Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-12-08 / nr. 1179

Pag. 2 Paul TUTUNGIU Istorie (Privind printr -un bucium) II văd pe Hor­ia cu ochii pe zare Și țara sub mantia Iui așteptînd Plaiul să murmure în sărbătoare, Steag — libertatea sa fluture blind. Pe toată trupul său strigind Poporul viu ascuns în brazi Și-n spicele sub cer plingind O zi eternă, șoim de jurămînt. La țâr­mare de veac Doja cel crunt, Din iarbă izvorît și din pămînt, Cînd în topor țipa un sînge sünt, Fulgii de noapte cum ningeau mărunt. O, fierul înroșit pe țeasta sa, Îndurerînd pădurile în oase, Orgolios rămas pe zarea mea în timpul dimineților frumoase. Sub Tudor clar, văd doinele cîmpiei în brazde încolțind ascunse stele. Cum flintele se rup din arbori triști să dezvelească flori sevelor grele. Bălcescu plămădit către azur în roșu, galben, în albastru pur Cu dalbă fruntea sfredelind setos Destinul încrustat pe-ntîiul os. El îmi arată scrisul de demult și eu văd plaiul, astrele pe umăr Și un taifun de bucurii ascult Pe-un orizont cu steaguri fără număr. Patria (Cîntec pentru plaiul dintotdeauna) Aici e țara mea ne­ îngenunchiată Prin fum de rodii țară rămînînd Stea sieși dar fîntînă totodată Trup mnic de pămînt și gînd. Întîiul os ce doarme-n temelii Ridică prin milenii țeasta mea Să soarbă plai român prin ochii vii Cer românesc să bea cu inima. Aici unde sub boltă fiu cu fiu Din stalactite picură zeiesc E țara mea și-n sufletul ei știu Viu să renasc, viu să respir, viu să iubesc. Ion CÎRNU Aceasta îmi este patria Patria mea e pînă dincolo de închipuire, aici m-am născut fără profeții și fără heralzi am făcut doar o legătură la șirul evenimentelor care nu se aseamănă cu nici un altfel de șir. Aici m-am născut în spuma răzvrătitelor unde, păstrător de tradiții printre oameni făurindu-mi istoria, în jurul meu gravitează o lume pe care o port în suflet, în dorul aprins de primăverile cu seva în dorințe de tîrziu. Aceasta îmi este țara care a sădit sentimentele cu care pornesc în calea cîntecului. Simplu și pămîntean legămînt­­ între vîrstă și puritate. Dumitru UD­REA Vi­ziune Va veni o vreme Cînd păsările Vor face cuib în inimile noastre Și aerul Va fi mai hrănitor Ca laptele. Atunci, în cumpăna soarelui Vor urca ideile noastre. Din clipa aceea Anii se vor socoti începînd de la noi. Dan MUTAȘCU Poem Iedera ninsorii suie pe Ceahlău cu fulgi ca mirii fragezi preamărindu-1. Pe locul vetrelor albastre cuprinse de pastori-ciclopi „Creanga de Aur" își mai colindă gîndul... E gîndul curat ca un ou, gînd care doarme iepurește sub zeghea triumfală a zăpezilor și care aduce-n focul nopții de­ Anul Nou cel mai înfrigurat și-nfiorat ecou, acela al pădurilor de pini pe care Țara Românească le cheamă să ciocnească­ o sărutare... Desene de Radu CEON TEA Nioolae DUMBRAVĂ La ceasul acesta La ceasul acesta, un cerb înstelat aleargă prin imnuri și țară. Diminețile sună prelung în stejari, vulturi se scaldă în steaua polară. Un cor bărbătesc mută doina mai sus... Fertilă și calmă ni-i frumoasa podgorie și codrii în care întîi ne-am rostit. Intrăm in istorie ca un anotimp despletit. Răsară și curgă mereu visătoarele fluvii spre care cu fruntea de aștri venim­ Pe cadranele patriei, soarele cade cu sunetul plin. CEAHLĂUL PAGINA LITERARA ■ *y. Nicolae SAVA Partidul Manole, meșter Manole, zidar lingă soare Cîntul Anei tale zidite mă doare Dar lucrul tău înșurubat în cer Ne-a prefăcut aripa de ceară în fier. Crugul luminat de victorii depline Cîntul stă să coboare în fluier prin mine Sîngele lui m-a luminat atît de frumos Din Țara de Sus pînă în Țara de Jos. Și n-am cuvinte pentru­ atîtea fapte Nici iarbă pentru­ atîtea flori Dar am o inimă ce bate De douăzeci de milioane de ori. Emil NICOLAE Țara sub clopot de soare Țărmuri albastre prin care trupu-mi se leagănă dus — lacrima unei lumine — adevărat neascuns lingă păduri transparente marginea lor murmurată gesturi sublime ridică întru slăvire căci iată pînă să-și vindece toamna pleoapele ei foșnitoare am adunat și­ am iubit țara sub clopot de soare La 24 mai 1930 în fața u­­nui numeros public adunat la Sorb­onna, profesorul Jean Bo­utière își susținea teza de doctorat intitulată "La vie et l'oeuvre de Ion Creangă", lu­crare editată deja cu cîteva luni înainte, la Paris, în e­­ditura universitară J. Gamber. Bine primită de publicul româ­nesc, elogios recenzată de Artur Gorovei și D. Furtună, scrierea constituia, după ex­presia autorului ei, „un studiu complet asupra povestitorului Ion Creangă“ (conf. scrisoarea din 23. XI.1927 către Leca Morariu). Profesorul B­o­u­t­i­èr­e (1.X0898—26.1.1967), fost șef al catedrei de limbă română la Sorbona, elev al romanistu­lui Mario Roques, bun cunos­cător al limbii române, pe care și-o perfecționase în cei doi ani (1920—1922) cît a stat în România ca membru al mi­siunii universitare franceze, consacrîndu-se studiului rei lui Creangă, aducea, ope­de fapt, un omagiu poporului ro­mân. Fiind recomandat de către Mario Roques savantului Ni­­colae Iorga, Jean Boutière s-a bucurat de sprijinul istoricu­lui român, care i-a facilitat stabilirea unor contacte cu cărturarii români cunoscuți drept exegeți ai operei lui Creangă. Firesc, alături de Leca Morariu Jean Boutière șe și D. Furtună, adresează lui Gh. T. Kirileanu și, ulterior, cărturarului Artur Gorovei, lui C. Moisil. Jean Bart. Gh. T. Kirileanu, era cu­noscut pentru prețioasele sale contribuții documentare la cu­noașterea vieții și operei lui Creangă, contribuții publicate în revistele „Șezătoarea" „Ion Creangă", prin cele cîteva și ediții ale operelor lui Creangă editate sub îngrijirea sa, în­­cepînd cu ediția din anul 1906, întocmită de Ilarie Ghendi și Gh. T. Kirileanu. Opera lui Creangă a fost întregită și de un glosar al cuvintelor din cuprinsul „Amintirilor“ și „Poveștilor", tălmăcite nuan­țat de către Gh. T. Kirileanu și folcloristul Al. Vasiliu-Tă­­tăruși". Continuindu-și cercetările, după ce a preluat critic infor­mațiile cuprinse în „Dizionari degli scriitori contemporani" (editat în 1878, de Angelo de Gubernatis) și pe cele din pri­ma încercare de biografie a lui Creangă, datorată prietenului său, Grigore I. Alexandrescu. Jean Boutière s-a folosit de in­formațiile furnizate de Leca Morariu în articolul „Instituto­rul Creangă" (1925), precum și de numeroase contribuții docu­mentare datorate cărturarilor: D. Furtună, Artur Gorovei, Gh. T. Kirileanu. Prima scrisoare adresată a­­cestuia din urmă datează din 27 noiembrie 1927 și în cuprin­­sul ei profesorul francez soli­cită un împrumut de reviste: „Familia“, „Junimea literară", „Luceafărul", „Făt-Frumos" im­presionantul dicționar român­­german, operă a filologului H. Tiktin. în contextul aceleiași scrisori, sînt formulate șase în­trebări referitoare la viața și activitatea literară a lui Crean­gă, un accent deosebit punîn­­du-se pe reconstituirea biblio­tecii povestitorului, a lecturilor sale preferate, a culturii sale. O altă problemă de maximă importanță asupra căreia cei doi cad de acord este aceea a „influenței" exercitată de Tinea Vartic asupra procesului de e­­laborare a basmelor lui Crean­gă. Unele materiale documenta­re, uneori inedite, furnizate de Kirileanu (broșuri, reviste, zia­re, fotografii, corespondență), au fost folosite de Jean Bou­tière în special pentru redac­tarea capiolului dedicat stu­diului vieții lui Creangă, asu­pra căreia existau încă multe inadvertențe documentare, în intentia de a completa ineren­tele lacune de informație, cu­prinse totuși in lucrare, pe u­­nul din volumele oferite de că­tre Jean Boutière, volume afla­te astăzi în Biblioteca docu­mentară din Piatra Neamț, Kiri­leanu a adăugat precizări de ultimă oră, rod al cercetărilor sale sau ale altora. Corespondenta Jean Boutière- G. T. Kirileanu a continuat și după anul 1930, între cei doi stabilindu-se strînse relații de prietenie, conținutul scrisorilor însă fiind mai general și vizînd probleme ale răspîndirii cultu­rii­­ românești în Franța, cinci ani înaintea morții. Ca în 1962, ca un ultim omagiu adus prieteniei franco-române, Jean Boutière a prefațat „Nuvelles roumanines. Antologie des pro­­sateurs roumains“ volum apă­rut in reputata editură ziană „Seghers", pari­ prof. Valentin CIUCÄ Colaborarea Jean Boutiére- Gh. I. Kirileanu la prima exegeză „Creangă“ Vasi/e ARTEN IE Timpul jării Din rouă străbunilor crește puterea în roș sărutată, prin vaduri de stea și ctitorește altar și frescă nouă pentru zidirea țârii, țara mea. Cu glasul de doină, cu trupul de stei, arborescentă, lumina dă în spice ; și faptele, căci azi e timpul țării, dintre istorii stau cîntec să ridice. Din horbota aceasta de păduri și m­uri și din tapiseriile de aur ale gliei, din griul mineral luminii zilei dat străfulgeră-ntreg timpul României. i Constantin BUTUC Trec cerbii Trec cerbii apele noastre peste torentele lăptoase de lună și-n liniștea strecurată prin cetini, noi stăm în ungherul pădurii și rîdem ninși de lumină înspre genună... Căutăm apoi curcubeul înfipt tăios între două iubiri și ne certăm împărțindu-i culorile pînă cînd zimbrii trec cu zorile sîngerînde în coarne... Miercuri, 8 decembrie 1971 Cronica filmului creiațtozt un film american , scenariu și regie — George Seaton ; în rolurile principale — Burt Lancaster, Dean Martin, Jean Seberg, George Kennedy, Helen Ha­yes etc. Imun la tot soiul de scep­­ticisme exprimate aprioric cu privire la creația sa, George Seaton a continuat cu obsti­nație să scormonească viața unei mari societăți de navi­gație aeriană. A dat în cele din urmă peste o peliculă, care n-aș zice că nu ne in­teresează, mai ales acum în era deturnărilor despre care presa vorbește atât de diurn și de dureros, ci dimpotrivă ne ține în scaun cu sufletul la gură și uneori ne și emo­ționează. Dar Seaton nu știe că o emoție nu poate ține două serii, iar „Airport" fiind aproape tot ce știam și de fapt așteptam, începe la un moment dat să ne plictiseas­că: în cele trei ceasuri de vizi­onare, aeroportul „Lincoln" trăiește clipe de suspensie. Este iarnă și iarna pertur­­bează buna funcționare a a­­vioanelor: zboruri ratate, zboruri amînate, zboruri sus­pendate și pe deasupra un Boeing­ 707 împotmolit pe singura pistă utilizabilă. în această atmosferă hitchockia­­nă, pilotul Demerest este o­­bligat de niște comandamen­te morale superioare să de­coleze spre Roma. între pa­sagerii săi, iată cornflictul, două personaje destul de stranii : o bătrânică fără bi­let, coborâtă parcă dintr-o lume de western și un domn. Dar elegantul domn este un schizofrenic pentru că poartă cu sine o mapă și în mapă o bombă. El urcă în avion măcinat de angoase și nu­mai niște rațiuni absolut gra­tuite sau convenționale, dacă vreți un termen mai cinema, îl obligă să-și sacrifice via­ța în numele fericirii soției sale rămasă peste ocean pentru a încasa polița de asigurare. în cele din urmă explozia nu poate fi evitată iar pasagerii sunt, firește, sal­vați grație prezenței de spi­rit a pilotului Dean Martin. Și Boeing-ul se va întoarce la „Lincoln" unde pista este, finalmente, eliberată și filmul se termină și... Răsuflăm cu toții ușurați, dar scenaristic vorbind „Air­port" nu avea voie să du­reze mai mult de o oră și jumătate. Pentru că fiecare dintre noi bănuiește că a­­variat, avionul avea să a­­terizeze în cele din urmă, îl suportă, totuși fiindcă el este agrementat de două creații actoricești remarcabi­le. Este această doamnă He­len Hayes care pentru pito­rescul său rol primește „Os­car“ în 1970 și George Kennedy (l-au­ văzut zilele trecute în „Tik-Tick") ne­maipomenit de firesc și, de american. Jean Seberg joa­că insultător de fals, iar Burt Lancaster, păcat, ce mult ne-a plăcut Burt Lancaster în „Ghepardul" și mai ales în „Discipolul diavolului" dar atenei era duminică și ne a­­flam cu tot­ în fata televi­zoarelor. Eugen TURESCHI Tv MIERCURI, 8 DECEMBRIE 18 Muzică; Emisiune de actu­alitate muzicală; 18.15 Mult e dulce și frumoasă; 18.30 Confruntări; 18.50 Gala inter­preților;­­19.10 Tragerea pro­­noexpres; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnalul de seară; 20 Cincinalul în acțiu­ne; Județul Buzău la cotele industrializării; 20.10 Teleci­­nemateca; „Șeicul alb"; 21,55 Anch­etă tv... Procesul unei prejudecăți; 22.40 Telejur­nalul de noapte; 22,50 Tenis: „Turneul campionilor". Trans­misiune directa de la Paris. Radio MIERCURI, 8 DECEMBRIE PROGRAMUL I 16 Radiojurnal; 16.15 Pagini din creația lui Gheorghe Cu­­cu; 16.30 Piese vocale și or­chestrale de Sergiu Malagam­ba; 16.50 Publicitate radio; 17 Antena tineretului; 17.30 muzică populară; 18 Orele se­rii; 20 Tableta de seară de Virgil Cândea; 20.05 Zece me­lodii preferate; 20.40 Cîntă A­­lexandru Grozuță; 20.55 Ști­ința la zi; 21 Revista șlagăre­lor; 21.30 Sport; 23.15 Con­cert de seară; 24 Buletin de știrii 0.03—6 Estrada noctur­nă. PROGRAMUL II 15 Șlagăre de ieri și de azi; 15.20 Cîntați fete și feciori; 15.30 Radio-școală; 16 Radio­jurnal; 16.15 Mari interpreți — Clara Haskil; 16.50 Pe teme medicale; 22 Cvartetul nr. 1 de Ion Dumitrescu; 22.30 U­­niversitate radio; 22.45 Or­chestra Petre Magdin; 23 Buletin de Știri; 23.05 Discuri rare; 23.50 Fragmente din o­­pereta „Culegătorii de stele" de Florin Comișel; 0.10 Sexte­tul „Tinerețe“ de Leos Jana­­cek; 0.35 Recitalul sopranei Celestina Casapietra , arii din opere de Haendel și Purcell; 0.05—1 Buletin de știri. JOI, 9 DECEMBRIE PROGRAMUL I 6 Muzică și actualități; 9.30 Odă limbii Române; 10 Bu­letin de Știri; 10.05 De-a lun­gul Dunării cu ci­tec și joc; 10.30 Clubul călătorilor; 11 Buletin de știri; 11.05 Ciu­tă Caterina Caselli; 11.15 Din țările socialiste; 11.30 Corul Radioteleviziunii dirijat de Aurel Grigoraș; 12 Discul zi­lei: Trio Grigoriu; 12.15 Re­cital de operă Rita Gorj; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Ra­diojurnal; 13.15 Avanpremie­ră cotidiană; 13.27 Cîntecul e pretutindeni; 14 Compozitorul săptămînii — Piotr Ilici Ceai­­kovski; 14.43 Cînită Teodosia Vintilescu și Florea Voinicilă. PROGRAMUL II 8.05 Tot înainta (emisiune pentru pionieri); 8.20 Uver­tura „Oberon" de Carl Ma­ria von Weber; 9 Miniaturi corale în interpretarea Co­rului Palatului pionierilor din București; 9.15 Arii din operetele lui Rodgers; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Mu­zică populară; 10 Cînta Au­ra Urziceanu; 10.10 Din li­teratura țărilor socialiste; 10.30 Fragmente din opera „Domnița din depărtări" de Mansi Barberis­t 11 Muzică populară; 11.30 Muzică u­­șoară; 11.55 Știinta la zi; 12 Buletin de știri; 12.03 A­­vanpremieră cotidiană; 12.15 Cîntă Alin Noreanu; 12-30 Zarzuele în interpretarea an­samblului Radioteleviziunii spaniole; 13 Radiojurnal; 13.15 Varietăți muzicale; 14 Buletin de știri; 14.05 Viers și joc; 14.30 Ateneu. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­ramic (tel. 12247) : „Aero­portul" — un film cu multe peripeții și o distribuție de zile mari: Dean Martin și alții — producție a studiou­rilor americane (10, 15, 17,30, 20). — Pietricica (tel.. 12404) : „Șarada" — comedie poli­­țistă americană cu Cary Grant și Audrey Hepburn, uimitori prin prezență sce­nică și umor (10.30, 14-30, 16.30, 18.30, 20.30). ROMAN — 23 August (tel. 1572); „Sprijiniți-l pe șerif" — o producție a studiourilor din SUA ; western parodie aparținînd celebrului regi­zor Kurt Kennedy (10, 15, 17, 19, 21). — Victoria (tel. 1770)­ „Turnul de aramă" — o pro­ducție a studiourilor ceho­slovace, în regia lui Martin Holy, distins cu „Marele premiu" la Festivalul inter­național de televiziune de la Monte Carlo (10, 18, 20). r­a TÎRGU NEAMȚ — Victo­(tel. 306) i „Lokis" — adaptare pentru ecran a ce­lebrei nuvele cu același nume a lui Prosper Mérimée — producție a studiourilor poloneze (16, 18, 20). TARCĂU, „Adio, Granada“ — respectind regulile genu­­nului, filmul prezintă aspecte ale unui spectacol muzical susținut de Claudio Villa (16, 18, 20). Muzee PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul Județean de istorie — str. Libertății nr. 1. — Muzeul memorial „Ca­­listrat Hogaș", str. G. Hogaș nr. 1. — Muzeul Județean de Ști­ințe naturale — str. V. I. Le­nin. ROMAN — Muzeul de Is­torie, str. Guza Vodă nr. 28. TIRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie, str. V. I. Lenin, — Muzeul memorial "Ion Creangă" — Humulești, vinatori — neamț — Muzeul memorial .Mihail Sadoveanu*. Expoziții PIATRA NEAMȚ —■ Combinatul de îngrășăminte azotoase — Expoziția jude­țeană de artă plastică. PIATRA NEAMȚ — Colec­ția de artă­ Retrospectivă G D STAHL ROMAN — Colecția de artă: retrospectiva LASCAR VOREL. DURAU — Punctul muze­istic: Expozita „Valea Bis­triței in arta plastică“­DOBRENI — Căminul cul­tural : Expoziție de grafică militantă.

Next