Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)

1971-10-28 / nr. 1144

> a i­i>­i .i.­rrHALA­­ JOtr •■ I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. ȘI AL* CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN _______JOI^28 OCTOM­BRIE 1971 |­4 PAGINI 30 BANI *[ Evoluția nefavorabilă a timpului impune să se urgenteze desfăcatul, eliberarea terenului și depozitarea întregii producții de porumb­ în majoritatea cooperative­lor agricole din județ, prin­cipala lucrare care a mai ră­mas de executat — și care so­licită o mare urgență — este recoltarea și punerea la adă­post a întregii recolte de po­rumb. Pe alocuri recoltatul știuleților s-a făcut direct din lan, producția fiind cîntărită și transportată în parte în ba­zele de recepție, la contract, în parte în magaziile și pătu­­lele proprii. In aceste unități lucrurile stau bine, intemperi­ile care se­­ anunță găsind, deci, o situație corespunzătoa­re în această privință. La Cordun și Deleni bunăoară, recolta a fost în întregime pusă la adăpost, la Săbăoani în proporție de 97 la sută, la Bozieni-Ruginoasa de 94 la sută, la Doljești — de 93 la sută. Realizează un stadiu îna­intat la recoltat, și desfăcut CAP Bahna, Bîrgăoani și alte cooperative agricole. In altele însă, s-a procedat la tăierea cocenilor direct din lan și la strîngerea porumbului în glugi, urmînd ca abia de acum în­colo să se treacă pe un front mai larg la desfăcat. De ace­ea, deși pe județ recoltatul porumbului apare ca fiind a­­proape de finalizare, nu se poate spune că producția fost strînsă și pusă la adăpost.­­ S-au desfăcut cantități foarte mici de porumb la Borlești (3 la sută), Dochia (5 la sută), Ghigoești și Girov (cste la sută), Bălănești (8 la sută), 7 Zănești și Timișești (cu cite 10 la sută). Recoltarea prin tă­iere directă din lan prezintă o serie de inconveniente, din­tre care cel mai important se referă la strîngerea cu în­târziere a știuleților, de unde tergiversăm­ în ceea ce vește punerea la adăpost pri­producției și livrarea în timp a util a cantităților contractate cu statul. De asemenea, mani­pulările repetate ale snopilor de coceni cauzate de operația de desfăcare, determină scutu­rarea aparatului foliaceu­­ și reducerea valorii nutritive a cocenilor, în furajarea anima­lelor. Dar, situația este cea amintită și măsurile care se vor lua în zilele următoare trebuie să vizeze urgentarea la maximum a desfăcatului și punerea la adăpost a produc­ției. Paralel cu aceasta, trebuie­­ să se concentreze mijloacele de transport și forța­ de mun­că la eliberarea terenului, pentru crearea frontului de lucru necesar efectuării ară­turilor de toamnă. In momen­tul de față, din cele 38.900 ha care au fost cultivate cu po­rumb, cel puțin jumătate sunt încă ocupate fie cu coceni încă netăiați, fie cu snopi și glugi. Dacă știuleții nu mai sunt afectați prea mult punct de vedere calitativ din de ploile care au început să ca­dă, cocenii sunt supuși depre­cierii prin scuturare și pu­trezire. Amintind ca din cele 38.900 ha cu porumb a fost desfăcută T­ecfrica d§ .pe_,riu,îngt ._17«577 ha, că multe terenuri sunt încă ocupate, insistăm ca neîntîrziat consiliile de conducere ale CAP, specialiștii, să întreprindă mă­surile necesare pentru urgen­tarea lucrărilor respective. Sintem­ în prag de noiembrie, evoluția climatică este defa­vorabilă și orice­ întîrziere se soldează cu efecte negative. Urgentînd lucrările avem nu­mai de cîștigat, prelungin­­du-le în timp, avem numai de pierdut. Oscilații pe traseele transportului in comun Am consemnat aproape cu re­gularitate măsurile de îmbună­tățire a transportului în comun cu autobuzele la Piatra Neamț, eforturile depuse de conducerea și personalul ICPN pentru a face față solicitărilor tot mai mari, exigențelor sporite. Cu toate acestea nu putem afirma că transportul de persoane a atins nivelul de confort și promptitudine dorit. Ne-ar con­trazice conținutul unor scrisori adresate redacției și altor or­gane de la nivel județean și municipal, precum și constată­rile de pe teren din raidul-an­­chetă întreprins cîteva zile la rînd. E drept că datorită unor mul­tiple măsuri, coeficientul­ de u­­tilizare a parcului de autobuze este din cele mai bune. Meca­nici de atelier harnici și con­ducători auto cu o mare­­ ex­periență sînt cei pe­ care se bizuie întreprinderea în reali­zarea sarcinilor de transport. Să recunoaștem că nu e ușor ca de la orele 3 și jumătate dimi­neața pînă tîrziu după miezul nopții să se asigure pe toate traseele mașini în funcțiune, cînd unele din acestea au o ma­re uzură și în condițiile lipsei unor piese auto și a cauciucu­rilor. Să notăm, de asemenea, că chiar și acum, cînd parcul se cere mărit cu încă 10—15 autobuze, secția de transport în comun a întreprinderii — răspunzînd unor cerințe insis­tente ale populației municipiu­lui — a introdus a șasea mași­nă pe linia Ocol cu program permanent și a șaptea în orele de vîrf, a suplimentat autobu­zele pentru deservirea mai bu­nă a Șantierului 2 Săvinești și studiază, posibilitățile de satis­facere cit mai bună a nevoilor de transport spre Vaduri și Roznov. Deservirea platformei Săvi­­nești este pe prim plan — ne-a declarat atît ing. Traian Dîrțu, șeful serviciului de gospodărie comunală și locativă a munici­palității, cit și factori de con­ducere și execuție din ICPN. E adevărat că în acest sens se depun multe eforturi. La fața locului insă, poți oricînd con­stata și destule deficiente. Ste­la Ciubotaru, secretara Comite­tului sindical de la AFS, ne de­clară că, deși de-a lungul anilor­ transportul Piatra Neamț — Să­vinești și retur s-a tot perfec­ționat, el este departe de a a­­tinge nivelul normal. Ne-am convins de acest lucru partici­­pînd la plecările din Săvinești la ieșirile din schimburi. Sute de oameni ies pe poarta uzinei. Raid-anchetă la Piatra Neamț Dar mașinile dirijate din baza Roznov de un controlori de cir­culație sunt rare și puține. Lu­mea le asaltează. Șoferii de pe autobuzele cu numerele de ter­minație 239, 1718, 277, 250 o­­presc puțin în stație și apoi a­­leargă spre bariera CFR cu u­­șile deschise și pasagerii, cior­chine pe scări. Nu e însă ni­meni de la ICPN, nici un mili­țian. Natalia Mucenicu, opera­toare, M. Pavel, mecanic, Maria Ciubotaru, laborantă, și mulți alții își mani­festă, indignarea față de proasta organizare a transportului, din care cauză după o jumătate sau chiar trei sferturi de oră încă mai așteap­tă în stația UFS plecarea spre casă. Unul cu o pată roșie mare după urechi izbește cît poate în ușile autobuzului 31 NT 1362 mai, mai să le doboare. Nimeni însă nu-1 oprește, nu-1 sancționează. Auzim că aseme­nea fapte huliganice au ajuns și la cunoștințele miliției. Ion C. Soare, salariat al UFS, și I. Mihai, de la ISCM, au fost duși la miliție pentru comportările fată de șoferul N. Tom­a. Gh. Vacaru a fost judecat și amen­dat cu 2.000 lei pentru că a lo­vit pe controlorul V. Raret. Al­ții apostrofează taxatoarele. Fapte de acest­ fel ar trebui să oblige organele, de partid, sin­dicat, UTC de la întreprinderile de pe platforma Săvinești să ia noi măsuri educative iar pe a­­bonați să-i facă să reflecteze , care nu e mai bine ca dimi­neața să vină in stație ceva mai devreme pentru a nu se îngră­mădi la ultimele curse? Oare nu se poate adopta de către toți pasagerii o comportare civili­zată ? Deficiențe de acest fel, deși în numă­r mai redus, sunt și pe alte linii. Am întrebat pe Ca­rol Barbu, tehnician principal în secția transport, dacă în ul­timul timp a fost sancționat vreun șofer pentru nerespecta­­rea regulilor de circulație. Nu, nimeni n-a fost sancționat, pen­tru că n-au fost accidente — ni s-a răspuns. Li s-a vorbit în­să mereu de îndatoriri la fie­care ședință. Vasăzi că se aș­teaptă accidente ca să se ia măsuri mai drastice.. Am între­bat de ce nu sunt afișate gra­fice orare în stații, pe care pa­sagerii să le consulte iar șo­ferii să le respecte. Nu­ s, se vor întocmi — ni s-a răspuns. De ce pe anunțul de pe ușa ca­sieriei ICPN nu se arată că pentru eliberarea de abonamen­te e nevoie și­ de buletin nu numai de legitimație de sala­riat ? M. ASMARANDEI (Continuate tn pag. a ll-a) Cincinalul 1971 1975 ETAPĂ IMPORTANTĂ IN DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A ROMÂNIEI SOCIALISTE Creșterea veniturilor reale totale ale­­ populației 140« ACTIVITATEA SCHIMBULUI III TREBUIE IMEDIAT RECONSIDERATA Un raid-anchetă întreprins pe la sfirșitul lunii februarie, în cîteva din întreprinderile in­dustriale ale municipiului Ro­man, a avut drept obiectiv mo­dul în care se desfășoară aici­­ activitatea productivă pe timpul nopții. S-au urmărit, în special, asistența tehnică, aproviziona­rea locurilor de muncă cu ma­terii prime, materiale și scule, folosirea potențialului tehnic și uman, disciplina de producție. Concluziile desprinse au format obiectul articolului „Rezervele de creștere a producției trebuie căutate în toate schimburile de luc­­r*u. Coni6 a ÎOS a publicat UI ziarul nostru nr. 940 din 4 mar­tie ,"a.c. Semnalam atunci că cele mai multe deficiențe s-au constatat la întreprinderea mecanică. Ia­­tă-ne, așadar, după opt luni, din nou oaspeți pentru o noap­te ai Întreprinderii mecanice din Roman. Ne pare rău, dar trebuie să specificăm că situa­ția nu s-a schimbat aproape cu nimic, față de constatările fă­cute în raidul anterior. La ora 4, frezorul Pavel Manea din a­­telierul de mecanică grea, dor­mea liniștit fără ca cineva să se sesizeze. După mărturisirile lui­­„ațipise" de vreun sfert de oră. Motivul: nu avea scule, îi trebuia o freză­ de­get cu dia­metrul de 16 mm. Alături de mașina la care ar fi trebuit să lucreze Manca se mai odihneau încă două freze și două rabo­­teze. Dacă în hala de mecanică grea numărul mașinilor care staționau s-a putut determina ușor, în restul secțiilor acest lucru presupune un oarecare e­­fort. De ce? Pentru că aici, la întreprinderea mecanică din Roman, în schimbul III majori­tatea mașinilor nu sînt utilizate. Mergînd prin hale, o primă im­presie este aceea că te afli un­deva la o întreprindere produ­cătoare de strunguri, freze și raboteze, care sunt pregătite pentru a fi expediate către be­neficiari și nicidecum într-o u­­nitate industrială unde acestea sunt utilaje conducătoare. Se lucrează în schimburi progra­mate numai la atelierul de me­canică­ grea și la turnătorie. In rest, ici-colo zărești cîte un muncitor, care ,în schimbul u­­nei învoiri (sau din cine știe ce cauză), vine să lucreze în schimbul III. De exemplu, în hala mecanică ușoară, strunga­rul Ion Nohai era singur. Lu­cra pentru că, cu o zi înainte, îi fusese mașina defectă. La atelierul electric de între­ținere erau de serviciu Nicolae Guțu și Ioan Stoian. Ei trebuiau să intervină în cazul unor de­fecțiuni. Dar cu ce? „Ne lipsesc aparatele universale de măsură și o serie de scule ca șuru­belnița și cleștele patent. Lu­crăm cu improvizații" — ne spunea Nicolae Guțu, în toată întreprinderea, în noaptea de 21/22 octombrie a.c., nu am găsit nici un maistru. In hala de mecanică grea, sec­ție cu schimbul JII programat­, ar fi trebuit să fie de serviciu maistrul Ion Damian, dar era plecat în concediu de la 1 oc­tombrie și îl înlocuia Alexan­dru Panciuc, controlor de linie la serviciul CTC. „Filmul" deficiențelor întîlni­­te de noi­ ar mai putea fi încă mult derulat. Noi , însă ne o­­prim aici, nu însă înainte de a prezenta și cîteva din urmările acestui mod de a privi lucruri­le. întreprinderea mecanică din Roman înregistrează, în secții­le de bază, un indice de utili­zare a timpului de lucru al ma­șinilor foarte­ scăzut: 64,4 la sută în trimestrul III și 68,4 la sută cumulat de la începutul a­­nului, în loc de 75,2 la sută cit s-a angajat întreprinderea să realizeze. Și dacă extindem pu­țin rata de investigație consta­tăm că procentele amintite sunt determinate, în primul rînd, de timpul neprogramat pentru lu­­cru, în primele trei trimestre totalizîndu-se la acest capitol 313,648 ore/mașini, ceea ce re­prezintă 32 la sută din timpul disponibil de lucru. Ca urmare și coeficientul de schimburi es­te de numai 1,9, atît în secțiile de bază cît și în cele auxiliare. Neutilizarea completă a timpu­lui disponibil a fost influențată și de întreruperile accidentale, care au însumat ,numai în tri­mestrul III, aproape 11­500 ore/ mașini. Pe noi, cei care am constatat „pe viu" situația din întreprin­dere, cifrele prezentate mai sus aproape că nu ne mai miră. Si­tuația nici nu putea fi alta, atît timp cit în schimburile II și III majoritatea utilajelor stau ca la expoziție. E normal să se­­ înregistreze întreruperi, dacă pentru înlăturarea unor defec­țiuni sunt puși electricieni care nu au aparate de măsură, șu­rubelnițe și patent. Iată și ex­plicația pe care ne-o dă în a­­cest caz Ioan Platon, tehnician principal la secția reparații e­­lectrice. „Avem aparate univer­sale de măsură și scule sufici­ente, dar ele se dau numai la electricienii care prezintă o oa­recare garanție din punct de vedere profesional“. Nu îi dăm aparate fiindcă nu prezintă ga­ranție profesională, dar îl nu­mim pe electrician de serviciu în timpul nopții pentru a acor­da asistență tehnică. Comenta­riile sunt de prisos. La serviciul organizarea științifică a producției și muncii discutăm cu șeful a­ a­cestui compartiment, inginerul Dumitru Bărculescu: —. Ce loc au ocupat, în ca­drul preocupărilor dv. studiile pentru utilizarea Cît mai com­pletă a capacităților de produc­ție ? (Continuare în pag. a III-a) Vasile GAL­A­VAN Constatări la întreprin­derea mecanică Roman In pag, a L­EGEA privind producerea, folosirea și controlul calității semințelor și materialului săditor pentru producția agricolă vegetală Curier SIMPOZION CINEMATOGRAFIC Astăzi după-amiază la orele 17, la cinematograful „Pano­ramic“ din Piatra Neamț va avea loc un simpozion, or­ganizat de întreprinderea ci­nematografică județeană, a­­vînd ca subiect de dezbatere filmul românesc „Asediul“ — producție a studiourilor. „Bu­curești", în regia lui Mircea Mureșan. Simpozionul va fi susținut de prof. Constantin Prangasi, prof. Valentin Chi­că și actorul Alexandru La­zar. CONTRACTĂRI PENTRU LOCUINȚE PROPRIETATE PER­SONALA — 1972 începând de mîine, 29 oc­tombrie a.c., persoanele care au depus opțiune pentru con­struirea de locuințe proprie­tate personală cu gradul II de confort (2, 3 și 4 camere) în cartierul Dărmănești din Piatra Neamț (predare în cursul anului 1972) sunt in­vitate să se prezinte la sediul OCSPP de pe Bulevardul Re­publicii nr. 22 (tel. 14081) pentru a încheia contractele. Programul de lucru al ofi­ciului este următorul: zilnic între orele 7—15,30, marțea și vinerea și după amiaza, între orele 17—19. DIN AGENDA CASEI DE CULTURA A SINDICATELOR DIN PIATRA NEAMȚ . Astăzi, la orele 13, în sala de spectacole, în cadrul acțiunii organizată de Comi­tetul municipal UTC cu tema Fruntașii în producție vor­besc schimbului de mîine, muncitori fruntași de la UFS, I. M. Ceahlău și ITA se vor întîlni cu viitorii absolvenți ai școlilor profesionale din municipiul Piatra Neamț. • La orele 17,­­în sala de conferințe, tov. Mihai Hodo­­­rogea activist al Comitetului­­ județean de partid prezintă expunerea România pe noi trepte ale dezvoltării econo­mice și social-culturale. ȘEDINȚA COMISIEI JUDEȚENE DE PAZA CONTRA INCENDII­LOR Miercuri, 27 octombrie, la Consiliul popular, al județului Neamț a avut loc ședința Co­misiei județene de pază con­tra incendiilor. Cu acest pri­lej, lt. colonel Aurel Vlad, din partea Grupului PCI al ju­dețului Neamț, a prezentat o informare asupra­ îndeplinirii sarcinilor planului de măsuri tehnico-organizatorice pe pe­rioada de primăvară-vară a a­­nului 1971. Numeroși vorbitorii au sub­liniat în intervențiile lor cau­zele incendiilor care au iz­bucnit în acest interval, pre­cum și munca de prevenire care­ trebuie dusă. A fost a­­doptat, totodată, planul de măsuri tehnico-organizatoric pe perioada de toamnă-i­arnă. Tovarășul Petre Risipeanu, secretar al Consiliului popu­lar județean Neamț, președin­te al Comisiei județene de pa­ză contra incendiilor, a relie­fat în încheiere rolul condu­cerilor unităților economice, al școlilor în munca de pre­venire a incendiilor. Cu acest prilej a fost re­constituit Comandamentul de intervenții PCI în păduri și exploatări forestiere. (Continuare în pag. a ll-a) F" D­D­D­D­D D D­D­DD P­rini Ziarul „CEAHLĂUL“ vă oferă zilnic — ACTUALITATEA DIN JUDEȚ ȘI DIN ȚARĂ — ȘTIRI ȘI COMENTARII EXTERNE Remnoiți*va neîntîrziat abonamentele pe luna noiembrie I □ anim mma am DDJ a DDDDDo a ,1 Omni să simtă căldura și g­u­ra tovărășească a ceiailalți îl Cerut, la Reconstrucția, pe șeful de echipă Paul Vasiles­­cu. Nu sînt încă pe deplin lămurit de ce Nicolae Enea, secretarul comitetului de par­tid, mi-a recomandat un, om care lucrează la... centrala de forță. — De unde­­ sînteți, Paul Vasilescu ? — Din Pietroșița — Dîm­­bovița, dintr-o familie de 11 copii. In Piatra am rămas după armată, însurîndu-­mă. Mai înainte am lucrat la Bra­șov și un timp la termocen­trala din Doicești. Din 1957 lucrez aici și, tot de atunci, zi de zi, la centrala de forță. — Și ce înseamnă centrala de forță pentru dv. ? —• Totul.­Adică meseria pe care o îndrăgesc, satisfacție profesională. Pentru fabrică, punctul cheie. Energia elec­trică, aburul, apa industrială pleacă de aici. Aici e inima. Dacă se oprește ea... — S-a întîmplat asta? — Nu. S-ar fi putut întîm­­pla, dar nu s-a întîmplat. Pen­tru că s-a întîmplat să nu fiu depășit de probleme. Atît eu cit și ceilalți. Sunt două lu­cruri la mijloc : să stăpînești bine tehnica, să fii în pas cu ea și să ai curaj. Nu vă mi­rați, am spus bine. E vorba de curaj în intervenții. Dacă nu știi să acționezi cu exac­titate la punctul nevralgic... dacă eziți sau te pierzi... E­­ram șef de tură la exploatare cînd într-o turbină s-a mărit turația, deși aburul fusese oprit. Am intervenit la ven­­tilul de închidere rapidă. Nici un rezultat, turația creștea. Am acționat atunci repede la ventilul de linie. Trebuie să fii stăpîn pe instalație și atunci ești stăpin și pe tine însuți. — Vorbiți de curaj... Ați a­­vut vreun moment de lașita­te, de abandon ? — Nu, cu toata sincerita­tea, nu. N-am fugit niciodată de greutăți. Am stat o dată 48 de ore în Continuu. Era nevoie. Unde e­ foc continuu, nu te mai gîndești să împărți timpul. Aș fi putut să las pe­ alții... Dar, e ca într-o com­petiție în care, dacă lupți bi­ne, învingi. Mă bucur că muncesc bine și că mă des­curc. Eu am lucrat cu diferiți oameni, și buni și mai puțin buni. Am învățat că trebuie să culegi de la fiecare numai ce-i bun. Pentru mine asta a fost calea. N-aș fi drept cu mine și cu ceilalți dacă n-aș spune că am și greșit. O singură data s-a în­tîmplat asta, anul trecut, cînd am scăpat de sub control doi băieți care au umblat la o conductă de abur, au deschi­s-o și s-au fript puțin. Mi-a părut rău, îmi pare rău și­ a­cuma. — Un om care muncește de mic copil, ce crede despre muncă? — Nu muncești, n-ai nici o valoare. Asta e totul. Apoi munca nu e numai satisfacție și demnitate, e și sănătate. Vara aceasta am stat în con­cediu acasă, îmi lipsea tot timpul ceva. Mă simt mai bi­ne cu cât lucrez mai mult. Cel puțin eu nu-mi simt cei... 38 de ani. — Aveți în echipă mulți tineri... — Sînt băieți foarte buni, săritori, capabili. Sînt lăcă­tuși universali. Cred că asta, calificarea multiplă e de vii­tor: înțelegi mai bine partea, cînd cunoști ansamblul, între­gul. Am avut și tineri din cei cu care te înțelegi mai greu. Esențial e să le cunoști părțile bune, să nu te dispen­sezi de cineva pînă nu în­cerci să-l aduci pe calea dreaptă pornind tocmai de la ceea ce fiecare are bun. S. e astăzi unul dintre cei mai (Continuare In pag. a IlI-a) C. LÄMÄTIC X

Next