Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)
1971-10-28 / nr. 1144
> a ii>i .i.rrHALA JOtr •■ I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. R. ȘI AL* CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN _______JOI^28 OCTOMBRIE 1971 |4 PAGINI 30 BANI *[ Evoluția nefavorabilă a timpului impune să se urgenteze desfăcatul, eliberarea terenului și depozitarea întregii producții de porumb în majoritatea cooperativelor agricole din județ, principala lucrare care a mai rămas de executat — și care solicită o mare urgență — este recoltarea și punerea la adăpost a întregii recolte de porumb. Pe alocuri recoltatul știuleților s-a făcut direct din lan, producția fiind cîntărită și transportată în parte în bazele de recepție, la contract, în parte în magaziile și pătulele proprii. In aceste unități lucrurile stau bine, intemperiile care se anunță găsind, deci, o situație corespunzătoare în această privință. La Cordun și Deleni bunăoară, recolta a fost în întregime pusă la adăpost, la Săbăoani în proporție de 97 la sută, la Bozieni-Ruginoasa de 94 la sută, la Doljești — de 93 la sută. Realizează un stadiu înaintat la recoltat, și desfăcut CAP Bahna, Bîrgăoani și alte cooperative agricole. In altele însă, s-a procedat la tăierea cocenilor direct din lan și la strîngerea porumbului în glugi, urmînd ca abia de acum încolo să se treacă pe un front mai larg la desfăcat. De aceea, deși pe județ recoltatul porumbului apare ca fiind aproape de finalizare, nu se poate spune că producția fost strînsă și pusă la adăpost. S-au desfăcut cantități foarte mici de porumb la Borlești (3 la sută), Dochia (5 la sută), Ghigoești și Girov (cste la sută), Bălănești (8 la sută), 7 Zănești și Timișești (cu cite 10 la sută). Recoltarea prin tăiere directă din lan prezintă o serie de inconveniente, dintre care cel mai important se referă la strîngerea cu întârziere a știuleților, de unde tergiversăm în ceea ce vește punerea la adăpost priproducției și livrarea în timp a util a cantităților contractate cu statul. De asemenea, manipulările repetate ale snopilor de coceni cauzate de operația de desfăcare, determină scuturarea aparatului foliaceu și reducerea valorii nutritive a cocenilor, în furajarea animalelor. Dar, situația este cea amintită și măsurile care se vor lua în zilele următoare trebuie să vizeze urgentarea la maximum a desfăcatului și punerea la adăpost a producției. Paralel cu aceasta, trebuie să se concentreze mijloacele de transport și forța de muncă la eliberarea terenului, pentru crearea frontului de lucru necesar efectuării arăturilor de toamnă. In momentul de față, din cele 38.900 ha care au fost cultivate cu porumb, cel puțin jumătate sunt încă ocupate fie cu coceni încă netăiați, fie cu snopi și glugi. Dacă știuleții nu mai sunt afectați prea mult punct de vedere calitativ din de ploile care au început să cadă, cocenii sunt supuși deprecierii prin scuturare și putrezire. Amintind ca din cele 38.900 ha cu porumb a fost desfăcută Tecfrica d§ .pe_,riu,îngt ._17«577 ha, că multe terenuri sunt încă ocupate, insistăm ca neîntîrziat consiliile de conducere ale CAP, specialiștii, să întreprindă măsurile necesare pentru urgentarea lucrărilor respective. Sintem în prag de noiembrie, evoluția climatică este defavorabilă și orice întîrziere se soldează cu efecte negative. Urgentînd lucrările avem numai de cîștigat, prelungindu-le în timp, avem numai de pierdut. Oscilații pe traseele transportului in comun Am consemnat aproape cu regularitate măsurile de îmbunătățire a transportului în comun cu autobuzele la Piatra Neamț, eforturile depuse de conducerea și personalul ICPN pentru a face față solicitărilor tot mai mari, exigențelor sporite. Cu toate acestea nu putem afirma că transportul de persoane a atins nivelul de confort și promptitudine dorit. Ne-ar contrazice conținutul unor scrisori adresate redacției și altor organe de la nivel județean și municipal, precum și constatările de pe teren din raidul-anchetă întreprins cîteva zile la rînd. E drept că datorită unor multiple măsuri, coeficientul de utilizare a parcului de autobuze este din cele mai bune. Mecanici de atelier harnici și conducători auto cu o mare experiență sînt cei pe care se bizuie întreprinderea în realizarea sarcinilor de transport. Să recunoaștem că nu e ușor ca de la orele 3 și jumătate dimineața pînă tîrziu după miezul nopții să se asigure pe toate traseele mașini în funcțiune, cînd unele din acestea au o mare uzură și în condițiile lipsei unor piese auto și a cauciucurilor. Să notăm, de asemenea, că chiar și acum, cînd parcul se cere mărit cu încă 10—15 autobuze, secția de transport în comun a întreprinderii — răspunzînd unor cerințe insistente ale populației municipiului — a introdus a șasea mașină pe linia Ocol cu program permanent și a șaptea în orele de vîrf, a suplimentat autobuzele pentru deservirea mai bună a Șantierului 2 Săvinești și studiază, posibilitățile de satisfacere cit mai bună a nevoilor de transport spre Vaduri și Roznov. Deservirea platformei Săvinești este pe prim plan — ne-a declarat atît ing. Traian Dîrțu, șeful serviciului de gospodărie comunală și locativă a municipalității, cit și factori de conducere și execuție din ICPN. E adevărat că în acest sens se depun multe eforturi. La fața locului insă, poți oricînd constata și destule deficiente. Stela Ciubotaru, secretara Comitetului sindical de la AFS, ne declară că, deși de-a lungul anilor transportul Piatra Neamț — Săvinești și retur s-a tot perfecționat, el este departe de a atinge nivelul normal. Ne-am convins de acest lucru participînd la plecările din Săvinești la ieșirile din schimburi. Sute de oameni ies pe poarta uzinei. Raid-anchetă la Piatra Neamț Dar mașinile dirijate din baza Roznov de un controlori de circulație sunt rare și puține. Lumea le asaltează. Șoferii de pe autobuzele cu numerele de terminație 239, 1718, 277, 250 opresc puțin în stație și apoi aleargă spre bariera CFR cu ușile deschise și pasagerii, ciorchine pe scări. Nu e însă nimeni de la ICPN, nici un milițian. Natalia Mucenicu, operatoare, M. Pavel, mecanic, Maria Ciubotaru, laborantă, și mulți alții își manifestă, indignarea față de proasta organizare a transportului, din care cauză după o jumătate sau chiar trei sferturi de oră încă mai așteaptă în stația UFS plecarea spre casă. Unul cu o pată roșie mare după urechi izbește cît poate în ușile autobuzului 31 NT 1362 mai, mai să le doboare. Nimeni însă nu-1 oprește, nu-1 sancționează. Auzim că asemenea fapte huliganice au ajuns și la cunoștințele miliției. Ion C. Soare, salariat al UFS, și I. Mihai, de la ISCM, au fost duși la miliție pentru comportările fată de șoferul N. Toma. Gh. Vacaru a fost judecat și amendat cu 2.000 lei pentru că a lovit pe controlorul V. Raret. Alții apostrofează taxatoarele. Fapte de acest fel ar trebui să oblige organele, de partid, sindicat, UTC de la întreprinderile de pe platforma Săvinești să ia noi măsuri educative iar pe abonați să-i facă să reflecteze , care nu e mai bine ca dimineața să vină in stație ceva mai devreme pentru a nu se îngrămădi la ultimele curse? Oare nu se poate adopta de către toți pasagerii o comportare civilizată ? Deficiențe de acest fel, deși în număr mai redus, sunt și pe alte linii. Am întrebat pe Carol Barbu, tehnician principal în secția transport, dacă în ultimul timp a fost sancționat vreun șofer pentru nerespectarea regulilor de circulație. Nu, nimeni n-a fost sancționat, pentru că n-au fost accidente — ni s-a răspuns. Li s-a vorbit însă mereu de îndatoriri la fiecare ședință. Vasăzi că se așteaptă accidente ca să se ia măsuri mai drastice.. Am întrebat de ce nu sunt afișate grafice orare în stații, pe care pasagerii să le consulte iar șoferii să le respecte. Nu s, se vor întocmi — ni s-a răspuns. De ce pe anunțul de pe ușa casieriei ICPN nu se arată că pentru eliberarea de abonamente e nevoie și de buletin nu numai de legitimație de salariat ? M. ASMARANDEI (Continuate tn pag. a ll-a) Cincinalul 1971 1975 ETAPĂ IMPORTANTĂ IN DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A ROMÂNIEI SOCIALISTE Creșterea veniturilor reale totale ale populației 140« ACTIVITATEA SCHIMBULUI III TREBUIE IMEDIAT RECONSIDERATA Un raid-anchetă întreprins pe la sfirșitul lunii februarie, în cîteva din întreprinderile industriale ale municipiului Roman, a avut drept obiectiv modul în care se desfășoară aici activitatea productivă pe timpul nopții. S-au urmărit, în special, asistența tehnică, aprovizionarea locurilor de muncă cu materii prime, materiale și scule, folosirea potențialului tehnic și uman, disciplina de producție. Concluziile desprinse au format obiectul articolului „Rezervele de creștere a producției trebuie căutate în toate schimburile de lucr*u. Coni6 a ÎOS a publicat UI ziarul nostru nr. 940 din 4 martie ,"a.c. Semnalam atunci că cele mai multe deficiențe s-au constatat la întreprinderea mecanică. Iată-ne, așadar, după opt luni, din nou oaspeți pentru o noapte ai Întreprinderii mecanice din Roman. Ne pare rău, dar trebuie să specificăm că situația nu s-a schimbat aproape cu nimic, față de constatările făcute în raidul anterior. La ora 4, frezorul Pavel Manea din atelierul de mecanică grea, dormea liniștit fără ca cineva să se sesizeze. După mărturisirile lui„ațipise" de vreun sfert de oră. Motivul: nu avea scule, îi trebuia o freză deget cu diametrul de 16 mm. Alături de mașina la care ar fi trebuit să lucreze Manca se mai odihneau încă două freze și două raboteze. Dacă în hala de mecanică grea numărul mașinilor care staționau s-a putut determina ușor, în restul secțiilor acest lucru presupune un oarecare efort. De ce? Pentru că aici, la întreprinderea mecanică din Roman, în schimbul III majoritatea mașinilor nu sînt utilizate. Mergînd prin hale, o primă impresie este aceea că te afli undeva la o întreprindere producătoare de strunguri, freze și raboteze, care sunt pregătite pentru a fi expediate către beneficiari și nicidecum într-o unitate industrială unde acestea sunt utilaje conducătoare. Se lucrează în schimburi programate numai la atelierul de mecanică grea și la turnătorie. In rest, ici-colo zărești cîte un muncitor, care ,în schimbul unei învoiri (sau din cine știe ce cauză), vine să lucreze în schimbul III. De exemplu, în hala mecanică ușoară, strungarul Ion Nohai era singur. Lucra pentru că, cu o zi înainte, îi fusese mașina defectă. La atelierul electric de întreținere erau de serviciu Nicolae Guțu și Ioan Stoian. Ei trebuiau să intervină în cazul unor defecțiuni. Dar cu ce? „Ne lipsesc aparatele universale de măsură și o serie de scule ca șurubelnița și cleștele patent. Lucrăm cu improvizații" — ne spunea Nicolae Guțu, în toată întreprinderea, în noaptea de 21/22 octombrie a.c., nu am găsit nici un maistru. In hala de mecanică grea, secție cu schimbul JII programat, ar fi trebuit să fie de serviciu maistrul Ion Damian, dar era plecat în concediu de la 1 octombrie și îl înlocuia Alexandru Panciuc, controlor de linie la serviciul CTC. „Filmul" deficiențelor întîlnite de noi ar mai putea fi încă mult derulat. Noi , însă ne oprim aici, nu însă înainte de a prezenta și cîteva din urmările acestui mod de a privi lucrurile. întreprinderea mecanică din Roman înregistrează, în secțiile de bază, un indice de utilizare a timpului de lucru al mașinilor foarte scăzut: 64,4 la sută în trimestrul III și 68,4 la sută cumulat de la începutul anului, în loc de 75,2 la sută cit s-a angajat întreprinderea să realizeze. Și dacă extindem puțin rata de investigație constatăm că procentele amintite sunt determinate, în primul rînd, de timpul neprogramat pentru lucru, în primele trei trimestre totalizîndu-se la acest capitol 313,648 ore/mașini, ceea ce reprezintă 32 la sută din timpul disponibil de lucru. Ca urmare și coeficientul de schimburi este de numai 1,9, atît în secțiile de bază cît și în cele auxiliare. Neutilizarea completă a timpului disponibil a fost influențată și de întreruperile accidentale, care au însumat ,numai în trimestrul III, aproape 11500 ore/ mașini. Pe noi, cei care am constatat „pe viu" situația din întreprindere, cifrele prezentate mai sus aproape că nu ne mai miră. Situația nici nu putea fi alta, atît timp cit în schimburile II și III majoritatea utilajelor stau ca la expoziție. E normal să se înregistreze întreruperi, dacă pentru înlăturarea unor defecțiuni sunt puși electricieni care nu au aparate de măsură, șurubelnițe și patent. Iată și explicația pe care ne-o dă în acest caz Ioan Platon, tehnician principal la secția reparații electrice. „Avem aparate universale de măsură și scule suficiente, dar ele se dau numai la electricienii care prezintă o oarecare garanție din punct de vedere profesional“. Nu îi dăm aparate fiindcă nu prezintă garanție profesională, dar îl numim pe electrician de serviciu în timpul nopții pentru a acorda asistență tehnică. Comentariile sunt de prisos. La serviciul organizarea științifică a producției și muncii discutăm cu șeful a acestui compartiment, inginerul Dumitru Bărculescu: —. Ce loc au ocupat, în cadrul preocupărilor dv. studiile pentru utilizarea Cît mai completă a capacităților de producție ? (Continuare în pag. a III-a) Vasile GALAVAN Constatări la întreprinderea mecanică Roman In pag, a LEGEA privind producerea, folosirea și controlul calității semințelor și materialului săditor pentru producția agricolă vegetală Curier SIMPOZION CINEMATOGRAFIC Astăzi după-amiază la orele 17, la cinematograful „Panoramic“ din Piatra Neamț va avea loc un simpozion, organizat de întreprinderea cinematografică județeană, avînd ca subiect de dezbatere filmul românesc „Asediul“ — producție a studiourilor. „București", în regia lui Mircea Mureșan. Simpozionul va fi susținut de prof. Constantin Prangasi, prof. Valentin Chică și actorul Alexandru Lazar. CONTRACTĂRI PENTRU LOCUINȚE PROPRIETATE PERSONALA — 1972 începând de mîine, 29 octombrie a.c., persoanele care au depus opțiune pentru construirea de locuințe proprietate personală cu gradul II de confort (2, 3 și 4 camere) în cartierul Dărmănești din Piatra Neamț (predare în cursul anului 1972) sunt invitate să se prezinte la sediul OCSPP de pe Bulevardul Republicii nr. 22 (tel. 14081) pentru a încheia contractele. Programul de lucru al oficiului este următorul: zilnic între orele 7—15,30, marțea și vinerea și după amiaza, între orele 17—19. DIN AGENDA CASEI DE CULTURA A SINDICATELOR DIN PIATRA NEAMȚ . Astăzi, la orele 13, în sala de spectacole, în cadrul acțiunii organizată de Comitetul municipal UTC cu tema Fruntașii în producție vorbesc schimbului de mîine, muncitori fruntași de la UFS, I. M. Ceahlău și ITA se vor întîlni cu viitorii absolvenți ai școlilor profesionale din municipiul Piatra Neamț. • La orele 17,în sala de conferințe, tov. Mihai Hodorogea activist al Comitetului județean de partid prezintă expunerea România pe noi trepte ale dezvoltării economice și social-culturale. ȘEDINȚA COMISIEI JUDEȚENE DE PAZA CONTRA INCENDIILOR Miercuri, 27 octombrie, la Consiliul popular, al județului Neamț a avut loc ședința Comisiei județene de pază contra incendiilor. Cu acest prilej, lt. colonel Aurel Vlad, din partea Grupului PCI al județului Neamț, a prezentat o informare asupra îndeplinirii sarcinilor planului de măsuri tehnico-organizatorice pe perioada de primăvară-vară a anului 1971. Numeroși vorbitorii au subliniat în intervențiile lor cauzele incendiilor care au izbucnit în acest interval, precum și munca de prevenire care trebuie dusă. A fost adoptat, totodată, planul de măsuri tehnico-organizatoric pe perioada de toamnă-iarnă. Tovarășul Petre Risipeanu, secretar al Consiliului popular județean Neamț, președinte al Comisiei județene de pază contra incendiilor, a reliefat în încheiere rolul conducerilor unităților economice, al școlilor în munca de prevenire a incendiilor. Cu acest prilej a fost reconstituit Comandamentul de intervenții PCI în păduri și exploatări forestiere. (Continuare în pag. a ll-a) F" DDDDD D DDDD Prini Ziarul „CEAHLĂUL“ vă oferă zilnic — ACTUALITATEA DIN JUDEȚ ȘI DIN ȚARĂ — ȘTIRI ȘI COMENTARII EXTERNE Remnoiți*va neîntîrziat abonamentele pe luna noiembrie I □ anim mma am DDJ a DDDDDo a ,1 Omni să simtă căldura și gura tovărășească a ceiailalți îl Cerut, la Reconstrucția, pe șeful de echipă Paul Vasilescu. Nu sînt încă pe deplin lămurit de ce Nicolae Enea, secretarul comitetului de partid, mi-a recomandat un, om care lucrează la... centrala de forță. — De unde sînteți, Paul Vasilescu ? — Din Pietroșița — Dîmbovița, dintr-o familie de 11 copii. In Piatra am rămas după armată, însurîndu-mă. Mai înainte am lucrat la Brașov și un timp la termocentrala din Doicești. Din 1957 lucrez aici și, tot de atunci, zi de zi, la centrala de forță. — Și ce înseamnă centrala de forță pentru dv. ? —• Totul.Adică meseria pe care o îndrăgesc, satisfacție profesională. Pentru fabrică, punctul cheie. Energia electrică, aburul, apa industrială pleacă de aici. Aici e inima. Dacă se oprește ea... — S-a întîmplat asta? — Nu. S-ar fi putut întîmpla, dar nu s-a întîmplat. Pentru că s-a întîmplat să nu fiu depășit de probleme. Atît eu cit și ceilalți. Sunt două lucruri la mijloc : să stăpînești bine tehnica, să fii în pas cu ea și să ai curaj. Nu vă mirați, am spus bine. E vorba de curaj în intervenții. Dacă nu știi să acționezi cu exactitate la punctul nevralgic... dacă eziți sau te pierzi... Eram șef de tură la exploatare cînd într-o turbină s-a mărit turația, deși aburul fusese oprit. Am intervenit la ventilul de închidere rapidă. Nici un rezultat, turația creștea. Am acționat atunci repede la ventilul de linie. Trebuie să fii stăpîn pe instalație și atunci ești stăpin și pe tine însuți. — Vorbiți de curaj... Ați avut vreun moment de lașitate, de abandon ? — Nu, cu toata sinceritatea, nu. N-am fugit niciodată de greutăți. Am stat o dată 48 de ore în Continuu. Era nevoie. Unde e foc continuu, nu te mai gîndești să împărți timpul. Aș fi putut să las pe alții... Dar, e ca într-o competiție în care, dacă lupți bine, învingi. Mă bucur că muncesc bine și că mă descurc. Eu am lucrat cu diferiți oameni, și buni și mai puțin buni. Am învățat că trebuie să culegi de la fiecare numai ce-i bun. Pentru mine asta a fost calea. N-aș fi drept cu mine și cu ceilalți dacă n-aș spune că am și greșit. O singură data s-a întîmplat asta, anul trecut, cînd am scăpat de sub control doi băieți care au umblat la o conductă de abur, au deschis-o și s-au fript puțin. Mi-a părut rău, îmi pare rău și acuma. — Un om care muncește de mic copil, ce crede despre muncă? — Nu muncești, n-ai nici o valoare. Asta e totul. Apoi munca nu e numai satisfacție și demnitate, e și sănătate. Vara aceasta am stat în concediu acasă, îmi lipsea tot timpul ceva. Mă simt mai bine cu cât lucrez mai mult. Cel puțin eu nu-mi simt cei... 38 de ani. — Aveți în echipă mulți tineri... — Sînt băieți foarte buni, săritori, capabili. Sînt lăcătuși universali. Cred că asta, calificarea multiplă e de viitor: înțelegi mai bine partea, cînd cunoști ansamblul, întregul. Am avut și tineri din cei cu care te înțelegi mai greu. Esențial e să le cunoști părțile bune, să nu te dispensezi de cineva pînă nu încerci să-l aduci pe calea dreaptă pornind tocmai de la ceea ce fiecare are bun. S. e astăzi unul dintre cei mai (Continuare In pag. a IlI-a) C. LÄMÄTIC X