu (ora 10) — „Așteptarea" — Pietricica (tel, 12404)! „După vulpe" — comedie satirică realizată de studiourile americane și italiene , cu Peter Selers, Akim Tamiroff și Maria Grazia Ruccella (10.30, 14.30, 143.30, 18.30, 20.30). SĂVINEȘTI — Aria I „Serata" — film românesc semnat de Malvina Urșianu în rolurile principale : George Mottoi, Silvia Ghelan, György Kovács, Alexandru Drăgan (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August (tel 1572) I „Start la moștenire* — producție a studiourilor engleze, reluare (într-o nouă regie și distribuție a unei comedii satirice de succes „Rîsete In paradis” Intitulată (10, 15, 17, 19, 21).