Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-10-14 / nr. 1132

Pag. 2 CEAHLĂUL VIATA CULTURALA Exigențele actuale, nevoile spirituale ale maselor impun Un m stil k muncă in activitatea Casei de cultură din Piatra leamat a Chemata $3 catalizeze viata spirituală a localităților noastre urbane, casele de cultură din judet sunt Investite cu înalte funcții educativ-formative, cu răspunderi superioare in cristalizarea și dezvoltarea conștiinției politice socialiste a maselor. Și, este o certitudine, s-au obtinut In acest sens unele realizări remarcabile, au fost puse In valoare largi posibilități. Din păcate insă, in ansamblu, activitatea acestor instituții se află încă sub imperiul improvizației, al lipsei de perspectivă și de concepție unitară. Aceste deficiențe ies cu atît mai mult în evidență la Piatra Neamț, unde casa de cultură a sindicatelor are menirea de a concentra și determina viata spirituală centrului de județ, de a-i conferi o mare densitate, personalitate distinctă. în contextul actualelor sarcini trasate de partid activității politico-ideologică, de educație instituțiile culturale primesc, după cum se știe înalte investituri politice, formative lasă însă că, la o bună bucată de vreme după adoptarea acestor măsuri, la instituția pietreană multe din acțiunile desfășurate mai poartă încă pecetea formalismului, au un slab conținut de idei politic-ideologic. Se lucrează încă birocratic, sunt neglijate acțiunile de sondare a opiniei publice, colaborarea cu toți factorii de răspundere activiști de partid și de stat cu oameni de cultură și artă, specialiști, cai alte instituții de cultură din județ și din afara acestuia. Mai mult chiar, este lipsită de viabilitate însăși activitatea consiliului de conducere al casei de cultură, în special datorită promovării în acest organism a unor cadre lipsite de inițiativă și răspundere, de suficientă pregătire politică și profesională. De aici — chiar prin planurile și programele de activitate — abordarea simplistă, unilaterală, limitată a dezideratului fundamental activității de educație — foralmarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, nepromovarea suficientă a spiritului muncitoresc revoluționar. Deosebit de păgubitoare sunt lipsa de diversitate a conținuuitului manifestărilor, a formelor utilizate, eludarea unor criterii elementare ale actului educational referitoare la preocupările, nivelul de pregătire, vîrsta celor cărora ne adresăm. Așa se explică firește, în mare parte, slaba participare publicului la acțiunile organiazate, limitatea profilului casei de cultură în special la activitatea spectacologică. Există în fadel oameni bine pregătiți, entuziaști, dispuși să-și utilizeze capacitatea, forța creatoare, în scopul ridicării vieții noastre spirituale la nivelul înaltelor comandamente politice, sociale ale epocii noastre. Dispunem de o largă bază materială. An de an, sînt alocate fonduri însemnate pentru sporirea acesteia. E suficient să amintim aici faptul că la Roman se va da în curînd în folosință o modernă casă de cultură, bine dotată, că se investesc sume importante pentru procurarea de aparatură, mobilier, mijloace propagandistice, care îmbogățesc necontenit posibilitățile noastre de acțiune în planul educației maselor ; întregul nostru județ trăiește, în contextul efervescent al țării, o puternică și polivalentă afirmare. A cere ca, și prin activitatea caselor de cultură, județul nostru să respire o intensă viață spirituală, a cere ca municipiul Piatra Neamț să devină, cu adevărat centrul de greutate al activității noastre politico-educative ni se pare legitim, Iată de ce este necesar că în activitatea acestei instituții de cultură să-și facă loc un nou stil de muncă, științific, dinamic, de largă deschidere spre exigențele actuale puse de partid muncii de educație, spre trebuințele spirituale ale publicului. Am aflat că la instituția pietreană a fost numit recent un nou director. Al cîtelea oare în ultimi 3—4 ani ? Ne-am bucura însă să credem că, în sfirșit, a fost făcută o alegere chibzuită și mai mult, că se va bucura, cu adevărat, de un sprijin calificat, susținut din partea sindicatelor. Trebuie să se treacă neîntîrziat la revitalizarea activității acestei instituții, la o abordare responsabilă, competentă a complexelor sale sarcini educative. Un accent deosebit trebuie pus, de la început, pe alcătuirea judicioasă, cu o înaltă învestitură politicoideologică, a programelor de activitate, pe popularizarea acestora, riguroase care să devină astfel instrumente de lucru. Transpunerea acestora în practică va fi posibilă o dată cu îmbunătățirea structurii — și am aflat că s-a realizat acest lucru — și activizarea consiliului de conducere al casei de cultură (necesitate valabilă pentru celelalte instituții culturale din județ), ca organism deliberativ, de concepție și consultare ,cu un stil de muncă dinamic, operativ. La fel de importantă este, firește, colaborarea cu organizațiile de masă și obștești, cu filialele societăților științifice, casa corpului didactic, cenaclurile literare și plastice, în organizarea unor acțiuni comune, de sporită competență și specificitate. Va trebui lărgit, de asemenea, conținutul manifestărilor organizate, formele și metodele utilizate, astfel încît, urmărind formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, să abordăm, cum este firesc, toate formele conștiinței sociale. Dar nu oricum, ci prin acțiuni interesante, atractive, de largă accesibilitate , începînd cu formele directe, de popularizare a politicii partidului și statului nostru, a amplelor ținute de poporul înfăptuirtobromân în anii socialismului și terminînd cu modalitățile artistice, de transfigurare a marilor adevăruri ale societății noastre. In felul acesta, promovînd un înalt conținut de idei, receptivă la continue înnoiri metodologice, catalizînd interesul publicului, printr-o activitate vie, complexă, de largă actualitate, casa de cultură din Piatra Neamț va trebui să-și dobîndească un înalt prestigiu politic și cultural, să devină un adevărat focar de educație comunistă a maselor, o instituție care să confere personalitate și distincție întregii vieți spirituale a municipiului nostru. Viorel TUDOSE — Ce acțiuni va iniția in această toamnă cenaclul pietrean ? — Recentele măsuri adoptate de partid privind activitatea de educație comunistă a maselor au constituit și pentru plasticienii din județul nostru un prilej de sinceră meditație. Semnul distinctiv al marii arte a fost dintotdeauna exprimarea celor mai nobile aspirații ale omenirii, confundarea artistului cu cele mai progresiste ideoluri ale epocii în care trăiește și creează. Acest adevăr capătă însă astăzi o acuitate deosebită, fiind investit cu înaltele exigente ale societății noastre socialiste. Cenaclul nemțean și-a propus, așadar, să aducă o contribuție mai activă în cadrul marelui proces educațional și cultural ce are loc în momentul de față în țara noastră. Pînă în luna noiembrie, vom deschide o expoziție de pictură și grafică in una din marile întreprinderi din județ (la Săvinești sau la Roman) din dorința legitimă de a găsi și alte spatii expozitionale, în afara celor oficiale, venind astfel în întîmpinarea setei de frumos și adevăr a marelui public. Tot în noiembrie, vom realiza o expoziție itinerantă de grafică-pictură, pentru căminele culturale care dispun de posibilități de expunere. Cu prilejul vernisajelor, la care vor participa toți cenacliștii vom încerca să iscăm discuții fructuoase cu vizitatorii. Insă cea mai mare acțiune a noastră va fi organizarea Expoziției județene de artă plastică, pînă la 15 decembrie a.c., dată la care sperăm că va fi terminată renovarea sălii de la Blocul Turn. Deși nu i-a fost fixată o tematică specială, expoziția va cuprinde transpuneri artistice cu mesaj umanist, în concordanță cu idealurile societății noastre. La această amplă manifestare își vor aduce contribuția numai membri ai cenaclului și absolvenți ai institutelor de artă plastică. Cum își momentul de față desfășoară in reuniunile cenaclul pe care îl conduceți? — Trebuie să recunoaștem că ne întîlnim mai rar, fără ritmicitate. Sperăm insă că, în curînd, cînd sala de la parterul Blocului Turn va deveni noastră — sală ce va purta deanumirea „Galeriile de artă“ și unde va funcționa și un magazin cu vînzare — o vom folosi pentru reuniuni de dezbateri. Deocamdată, ședințele au mai mult caracter organizatoric, în preajma organizării expozițiilor. Va trebui ca în viitorul cel mai apropiat să facem loc în cadrul intîlnirilor noastre dezbaterilor legate de arta contemporană, de problemele estetice actuale etc. După cum va trebui să comentăm mai pe larg însăși lucrările executate de membrii cenaclului. — Ce credeți că trebuie făcut pentru ca operele artiștilor plastici pietreni să fie larg cunoscute, mai viu comentate? — Este necesară în primul rînd o strânsă legătură cu marele public, cu oamenii muncii de diferite profesiuni, cu elevi, studenți etc. Cred că dialogul direct, în sala de expoziție, pe baza lucrărilor propuse spre vizionare, este mult mai eficace decit o conferință ocazională. De altfel, la Expoziția județeană de la sfîrșitul acestui an va fi prezent permanent în sală un reprezentant al cenaclului ,care va furniza vizitatorilor explicații și amănunte referitoare la creațiile selectate. In perioada ce va urma, cenaclul nostru va strînge legătura cu organizațiile de masă din județ în vederea organizării unor manifestări cu pronunțat caracter de masă, avînd ca scop educarea estetică a oamenilor muncii. Tot în vederea unei mai ample popularizări, vom invita o seamă de critici de specialitate să comenteze lucrările noastre, chiar în cadrul unei emisiuni a televiziunii. — Cum vă interesați de promovarea tinerelor talente in cadrul cenaclului? — Promovarea talentelor tinere constituie o preocupare statornică a noastră, in sensul că totdeauna am invitat proaspeți absolvenți ai institutelor de artă plastică să expună alături de noi. Aceasta din dorința de a-i stimula să lucreze, să devină, cu timpul, membri ai UAP. După cum se știe, ca să devii membru al Uniunii, regulamentul prevede un anumit număr de expoziții personale și cel puțin două participări la expozițiile naționale. Sunt multi tineri care au expus și care apoi nu s-au mai interesat de cenaclu ani de zile și, deși bănuim că lucrează, nici nouă și nici în altă parte nu trimit lucrări. A venit o nouă serie de absolvenți în județul Neamț, dar deocamdată niciunul dintre ei nu ni s-a adresat. Ii așteptăm cu interes. Cristian LIVESCU O mai strânsă legătură între plasticieni și merele public Interviu cu Mihai MĂDESCU, președintele cenaclului U.A.P. Piatra Neamț , U » , 'înț j ■ ' „PORTUL POPULAR DIN MOLDOVA“ Sîmbătă, 9 oct. a.c., s-a deschis la Iași, în sala „Victoria" expoziția „Portul popular din Moldova“ organizată de muzeul etnografic al Moldovei. Organizatorii expoziției au avut grijă ca din bogata colecție a muzeului să fie alese piesele cele mai reprezentative, așa incit, în ciuda numărului relativ mic al exponatelor, dat fiind spațiul restrîns al sălii, vizitatorul își poate face o idee clară și, am spune, completă asupra geniului creator de frumos al moldovenilor. Printre exponate, culese din toate județele Moldovei, se remarcă un număr însemnat de realizări ale artiștilor populari nemțeni. Finețea cusăturii, delicatețea stilizării elementelor terestre sau cosmice (a soarelui, în special), coloristica deosebit de variată, dar perfect echilibrată, totul, topit într-o sobrietate de foarte bun gust, iată doar cîteva dintre calitățile esențiale ale creațiilor populari din județul artiștilor nostri. Expoziția este deschisă pînă la sfîrșitul acestei luni. T. T. ȘI PUBLICUL TÎNAR ! Odată cu deschiderea noii stagiuni, începe pentru colectivul Teatrului Tineretului seria unor acțiuni de largă complexitate, avînd ca obiectiv fundamental popularizarea artei scenice, educația polivalentă a publicului. O primă acțiune de acest fel va avea loc astăzi, la orele 17, în sala teatrului pietrean, la care participă tineri din cadrul organizației U.T.C. a P.T.T.R. Abordînd în expunerea sa mult discutata problemă a petrecerii fructuoase a timpului liber, Eduard Covali, directorul T.T. va propune, firește, și o soluție: teatrul 1 Și pentru că veni vorba, o succintă prezentare a repertoriului actualei stagiuni va face în continuare Paul Findrihan, secretarul literar al teatrului. Mitică Popescu și Boris Petroff vor susține apoi două recitaluri actoricești, „ERA NOUA“, SERIA A II-A * Este anunțată o nouă publicație de specialitate. Cu apariție trimestrială, „Era nouă (serie... nouă) constituie o tribună a sociologiei marxiste din tara noastră abordînd, în planuri complexe, cercetări în domeniul social și sociologic actual și de perspectivă. O atenție deosebită se acordă îin spațiul revistei problemelor sociologiei industriale, ru i rale a muncii, a familiei, comerțului, transportului ■, este, de asemenea, consacrat spațiul problemelor sociologiei , relațiilor internationale, Învătămîntului, tineretului, vii, literaturii și artei culte, etc., precum și pentru unele rubrici permanente: anul 2000, viata științifică internă și internațională, note, recenzii etc. ETC. • „Tribuna" — nr. 39 — publică un interesant grupaj de scrisori inedite, din arhiva C. Hogaș, comunicate de prof. V. Ciucă. Patru dintre ele sunt adresate fiicelor sale, Sidonia și Cecilia, alte două fiind expediate scriitorului de către prof I. Simionescu. Redăm una din episoadele acestuia din urmă: „Să umbli voios C.c. Calistrat și să fii sănătos ca să ne bucurăm și noi de cele văzute și simțite. 30 mai 1916".. . Un recent sondaj în școlile județului ne-a ciat că sînt făcute infim dovede puține abonamente, atît în publicațiile adresate pionierilor și școlarilor, cit și — situație care o explică într-un fel pe cealaltă — la revistele de specialitate destinate cadrelor didactice. Se impune ca Inspectoratul școlar, Consiliul județean al pionierilor și Comitetul județean U.T.O. să caute ieșiri grabnice din acest neplăcut impas. Producția de bunuri de larg consum (Urmare din pag. 1) de consum, pe dezvoltarea rapidă a acestei activități, pe accelerarea producerii tipurilor solicitate Organizarea acestei producții ridică și alte probleme: organele în drept, în special C.S.P.-mi. nu diferențiază sarcinile de creștere a productivității muncii la activitățile noi de bunuri de consum (prin natura lor cu productivități mai mici decît cele înate de bază), ceea ce duce la evitarea creării de secții care să producă diverse articole mărunte. S-a observat că unele întreprinderi nu-șî respectă contractele cu organizațiile comerciale din cauză că valoarea producției globale este sensibil mai mică la aceste bunuri decît predusele industriale. Tot din această cauză multe produse epetate rămîn în fază de prototip, lipsindu-se piața de aportul ser. Neajunsurile existente la ora actuală se datorează și unor insuficiente în dotare și forță tehnică umană, fapt care se reflectă direct la dimensiunile sortimentației și calității ei. Astfel se impune rezolvată problema studiilor de cercetare prin folosirea unor materiale noi ca Înlocuitori al celor de bază, sau pentru sporirea gradului de funcționalitate și estetic, care să se efectueze prin colaborarea cu In ce ne Institute specializate, privește, sîntem hotărîri ca în măsura în care ferța tehnică proprie nu va putea face fată proiectării sau asimilării de produse noi, să apelăm la astfel de institute. In fine trebuie remarcat faptul că întreprinderile noastre manifestă o timiditate nejustificată în folosirea fondurilor pentru aplicarea tehnicii noi, cea mai importantă sursă de finanțare a acțiunilor de înnoire a tehnologiilor, de cercetare, proiectare, execuție, experimentare și omologare a tuturor produselor noi. Pentru a înlătura această carență, suntem în curs de întocmire a unor planuri de măsuri concrete pentru fiecare Întreprindere în parte, comitetele de direcție primind deja sarcini din acest punct de vedere. Și acum cîteva realizări și perspectivele dezvoltării producției bunurilor de consum. Dacă în anul 1971 sectorul de industrie locală a județului nostru a asimilat circa de produse noi, nu toate 140 au fost omologate și contractate cu comerțul — fie că acestea nu sunt cerute de piață, fie că au un finisaj deficitar. La al V-lea Pavilion de mostre din București ne-au fost admise 212 exponate, apreciate pozitiv de conducerea superioară de partid și de stat, și-n special piesele de mobilier și mobilă executate la un înalt nivel estetic și functional. Răspunzînd chemării adresate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, ne propunem ca anul 1972 să lansăm pe piață circa 70 de noi bunuri de consum. Am menționa ca produse semnificative: un sortiment de sobe de încălzit cu petrol, (economice, sistem de încălzire eficiente), centrală pentru locuințe particulare folosindu-se cărbuni (cu randament foarte bun și la prețuri accesibile) tuburi flexibile pentru instalațiile de baie (pentru dușuri scoțiene)) șifoane pentru ape gazoase din aluminiu, de 2 și 3 litrii diferite tipuri de mobilă sculptată etc. Sarcina este mare și cere Întreprinderilor subordonate Direcției județene de industrie locală un efort susținut, în special în ramura metalo-chimică, unde preegătirea fabricației este pretențioasă și de durată. Dar printr-o serie de măsuri bine gîndite, prin stimularea activității de inovații, prin organiarea unei grupe de concepție a produselor noi și a unor ateliere de prototipuri, prin dotarea unor ateliere de S.D.V.-uri, prin Interesarea mai largă a serviciilor tehnice prin dezvoltarea muncii la domiciliu, sîntem hotărîți să învingem greutățile existente, să diversificăm produce bunuri d consum s-o perfecționăm pînă la nivelul exigentelor actuale. Cercetînd noutățile editoriale la Librăria „Miron Costin" din Roman. Foto : PIMON (Urmare din Pag. I) primiți mai recent în partid. Aceasta este și urmarea faptului că ei nu cunosc încă bine statutul partidului — drepturile și obligațiile de partid. Cred că membrilor este de datoria noastră, a comuniștilor cu un stagiu mai mare in rîndurile partidului, să-i ajutăm să fie la înălțimea răspunderii ce și-au asumat-o prin intrarea în partid și de a participa intens la întreaga activitate a organizației de bază. CONSTANTIN AFEMENI,, tehnician, secretarul organizației de bază energetic. Neîndoielnic că adunarea generală are un imens rol de educare partinică a comuniștilor. Ea dezbate și hotărăște în problemele esențiale «a le organizației de bază: acordarea și retragerea calității de membru al partidului; alegerea organelor ducătoare ale organizației conși propunerea de candidați pentru organele de partid superioare, stabilirea măsurilor educative și a sancțiunilor — în cazul încălcării principiilor și normelor statutare, adoptarea măsurilor de care depinde bunul mers a lucrărilor din secția sau sectorul în care activează și altele. Participarea activă a membrilor de partid la adunări este în măsură să contribuie la întărirea răspunderii acestora fată de sarcinile încredințate, a disciplinei de partid, a corectitudinii și intransigenței fată de abaterile de la normele moralei noastre socialiste și a neîndeplinirii exemplare a sarcinilor profesionale. Insă toate acestea rămîn în domeniul dorinței dacă organizației de bază — biroul care poartă răspunderea directă pentru pregătirea și buna desfășurare a adunărilor generale — are carențe în stilul de muncă. El trebuie să aleagă cu discernămînt din multitudinea aspectelor cotidiene, concrete ale vieții pe acelea care pot determina schimbarea radicală a unei anumite situații, ceea ce ține munca în loc sau frămîntă colectivul. Discernămîntul este cu atît mai necesar cu cît de asemenea lucruri — pe un alt plan — se ocupă și organizațiile de sindicat și tineret. Pe această cale pot fi evitate paralelismele suprapunerile, dispersarea torșitelor și plictisirea celor care iau parte la diferite adunări. Pornind de aici, de fiecare dată cînd planificăm adunările de partid și fixăm tema analizei ce intenționăm să o facem, stăm de vorbă cu cît mai mulți oameni întocmind o listă a propunerilor ce ni se fac. Selectîndu-se unele le discutăm în ședința biroului — informînd apoi adunarea generală — altele le dăm spre rezolvare consfătuirii grupei sindicale, adunării UTC-iștilor sau conducerii tehnice, reținînd pentru adunarea generala de partid doar chestiunile majore. IOAN CARP, secretarul organizației de bază schimbă — fabricație. Una din metodele folosite de noi pentru creșterea rolului educativ al adunării generale și a sporirii răspunderii comuniștilor fată de sarcinile încredințate — de birou sau de adunare — este prezentarea de scurte informări. Obișnuim ca înainte de intrarea în ordinea de zi a adunării să raporteze atît biroul cit și doi membri ai organizației de bază despre modul în care și-au îndeplinit sarcinile în intervalul dintre două adunări. Cei puși să informeze nu sînt antrenați dinainte, ci în momentul în care a început adunarea. In felul acesta fiecare știe că trebuie să se comunist străduiască să-și îndeplinească sarcinile încredințate. Cînd constată neajunsuri în îndeplinirea sarcinilor adunarea atrage atenția celui în cauză. Sunt și cazuri cănd motivele sunt întemeiate. In asemenea împrejurări se dă noi termene de rezolvare sau se obligă biroul organizației de bază să controleze și să ajute mai concret membrii de partid pentru a-și duce la capăt sarcina primita. GEORGE CHERMEȘ, secretarul comitetului de partid al fabricii. Sarcina trasată organelor și organizațiilor de partid de a spori rolul educativ al adunărilor generale este posibilă și necesar de realizat. In acest scop, plenara cu activul a comitetului nostru de partid a cerut birourilor organizațiilor de bază să-și intensifice eforturile, să valorifice mai bine experiența acumulată în pregătirea și desfășurarea adunărilor generale. Vom antrena într-o măsură mai mare pe toți comuniștii și chiar nemembrii de partid în stabilirea tematicilor pentru adunări, în efectuarea de studii și analize, în întocmirea hotărîrilor și a măsurilor ce le vor adopta adunările generale. Am subliniat necesitatea consultării oamenilor întrucit s-a dovedit în practică că foarte multe propuneri și soluții utile, eficiente pot veni de jos, de la Munriad, uneori de la oameni la care nici nu ne așteptăm. Știm că adunările, își vor atinge scopul noastre dacă vom înlătura caracterul cenușiu sau de paradă al unor analize, graba și ușurința în întocmirea materialelor și stabilirea concluziilor, în repetarea inutilă a unor teme. Pentru aceasta în elaborarea planului său de muncă comitetul de partid se consultă cu secretarii organizațiilor de bază, birourile organizațiilor, conducerea tehnico-administrativă, maiștri, muncitori. Am ajuns ca înainte cu o bună bucată de timp de a fi definitivat, planul să-l trimitem. In copie tuturor membrilor comitetului, secretarilor organizațiilor de bază, ca, ei să discute și cu alți comuniști problemele și obiectivele stabilite de comitet și eventual să vină cu propuneri de îmbunătățire. O schimbare esențială se va produce și în modul de Îndeplinire a hotărîrilor, deoarece, ni s-a întîmplat să luăm măsuri bune dar care au rămas uneori numai pe hîrtie, cu toate că am știut că elaborarea hotărîrii este doar primă fază în activitatea noastră, principalul fiind munca pentru îndeplinirea ei. Vom folosi în această treabă, mai mult decît acum, activul comitetului și membrii comisiilor pe probleme, vei îndruma și controla mai bine birourile organizațiilor de bază și astfel vom reuși să asigurăm îndeplinirea întocmai a hotărîrilor ce le iau adunările generale. Faptul că, în organizațiile noastre din fabrică, mai sînt membri de partid care de luni de zile nu au luat cuvîntul într-o adunare sau nu au fost puși să informeze niciodată, că unii lipsesc sistematic de la adunări, că în unele adunări se discută mai mult problemele economice, neglijîndu-se cele de educație arată cît mai avem de muncit și ne indică totodată direcțiile precise în care va trebui să muncim în viitor pentru a transforma adunările generale în adevărate școli de educație comunistă a membrilor de partid, a celorlalți salariați ai fabricii. Un plus de combativitate Joi,14 octombrie 1971 TV JOI: 14 OCTOMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară! 18.30 La volan; 18.50 Timp și anotimp în agricultură; 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnalul de seară; 20 Reflector; 2015 Interpretul săptămîinii: Anca Agemolu; 20.30 Pagini de umor. Stan și Brandelicvenți; 21 20 Cadran internațional; 22.10 Serenade, canțonete, arii din operete; 22.45 Telejurnalul de noapte. Radio JOI: 14 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri; 15.05 Tribuna radio. Normele etice în relațiile de muncă; 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă; 16 Radiojurnal; 16.15 Coruri bărbătești; 16.30 Muzică populară; 16.50 Publicitate radio; 17 Antena tineretului; 17.30 Melodii cunoscute, interpreți îndrăgiți; 18 Orele serii; 20 Tableta de seară de Aurel Baranga; 20.05 Zece melodii preferate; 20.40 Interpreți de muzică populară; 20.55 Știința la zi; 21 Revista șlagărelor ; 21.30 Opera „Vînzătorul de păsări" de Zeller (fragmente); 21.45 Muzică populară; 22 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară; 22.55 Moment poetic. Costache Conachi; 23 Concert de seară (continuare); 0.03 — 6 Estrada nocturnă; (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 500). PROGRAMUL II 15 Muzică ușoară; 15.20 Scene din opera „Ovidiu" de Constantin C. Notara; 15.45 Muzică populară; 16 Radiojurnal; 16.15 de Beethoven într-o Simfonii nouă ediție interpretativă ; 20 Concertul orchestrei simfonice a radioteleviziunii; 22 Melodii lirice; 22.30 Istorici de peste hotare despre prestigiul culturalștiintific al Republicii Socialiste România; 23 Buletin de știri; 23.05 Concert din opere; 23.45 Potpuriuri de muzica ușoară; 24 Sonata pentru vioară și pian de Dan Constantinescu; 0.21 Mic concert de J.S. Bach; 0.55 — 1 Buletin de știri. VINERI, 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6 Muzică și actualității 0.30 -Memoria pămîntului românesc (reluare); 10 Buletin de știrii 10.05 Cu cîntecul și jocul pe plaiuri moldovenești; 10.30 Selectiuni din opereta „O noapte la Veneția” de Johann Strauss; 11 Buletin de știri; 1105 Cîntece și dansuri din R S. Cehoslovacă; 11.15 Pe teme juridice; 11.25 Album de piese corale. 12 Orchestra Teddy Martin; 12.10 Recital de operetă Ion Dacian și Constanta Cîmpeanu; 12.30 intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.15 cotidiană; 13.27 Avanpremieră Cîntecul e pretutindeni; 14 Compozitorul săptămîinii — Antonio Vivaldi; 14 42 Cîntece și jocuri populare. PROGRAMUL II I — 8.05 Program muzical de dimineață; 6.05 Buletin de știri; 7 Radiojurnal; 8.05 Tot înainte; 8.20 Simfonia a II-a de Dumitru Bughici; 6 Prelucrări corale; de Nicolae Lungu; 9.10 Pagini din opereta „Culegătorii de stele" de Florin Comișel; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Soliști și formații artistice de maiori; 9.55 Matineu teatral : „Despot Vodă" de V. Alecsandri; 11.30 Opera „O noapte furtunoasă" de Paul Constantinescu; 11.55 Știința la zi; 12 Buletin de știri; 12.03 Avanpremieră 12.15 Din folclorul cotidiană orășenesc; 12.30 Intîlnire cu soliștii Dan Spătaru, Novak, George Enache Gaby și Millie; 13 Radiojurnal; 13.15 Varietăți muzicale; 14 Buletin de știri; 14.05 Muzică populară; 14.300 dă limbii române (reluare). Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic (tel. 12247): „Dă-1 Înainte, cowboy" primul episod al unui serial de comedii produse în studierile engleze O0; 15; 17. 19; 21). — Pietricica (tel. 12404) : „Celebrul 702" — producția a studiourilor românești avîndu-l în fruntea distribuției pe Radu (10,30 ; 14,30; 16,30; Beligan 18,30; 20,30). ROMAN — 23 August (tel 1572): „B D. în alertă* — o comedie inspirată din activitatea organelor de miliției printre Interpreți« Toma Caragiu, Dem. Rădulescu, Sebastian Papaiani, Jean Constantin (10; 15; 17; 19; 21). — Victoria (tel. 1770): „Greșeala fatală" — coproducție a studiourilor din Iugoslavia, Bulgaria și Polonia; un aspre alt film despre legile „vestului sălbatic” (16; 18; 20). TIRGU NEAMȚ — Victoria (rel. 306) i „Facerea lumii" — cronică a zilelor din preajma înfăptuirii „Naționalizării* ” cu Irina Petrescu Liviu Ciulei, Colea Răutu (161 18; 20).