Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-11-26 / nr. 1169

Pag. 2 Concert­e-lecție în cadrul ciclului de ini­țiere muzicală destinat tine­retului din întreprinderi instituții, Comitetul de cul­­­­tură și educație socialistă al municipiului Piatra și Comitetul municipal Neamț UTC, în colaborare cu Filar­ar­monica de stat „Moldova" din Iași organizează, sîmbătă, 27 noiembrie a.c. orele 18, în sala Teatrului Tineretului, un concert-lecție. Avîndu-l la pupitru pe dirijorul George Vintilă, iar ca solist pe Cor­nelia Vasile, care va inter­preta concertul pentru vioa­ră și orchestră nr. 1 de N. Paganini, programul concer­tului mai cuprinde Rapsodia I de George Enescu și uver­tura fantezie „Romeo și Ju­­lieta" de P. I. Ceaikovski. Concertul — prima mani­festare de acest gen organi­zată anul acesta în munici­piul Piatra Neamț — va fi prezentat de profesorul uni­versitar George Pascu, de la Conservatorul „George E­­nescu“ din Iași. Biletele se găsesc de vînzare la Agen­ția teatrală și la difuzorii voluntari din întreprinderi și unități. Reuniune tematică Propunîndu-și să amplifice și să adîncească educația ar­tistică a lucrătorilor din coo­perativele meșteșugărești „Ar­ta decorativă" și „Unirea" din Tîrgu Neamț, UJCM Neamț organizează astăzi după-amiază, la Casa de cul­tură din oraș o reuniune te­matică intitulată „Teatrul — tribună de promovare a idei­lor progresiste din viața po­porului nostru". Invitat la această reuniune va fi un co­lectiv al Teatrului Tineretu­lui, al cărui director — E­­duard Covali, va vorbi des­pre rolul teatrului în educa­ția estetică a maselor largi. Va avea loc apoi Vizionarea spectacolului „Șeful sectoru­lui suflete“ de Al. Mirodan. In pauză, prof. Mihai Cuș­­mir va prezenta celor pre­zenți expoziția de artă plas­tică a lui Eugen Ispir, ce va fi deschisă cu acest prilej, expoziție inspirată de cu­noscutele „Amintiri din co­pilărie" de Ion Creangă. CEAHLĂUL Constituirea Comitetului județean de cultură și educație socialistă (Urmare din oaa I) permanentă și autentică cola­borare și conlucrare cu cele­lalte instituții de stat, cu toa­te organizațiile de masă și ob­ștești care au funcții educa­ționale, în continuare, Constantin Potîngă a tovarășul subli­niat sarcinile caselor de cul­tură, cluburilor, căminelor cul­turale, bibliotecilor, cinemato­grafelor, muzeelor, ale insti­tuțiilor de artă profesioniste, cenaclurilor literare și ale ar­­tiștilor plastici, în desfășura­rea unei activități cultural-e­ducative multilaterale, cuprin­zătoare, necesitatea participă­rii active a acestora la spori­rea orizontului de cunoaștere al maselor, la formarea omului nou, al cărui profil ideologic, politic și moral a fost atât de strălucit conturat în Progra­mul partidului de îmbunătățire a activității ideologice. In încheiere, vorbitorul exprimat convingerea că Co­­­mitetul județean de cultură și educație socialistă își va în­deplini cu răspundere, cu înalt spirit de exigență și­­ combati­vitate partinică, sarcinile ce-i revin din hotărîrile partidului în domeniul culturii. Din Comitetul cultură și educație județean de socialistă fac parte tovarășii: Gheorghe Bunghez, profe­sor, președintele Comitetului județean de cultură și e­­ducație socialistă Neamț, Marcel Drăgotescu, pro­fesor,­ vicepreședintele C.J.C.E.S. Neamț, Costache Andone, medic, secretarul fi­lialei județene a S.S.M., Con­­stantin Apetri, învățător, direc­torul căminului cultural din Bod­ești, Gheorghe­ Bararg, profesor, directorul Centrului județean de îndrumare a­ crea­ției populare și a mișcă­rii­­ artistice de­­ , amatori, loan Bălut, țăran cooperator la C.A.P. Țibucani, Virgil Mihai­­lescu Bîrliba, muzeograf, di­rectorul Muzeului județean de istorie Piatra Neamț, Con­stantin Blagovici, ziarist, re­dactor șef adjunct al ziarului „Ceahlăul", Vasile Bordeianu, profesor, directorul Universită­ții populare Piatra Neamț, Nicolae Bostan, țăran coopera­tor, președintele C.A.P. Girov, Petru Boureanu, profesor, se­cretar al Comitetului județean U.T.C., Alexandru Bunea, mun­citor la șantierul Săvinești, Nicolae Burtoi, muncitor, secretarul Comitetului de partid al Uzinei de țevi Ro­man, Vasile Chiriac, maistru la fabrica „Comuna din Paris" Piatra Neamț, Gheorghe Cio­­banu, profesor la Liceul nr. 1 Roman, Mihai Ciobanu, profe­sor, președintele Comisiei ju­dețene de difuzare a culturii și științei, Valentin Ciucă, pro­fesor, directorul bibliotecii do­cumentare „G. T Kirileanu", Aneta Cojocaru­, țărancă co­operatoare la C.A.P. Trifești, Mihai Cojocaru, muncitor, se­cretarul comitetului comunal de partid Trifești, Constantin Coneac, medic, directorul Di­recției sanitare județene, Edu­ard Covali, teatrolog, directo­rul Teatrului tineretului Pia­tra Neamț, loan Crăciun, pro­fesor, Inspector general al Inspectoratului școlar județean Neamț, Constantin Cucu, zia­rist, activist al Comitetului ju­dețean de partid, Dascălu, tehnician, Constantin directorul Casei de cultură a sindicate­lor Piatra Neamț, Elena Didoiu, profesoară, directorul Biblio­tecii municipale Piatra Neamț, Florin Dobrescu, jurist, vice­președinte al U.J.C.M., Ale­xandru Gîrbuleț, învățător, di­rectorul Casei de cultură Bi­­caz, Georgeta Grigoriu, profe­soară emerită, Mihai Hobincă, muncitor la U.M.T.F. Piatra Neamț, Constantin Humă, în­vățător, directorul căminului cultural Dobreni, Cruci la Ie­pure, tehnician, secretara Co­mitetului județean de Crucea Roșie, Emilia Ignat, profesor, directorul căminului cultural Cîndești, Alexandru Ionescu, profesor, directorul Casei de cultură Roman, Stela Marica Ionescu, profesoară, muzeo­graf la muzeul „M­­ Sadovlea­­niu", Nicolae Ivancicifi, profe­sor, președintele C.C.E.S. oraș Tg. Neamț, Ladislau I­andk8­­mer, arhitect, șef serviciu mo­numente istorice din Consiliul popular județean Neamț, Cris­tian Livescu, ziarist, președin­tele cenaclului literar „C. Ho­gaș“, Mihai Mancaș, profesor, directorul liceului „Petru Ra­reș" Piatra Neamț, Ionel Ma­rin, profesor, secretar al Com­i­tetului municipal Piatra Neamț al P.C.R., Mihai Mădescu, sce­nograf, președintele Cenaclu­lui U.A.P. Piatra Neamț, Gheorghe Mihalache, tehnici­an, directorul Casei de cultură a sindicatelor Roman, Veroni­ca Mihăilescu, profesoară, membră în Biroul Comitetului județean al femeilor, Toader Miron, economist, vicepreșe­dinte al U.J.C.A.P., Gheorghe Moisei, profesor, activist de partid la Comitetul municipal Roman al P.C.R., Ana Motan, muncitoare la Cooperația de consum Tîrgu Neamț, Ion Ne­­delcu, ofițer, Liviu Niculiu, arhitect, directorul Institutului județean de proiectări, Con­stantin Nistor, tehnician, pre­ședintele Comitetului sindical al U.F.S. Săvinești, Costică O­­chean, economist, directorul întreprinderii cinematografice a județului Neamț, Constantin Olaru, ing. agronom, directo­rul Casei Agronomului Roman, Constantin Olteanu, bibliote­car la biblioteca comunală Borlești, Eugen Oprea, jurist, președintele Asociației Jude­țene a juriștilor, Gheorghe Pal, economist, vicepreședinte al U.J.C.C., Maria Petrican, tehnician la fabrica „8 Martie" Piatra Neamț, Haralambie Pin­­trinjel, învățător, inspector C.J.C.E.S., George Podani, pro­mo­fesor, secretarul Comisiei ju­dețene de difuzare a culturii și științei, Vasile Pricopie, maistru, secretarul Comitetului comunal de partid Pipirig, președintele Consiliului popu­lar comunal, Mircea Ru­­su, inginer la C.I.A.P.N., Paul Seckely, tehnician, di­rectorul Clubului central Bicaz, Florica Simalesik, cercetătoare la de cercetări Pîngărați, Stațiunea Radu Toma, profesor, vicepreședinte al C.J.E.F.S., Gheorghe Ungu­­reanu, profesor, directorul că­minului cultural Doljești, Mi­­nodora Ursache, profesor, mu­zeograf la Muzeul de artă Ro­man, Maria Văideanu, profe­soară, vicepreședintă a Comi­tetului județean al Frontului Unității Socialiste, Vasile Va­sile, profesor, directorul Școlii populare de artă Piatra Neamț, Alexandru Vasiliu, profesor, membru în biroul Consiliului județean al U.G.S.R., Nicolae Vasiliu, profesor, președintele Consiliului județean al orga­nizației pionierilor. Duminica, 28 noiembrie, la Teatrul Tineretului CEL DE AL DOILEA CONCERT AL STAGIUNII SIMFONICE DE LA PIATRA NEAMȚ Din repertoriul românesc. Simfonicul ieșean ne propune pentru duminică 28 noiembrie, incepînd de la orele 11, „Trei tablouri simfonice", lucrare aparținînd , eminentului pedagog Victor Iușceanu. Cum era și firesc, teoreticia­nul modurilor și gamelor­ po­pulare oferă prin cele trei tablouri simfonice un exem­plu strălucit de topire a sub­stanței folclorice în forme ale muzicii culte. Compuse în 1951, tablourile relevă o bogăție de culori și un discurs melodic într-o înveșmîntare armonică sinceră și cu o apar­tenență fidelă la melodia populară românească. Violonista Cornelia Vasile ne va prezenta apoi Concer­­tul nr. 1 pentru vioară și or­chestră în re major de Nicolo Paganini. Din cele cinci con­certe lăsate moștenire poste­rității. Concertul nr. 1, com­pus în 1811, cînd maestrul de­­săvîrșit al arcușului avea nu­mai 29 de ani, reclamă din partea interpretului precizie violonistică și o deplină stă­­pînire a instrumentului. Pa­ganini realizează prin această lucrare monumentală tipul concertului pentru vioară ro­mantic în care apar pentru prima oară în vasta și variata literatură violonistică sunete armonice duble, artificiale, care vor rămîne mult timp o taină pentru cei mai iscusiți violoniști. Concertul se deschide cu­­ o introducere orchestrală avîn­­tată care instalează clasicul Allegro în formă de sonată, în care rolul important nu mai revine temei inițiale ci celei secundare. Tema « Il-a este un cîntec înduioșător, patetic, de o­ lar­gă desfășurare romantică. In felul, acesta prima parte se a­­propie de fantezie, avînd o dezvoltare liberă ce-i dă ten­te improvizatorice în cari a­­par și tem­e liniștite dar și pă­timașe. Partea a II-a, Adagio, rele­vă marea forță paganiniană și, în același timp, farmecul în­sorit al melodismului italian. Contemporanii spuneau despre acest adagio că „iese din a­­dîncul unei inimi sfîșiate", iar Avancronică muzicală compozitorul, dîndu-și seama de forța sa expresivă, comu­nica unui prieten că a scris un adagio care face pe oameni să plîngă. Tema principală re­levă influența stilului de o­­peră, dar în același timp mo­dificări în structura melodiei. „Intensitatea emoțională părții a II-a din Concertul nr.­­ 1 — scria un comentator al o­­perei sale — este atît de ma­re incit melodia rupe zăga­zurile cvadratului academic și se eliberează de cazură, în­tr-o largă desfășurare, care-i extinde raza de acțiune“. Fi­nalul concertului, Rondo, su­gerează prin tema principală, înaripată, o lume feerică. Te­ma centrală pe care orchestra o acompaniază ca Pe o sere­nadă ne aduce aminte și de marele chitarist Paganini, că­ruia i s-au atribuit capacități miraculoase și un meșteșug le­gendar. Din literatura simfonică u­­niversală, George Vintilă — dirijorul concertului — ne va tălmăci una din cele mai mari confesiuni romantice Simfo­nia a IV-a de Robert Schu­­mannn, operă ce vădește intima înrudire a muzicii cu poezia, în care fiecare temă devine o sublimă poezie iar lucrarea în ansamblu un strălucit vo­lum de poeme. Simfonia este un rod al împletirii romantis­mului cu maniera clasică, al admirației profunde pentru Beethoven și al unor puter­nice și zbuciumate trăiri su­fletești de esență pur roman­tică. Concepută în 184! inițial sub numele de Simfonia fan­tastică, lucrarea nu s-a bucu­rat de succes și materialul a fost turnat în forma definitivă a Simfoniei a IV-a în 1851, constituind, de fapt din cele patru simfonii, aceea care ni-l dezvăluie pe inovatorul Schu­mann în marile forme simfo­nice Această compoziție este structurată în spiritul muzicii romantice fiind alcătuită din patru părți care se execută fă­ră întrerupere. In felul acesta, simfonia se aseamănă cu o fantezie simfonică, făcînd le­gătura între simfonia de tip beethovenian, simfonia pro­gramatică a lui Berlioz și noul tip al muzicii romantice, ieșit din simbioza muzicii cu lite­ratura, poemul simfonic con­ceput de­­ Liszt. Cele patru părți ale simfoniei swimman­­niene­­ ilustrează acest lucru, titlurile rezumînd conținutul fiecărei părți. Astfel, Introdu­cerea pregătește, prin temele ei poetice, atmosfera Roman­iei, in­­ care este concentrată întreaga filozofie romantică a autorului. Partea a III-a și a IV-a păstrează numele­­ clasic (Scherzo și Finale) dar sînt organic legate de corpul lu­crării, aducînd nu alte trăiri afective, ci doar diferite nuan­țe ale acelorași puternice trăiri și gîndiri ale principa­lului reprezentant al roman­tismului muzical, prof. Vasile VASILE «■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Oamenii mor și nu mor întotdeauna fericiți,"— pare a fi ideea „Așteptarea". Subiectul filmului dez­voltă, pe de o parte, drama ceferistului Ștefan Bucur, care după ce a muncit preț de 40 de ani se retrage la în senectute, așteptînd, pensie, ac­centuez așteptînd, moartea, iar pe de altă parte, idila a doi tineri, fata mecanicului de locomotivă și băiatul, care va urca în cele din urmă pe Diesel în locul bătrînului ceferist. Există în partitura lui Horia Pătrașcu un soi de nebuloasă dramatică în interiorul căreia se pregătește furtuna, dar furtuna nu va avea loc și nici speranțele nu vor rodi, iar nebuloasa devine­­ realmente tragică. Și ea devine cu atît mai tragică cu cât lum­­ea Fane coincide, moartea forța crudă a lucrurilor, prin ea însăși moartea lui Ciubotărașu. Filmul se transformă, datorită acestei suprapuneri de destine, dintr-un film de substanță, motivat, intr-un film omagial, nefinisat. Iar „Așteptarea" este brusc întreruptă. Nu știu de ce îmi vine să cred că autorii s-au ferit cumplit de dramă și din această cauză au nimerit exact în mijlocul ei. Regizorul Șerban Creangă, a izbutit, cîteva lucruri notabile, mai ales dacă le raportăm la relațiile sale cu oamenii. Creangă are mai înainte de toate un remarcabil simț social. Mă gîndesc la cine­­verité-ul său, la faptul că eroii trăiesc foarte sincer, firesc (vezi secvențele din ar mai ales scena cu pepenele, admirabil interpre­tată de pietreanca prin adop­țiune, Nina Zăinescu). Pe urmă, Creangă se plimbă prin plictisul prozaic al berării­lor, trecînd elegant în lirismul poeziei interpretate de cei doi îndrăgostiți pe malul rîului. Distribuția este aleasă de cei doi autori cu o rară intui­ție a adevărului tipologic. Iată-l, de pildă, pe Ciubotă­rașu (reușita filmului ține înainte de toate de prezența sa), un Ciubotărașu neliniștit, meditativ, bîntuit de ideea sfîrșitului, un Ciubotărașu, care devenise încă în­ viață fiind, numărul 1 al ecranului românesc, tocmai prin firescul său, prin sinceritatea absolut neșarjată. Ceva contra­făcut există totuși în vocea sa, pentru că Ciubotărașu, din moti­vele pe care le știm, este du­blat în acest film de actorul Mihai Mereuță. Urmează acest tandem Nina Zăinescu. — Vladimir Găitan. Tînăra actriță este înzestrată cu de toate pentru a face carieră cinema­tografică, farmec autentic, chip fotogenic, voce agreabilă Găitan a depășit pragul pro­misiunilor odată cu „Recon­stituirea", în „Așteptarea" el nu este mai mult decît un adolescent simpatic, amuzant. Alte personaje, în afară poate de Ernest Maftei și Aurel Giurumia, care să merite judecata noastră, nu am văzut. Eugen TURESCHI < . t >. cAstetizarea Filmul săptâminii U Ședința biroului Comitetului județean al femeilor Miercuri s-a întrunit, la Pia­tra Neamț, biroul Comitetului județean al femeilor.. A fost analizată activitatea telor și comisiilor de comite­privind sprijinul acordat femei cir­cumscripțiilor medico-sanitare în desfășurarea acțiunilor in caracter­ de masă. In urma unor fructuoase dis­cuții biroul a făcut recoman­dări comitetelor și comisiilor de femei pentru intensificarea contribuției lor în acest dome- Ședința biroului Comitetului orășenesc de partid Bicaz Ieri, biroul Comitetului oră­șenesc de partid Bicaz a ana­­­lizat, în ședința sa, preocu­parea organizației de bază de partid și a conducerii Școlii de șoferi, din localitate, pentru e­­ducarea și pregătirea profe­sională a elevilor. Biroul Comitetului orășenesc de partid a adoptat măsuri me­nite să ducă la îmbunătățirea muncii de partid și a procesu­lui instructiv-educativ în a­­ceastă școală cu importante răspunderi în pregătirea con­ducătorilor auto necesari acti­vității de transport din jude­țul nostru. Vineri, 26 noiembrie 1971 Curier (Urmare din pag. II al activității profesorilor de educație fizică și antrenori­lor). Simpozionul va începe la ora 19 și la el sunt invi­tați să ia parte cadrele di­dactice de educația fizică și antrenorii din municipiu­l EXPOZIȚIEI DE PRODUȘII CULINARE în cadrul „Lunii prepara­telor culinare". Trustul a­­limentației publice locale din Piatra Neamț, organizează mîine, 27 noiembrie în sala bufetului „Ozana“ o expozi­ție culinară cu vînzare. Con­sumatorii vor găsi aici un mare număr de produse, spe­cialități ale maiștrilor cofe­tari, bucătari și carmangeri din cadrul unităților trustu­lui. Expoziția se­­ deschide pentru public începînd cu orele 12 Pentru o muncă educativă cu rezonanțe in pregătirea viitorilor muncitori Plenara cu activul a Co­mitetului UTC al Centrului școlar chimic din Piatra Neamț, care s-a desfășurat de curînd, a stabilit unele mă­suri menite să contribuie la îmbunătățirea muncii de pre­gătire a viitorilor chimiști. Materialul prezentat, nul de măsuri adoptat, pla­și în mare parte și discuțiile, au dovedit un spirit exigent­, combativ, revoluționar, au scos în evidență o serie de neajunsuri ce s-au făcut sim­țite în activitatea trecută. Principalul neajuns a fost sla­­­ba preocupare a comitetului coordonator cît și a organi­­­­zațiilor UTC pe clase și pro­­­filuri ale școlii, pentru cul­­­­tivarea răspunderii la fiecare elev fată de rostul pe care îl are în școală cît mai ales pentru dezvoltarea unor înal­te trăsături morale, caracte­­­­­ristice clasei muncitoare,,­din care mulți din actualii elevi vor face parte în viitorul a­­propiat. Se știe că statul nostru face eforturi însemnate pen­tru pregătirea noilor deta­șamente de muncitori și îm­bucurător este că cei mai mulți dintre elevii Centrului școlar chimic își dau seama de aceasta și acționează cu dăruire pregătindu-se temei­nic pentru a răsplăti cum se cuvine aceste preocupări sta­tornice ale partidului și sta­tului. Sînt însă și cazuri, cînd elevii pun prea puțin preț pe obligațiile ce le au, lipsind de la programul de pregătire practică și de la cel de pregătire teoretică. Față de aseme­nea situații, birourile organi­zațiilor UTC, organizația UTC în totalitatea ei, nu au creat un curent de opinie întot­deauna favorabil lichidării atitudinii înapoiate față de muncă și pregătirea teore­tică, împotriva acelora care privesc cu indiferentă pregă­tirea lor multilaterală. Cei din conducerile lor UTC pe clase, organizații­întrebați cum văd ei înșiși astfel de stări de lucruri, au dat răs­punsuri departe de a fi mul­țumitoare : „Ce să le facem noi dacă atîta înțeleg Situația la învățătură pe primul trimestru, din care a trecut jumătate nu­ se pre­zintă la unele clase, chiar din ultimul an, satisfăcător. Deși sunt unii elevi care consideră că ajungînd în anul 111, fie că vor învăța, fie că nu, ori­cum tot vor deveni absol­venți ai școlii nu s-a luat o poziție hotărîtă împotriva lor. Cu toate că organizația UTC a Centrului școlar chi­mic a înregistrat de-a lungul anilor rezultate bune in ac­tivitatea cultural-educativă și de muncă patriotică, lucru­,TJ la"Trai ■ T „­,ît ’ Marginalii la Plenara cu activul * a Comitetului U.T.C. de la Centrul școlar chimic din Piatra Neamț rile ar fi fost și­ mai bune dacă multe din acțiuni­ ar fi fost făcute temeinic. Este cu­noscut faptul că pentru reuși­ta unor acțiuni, oamenii trebuie să cunoască bine ce au de făcut, să fie mobilizați, să simtă răspunderea actului la care sunt antrenați. Dar și din acest punct de vedere în școală s-a făcut încă pu­țin. Din partea organizațiilor UTC a existat o slabă preo­cupare pentru popularizarea în rîndul elevilor a principa­lelor documente de partid și a însușirii conținutului aces­tora. Așa se explică cum în­seși birourile organizațiilor UTC nu erau în cunoștință de cauză cu unele aprecieri pri­vitoare la rolul și atribuțiile tineretului, a UTC în contextul organizației măsurilor stabilite de partid pentru fău­rirea societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Necu­­noscînd aceste sarcini elevii și cu atît mai mult uteciștii nu se simt suficient de mo­bilizați pentru îndeplinirea unor îndatoriri firești. Au fost organizate prea puține dis­cuții despre locul și rolul clasei muncitoare în structu­ra socială a României, despre necesitatea dezvoltării tin­e a patriei noastre, con­De altfel, luînd cuvîntul la ple­nara cu activul I. Timofte, o­­perator chimist la CIA Piatra Neamț, fost secretar al or­ganizației UTC a școlii profe­sionale, a subliniat că toți cei ce sînt mediocri în școa­lă, la fel sînt și în produc­ție că există o strînsă legă­tură între pregătirea teore­tică și practică și pregătirea generală pentru a intra cu toate forțele în procesul d­e muncă. Sunt incă elevi 'care n­u înțeleg "idf ce ăsta'i chestiune deosebit de importantă. Poa­te în aceasta își găsește' ex­­plicatia $T 'saprancrtrali'cred că viitoarei meserii îi poți cunoaștie tainele­ abia,­­ cînd devii lucrător cu diplomă. O slabă educație a fost făcută și în ceea ce privește­­ păstrarea și grija fata de a­­vutul obștesc. Este foarte a­­devărat că la acest centru învață peste 2.500 de elevi dar aceasta nu­­ înseamnă că mobilierul, celelalte bunuri pot fi deteriorate, că li se poate scurta viața tocmai ca urmare a unei înțelegeri și mentalități greșite din par­tea unor elevi a ceea ce în­seamnă bun comun. O concluzie generală pen­tru întreaga activitate se im­pune cu pregnanță , trebuie desfășurată o muncă politică mai intensă și în m­od vergent de către toți și con­cu toți factorii chemați să reali­zeze procesul instructiv-edu­cativ, pentru cultivarea și dezvoltarea la fiecare utecist, elev, a menirii pe care o are în școală pentru dezvolta­rea unui spirit combativ, re­voluționar, militant — atri­bute fundamentale ale cla­sei noastre muncitoare, clasă ce se întărește continuu prin primirea în rîndurile ei, în fie­care an, a noi contingente de tineri, contingente ce trebuie să răspundă exigen­țelor de a face parte din cea mai înaintată și revolu­ționară clasă a societății noastre, clasa muncitoare. M. ȘTEFANESCU Tv VINERI, 26 NOIEMBRIE 18 Deschiderea emisiunii. Căminul­ 18.50 Lumea copii­lor; Povestea bătrînului cedru; 19.10 Tragerea foto; 19.20 — 1001, de seri; 19.30 Telejurnalul de seară; 20 Cronica politică internă, de Eugen Mândric; 20.15 Inter­mezzo muzical cu orchestra Valențiu Grigorescu. Film artistic . Nemurire; 20.25 product­e a studiourilor Al­­­bania Nouă, 1970. Regia Viktor Ghika; 22.05 Pano­ramic științific; 22.35 Tele­jurnalul de noapte. Radio VINERI, 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri; 15.05 Revista economică; 15.30 Pagini vocale și orchestrale; 16 Radiojurnal; 13.15­­ Muzi­că de promenadă; 16.30 Melodii de Richard Stein și Petre Mihăescu­; 16.50 Publicitate radio; 17 Pentru patrie; 17.30 înregistrări din spectacolul f­ormației artis­tice „Ciocîrlia" din București; 18 Orele serii; 20 Tableta de seară de Vasile Rebrea­nu; 20.05 Zece melodii preferate; 20.40 Cîntă Ioana Cristea; 20.55 Știința la zi; 21 Revista șlagărelor; 21.30 Ionel Perle­a la pupitrul orchestrei simfonice din Bamberg; 21.45 Din reper­toriul cîntărețului Petre Alexandru; 22 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară; 22.55 Moment poetic; 23 Concert de seară (continuare); 24 Buletin de știri; 0.03 — 6 Estrada nocturnă­ (Buletine de știri la orele 2.00; 5.00). P­ROGRAMUL II 15 Muzică ușoară; Arii celebre din operele 15.15 lui Mozart; 15.30 Muzică popu­lară; 10 Radiojurnal; 16.15 Mari violoniști — Arthur Grumiaux; 16.55 Sfatul medi­cului; 17 Buletin de știri;­­17.05 Concert de muzică populară; 17.30 La centenarul nașterii lui Ilarie Chendi; 17.50 Orchestra Michel Le­­grand; 18 Publicitate radio; 18.20 Orfeu; 19 Buletin de știri; 19.05 Melodii de estradă; 19.30 Citind ultime­le numere ale revistelor culturale) 19.50 Noapte bună copii; 20 Sectă de operă: „Werther" de Jules Masse­net; 22.15 Melodii lirice; 22.30 Capodopere ale lite­raturii; 22.50 Șlagăre lansate de orchestra Paul Ghentzer; 23 Buletin de știri; 23.05 Muzică poloneză din sec. al XVII-lea; 23.35 Arii din operetele lui Filaret 23.45 Sonate de Muzio Barbus Cle­menti în interpretarea pia­nistului Vladimir Horowitz; 0.15 Fantezie jubiliară de Eduard Caudella; Concertul în La major op. 283 pentru flaut și orchestră de Carl Reinecke; 0.55 — 1 Buletin de știri. SIMBATA, 27 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6 Muzică și actualități; 7 Radiojurnal; 8 Sumarul presei; 8.08 Matineu muzical; 8.25 Moment poetic; 8.30 La microfon melodia preferată; 9 Buletin de știri; 9.03 La microfon melodia preferată (continuare); 10 Buletin de știri; 10.05 Scene din opere românești ; 10.20 Piese in­strumentale; 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova; 11 Buletin de știri; 11.05 Melodii lansate de Aurelian Andrees­­cu ; 11.15 Atențiune șoferi; atențiune pietonii; 11.35 Cîntece interpretate de Corul și orchestra de studio ale Radioteleviziunii, dirijor Carol Litvin; 12 Discul în foileton — Sammy Davis junior; 12.15 Recital de operă Lucia Stănescu; 12.30 Intîlnire cu melodia popu­­lară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.15 Avan­premieră cotidiană; 13.30 Radiorecording. PROGRAMUL NI 8.05 Tot înainte; 8.20 Compozitorul-interpret al lucrărilor sale: Darius Mil­­ha­rd; Piesă simfonică și simfonia a VlII-a; 9 Cîntă corurile de copii „Colibri" al școlii de muzică „Franc Sturm“ și al Radioteleviziu­nii din Belgrad; 9.15 Mult mi-e dragă Dobrogea; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Opera „Fata din Farnest" de Puccini; 10.05 Cenaclul arte­lor (emisiune pentru tineret); 10.30 De la un șlagăr la altul; 10.50 Melodii populare cu Magda­ Constantinescu și Ion Săbăduș; 11.55 Dansuri instrumentale de compozi­tori români; 11.30 Cîntă Angela Similea, Viky și Will Tura; 11.55 Știința la zi; 12 Buletin de știri; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Piese de virtuozitate e­xecutate la instrumente populare; 12.30 Muzică u­­șoară; 13 Radiojurnal; 13.15 Viața de concert a Capitalei; 13.40 Selecțiuni din opereta „Victoria și al ei husar" de Paul Abraham; 14 Buletin de știri; 14.05 De toate pen­tru toti (reluare). Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­­ramie (tel. 12247) : „Tick, tick, tick" — cinemascop, color, producție a studiouri­lor americane ; protagonist — Jim Brown („100 de ca­rabine“); regia — Ralph Nelson („A fost cîndva hoț"). Orele: 15. 17. 19. 21. Mati­neu (ora 10) — „Aștepta­rea"­ — Pietricica (tel, 12404)! „După vulpe" — comedie satirică realizată de stu­diourile americane și ita­liene , cu Peter Selers, Akim Tamiroff și Maria Grazia Ruccella (10.30, 14.30, 143.30, 18.30, 20.30). SĂVINEȘTI — Aria I „Serata" — film românesc semnat de Malvina Urșianu­­ în rolurile principale : Geor­­g­e Mottoi, Silvia Ghelan, György Kovács, Alexandru Drăgan (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August (tel 1572) I „Start la moș­tenire* — producție a stu­diourilor engleze­, reluare (într-o nouă regie și distri­buție­ a unei comedii sati­rice de succes „Rîsete In paradis” Intitulată (10, 15, 17, 19, 21).

Next