Ceahlăul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1353-1430)

1972-09-27 / nr. 1427

I.C.H. „Bistrița“ Principalii indicatori de plan, substanțial depășiți In întrecerea socialistă organizată în cinstea celei de a XXV aniversări a Re­publicii colectivul ICH „Bistrița" din Piatra Neamț înscrie noi și valoroase realizări. Astfel, bilanțului bogat de la sfîrșitul celor 8 luni i s-au adăugat în perioda care trecut din această lună alte noi înfăptuiri.­­ In numai 25 de zile s-a realizat o depășire la planul fizic de 1,8 la sută. După cum ne informa tovarășa Ana Bîrlădeanu, economist în cadrul serviciului plan, depășiri substan­țiale s-au obținut la producția de energie electrică și la apă industrială livrată be­neficiarilor, iar planul anual de investiții a fost cu mult depășit încă din această pe­rioadă. Beneficii suplimentare de ordinul milioanelor Devansarea termenelor de predare pla­nificate, datorată eforturilor constructori­lor, a unor lucrări de investiții pe șantie­rul „întreprinderii avicole de stat" Piatra Neamț, a permis intrarea în producție îna­inte de termen a o serie de obiective. A­­mintim astfel că popularea integrală a fer­mei de tineret care a fost planificată pen­­ tu cinstea celei de a XXV-a aniversări a Republicii Fapte remarcabile din marea intrecere socialistă l­a sfîrșitul lunii noiembrie, s-a încheiat la sfîrșitul lunii august. La ferma de adulte, au fost populate înainte de termen 4 hale, iar restul halelor sînt completate cu nu­mărul necesar de păsări pe măsura în­cheierii lucrărilor de către constructor. Am prevăzut ca pînă la 30 septembrie cînd de fapt trebuia începută popularea, ferma să fie deja cu toate cele 72.000 locuri com­pletate. La sfîrșitul anului se scontează ob­ținerea unor beneficii suplimentare de cir­ca 1 milion lei doar de la sectorul de reproducție. De la sectorul de creștere in­dustrială a păsărilor se estimează a se rea­liza beneficii suplimentare de circa 3 mi­lioane lei. Dumitru ȘTEFAN, Inginer șef mecanic întreprinderea avicolă de stat Piatra Neamț In contul lunii noiembrie Astăzi, Uniunea județeană a cooperative­lor meșteșugărești își îndeplinește planul producției marfă pe luna septembrie, iar la livrări către fondul pieții, desfacerea cu a­­mănuntul și la indicatorul producția marfă vîndută și încasată planul lunar s-a înde­plinit de la 24 septembrie. La nivelul celor 9 luni însă, la planul producției marfă s-a realizat deja o depă­șire de 27.700.000 lei, ceea ce înseamnă că uniunea lucrează deja în­ contul lunii noiem­brie. Și livrările de mărfuri către fondul pieții se execută în contul aceleiași luni. Clement NECULA, șeful serviciului plan al U.J.C.M. Miercuri, 27 septembrie 1972 REALIZAREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN înseamnă a răspunde prin fapte chemării SPIRIT CREATOR, DĂRUIRE IN MUNCA, DEMNITATE SI ECHITATE SOCIALISTA In numărul de sîmbătă, 23 sep­tembrie a.c., al ziarului nostru, am publicat o serie de constatări legate de modul cum este folosită energia electrică în unele între­prinderi industriale din Piatra Neamț. Pe aceeași temă raidul fost continuat și în municipiul Ro­a­man. La întreprinde­rea de prefabri­­­­i­­­cate se ține o e­­vidență strictă a utilizării energiei electrice foarte bun, lucru Nu­mai că această evidență reflectă un consum real mult mai mare decît cel care ar trebui și ar pu­tea să fie. La a­­telierul mecanic, unde am făcut primul popas, nu­mai doi munci­tori au găsit de cuviință, împre­ună cu clenți de electri­servi­ciu, prinse să țină a­­nu mai puțin de 8 lămpi de cîte 250 wați fiecare. In acest caz se înțelege că oricîte referiri s-ar face la nor­mele de protec­ția muncii, totuși numărul de becuri este mult mai ridicat decit cel prevăzut. O situație ase­mănătoare s-a întîlnit și la depo­zitul de carcase, unde 6 becuri mari nu-și justifică cu nimic am­plasarea. La fel și la depozitul de produse finite, unde, în timpul nop­ții o lumină excesivă te inundă din toate părțile fără ca acest lucru să fie necesar. Următorul popas — întreprinde­rea mecanică. Și aici ceea ce atra­ge în primul rînd atenția este ilu­minatul excesiv. înainte de intra­rea în secția mecanică ușoară, un hol este scăldat de lumina a 10 lămpi, aranjate foarte aproape una de alta. După aceea, în magaziile din incinta atelierelor, fără ca să fie cineva în ele, becurile sunt a­­prinse pe tot parcursul nopții. Ilu­minate permanent sunt și vestiare­le cu toate că muncitorii ar avea nevoie de așa ceva numai la in­trarea și ieșirea din schimb. La fabrica de zahăr deficiențele cele mai serioase s-au semnalat în legătură cu iluminatul exterior, numărul becurilor amplasate în de­pozitele de descărcare a sfeclei fi­ind cu mult peste cel necesar. Ce a reliefat raidul întreprins re­cent de către reprezentanți ai Ins­pecției energetice Bacău și între­prinderii de rețele electrice Pia­tra Neamț, în cîteva din întreprin­derile industriale ale municipiului Roman ? Că unele norme referi­toare la raționalizarea consumului de energie electrică se cunosc. A­­ceasta e foarte bine. De folos însă, dacă o normă este cunoscută, dar nu este aplicată. La Roman, după cum am văzut mai ales în orele de vîrf, preo­cupările sînt în­....... I­I, dreptate spre e­vitarea stagnări­lor, a mersului în gol al anumi­tor motoare din secțiile și sectoa­rele de produc­ție. Desigur, pe această cale se face o importan­tă economie de energie electri­că. Nu e mai puțin adevărat însă, că scăderea curbei de sarcină poa­te să fie deter­minată și prin ra­ționalizarea ilu­minatului. Ori raidul întreprins a recent la Roman, evidențiat în toate unitățile e­­conomice vizita­te destule defi­ciențe tocmai în această direcție. Am văzut că atît la Întreprinderea de prefabricate, cît și la între­prinderea meca­nică, la Fabrica de zahăr sînt a­­numite porțiuni, unele în interio­rul halelor de pro­ducție, altele în exterior, ilumina­te prea puternic. De aceea, pentru toate întreprinderile vizitate se impune ca o primă necesitate sec­ționarea iluminatului. Apoi, la a­­ceasta va trebui să se adauge o mai mare atenție din partea celor puși să gospodărească energia e­­lectrică. Și, astfel, în fiecare între­prindere se va putea ajunge la o reducere efectivă a consumului și de aici la creșterea eficienței e­­conomice. Alte constatări în cîteva întreprinderi din Roman privind modul în care se utilizează energia electrică Raționalizarea iluminatului se impune cu acuitate Metode de execuție avansate, tehnologii eficiente (Urmare din pagina 1)­unt urmărite într-o recentă do­cumentare pe cîteva din municipiul Piatra șantiere Neamț. In urmă cu aproape patru ani din ansamblul de locuințe Mă­­răței , s-a experimentat pentru prima dată metoda folosirii co­­frajelor metalice plane univer­sale. Atunci s-au executat pri­mele structuri de rezistență din pereți interiori de beton mono­lit turnat în asemenea cofraje metalice. „La început au exis­tat o seamă de rețineri, dar și greutăți inerente începutului, își amintește șeful de lot. ing. Mihai Bărbieru. Greutățile nu ne-au dezarmat și am acționat în continuare. Acum, la lotul pe care îl conduc folosim co­­frajele metalice universale la alte construcții, cum sunt lu­și­crările de la noul spital din Pia­tra Neamț. Acestei metode i-am adus pe parcurs o serie de îm­bunătățiri și se dovedește a fi foarte eficientă". Este, desigur, un bun cîștigat și procedeul s-a extins foarte repede și la alte formații. De altfel, gradul de in­dustrializare a lucrărilor de construcții, ca urmare a dez­voltării bazelor proprii de pro­ducție, specializării oamenilor a crescut de la 50 la sută în anul trecut, la 80 la sută în acest an. Se constată deci, o evoluție destul de rapidă privind­­ extin­derea noilor tehnologii. „Sunt într-adevăr metode foarte efi­ciente care ne permit și o bună organizare în asigurarea conti­nuității lucrărilor, ne spunea inginerul șef al I.J.C.M., tova­rășul Alexandru Țibulcă. Ne-am propus ca pînă în 1975 la lucră­rile de construcții de locuințe proprietate de stat, gradul de industrializare să atingă un ni­vel de 90 la sută din totalul lu­crărilor. Aceasta a fost una din posibilitățile luate în calcul cînd ne-am angajat să realizăm cincinalul în numai patru ani". Și pentru a întări cele spuse de inginerul șef al întreprinde­rii ar trebui să mai spunem că prin folosirea cofrajelor meta­lice plane universale și a altor soluții industrializate, se asigu­ră un ritm superior de lucru pe șantiere (la un bloc cu 40 de apartamente durata de execu­ție s-a redus cu aproape două luni), un consum redus de ma­teriale (consumul de material lemnos se reduce aproape în totalitate), o productivitate su­perioară și un confort mai mare apartamentelor ce se construiesc. Iată, succint, în ce constă o parte dintre tehno­logiile care se aplică pe șanti­ere și care este eficiența lor. Fără îndoială că aceste meto­de pot fi în continuare îmbună­tățite și extinse. Constructorii, specialiștii de pe șantiere sunt conștienți de acest lucru și ei acționează în spiritul măsurilor stabilite de Conferința Naționa­lă a partidului pentru a asigura o eficiență cît mai sporită in­vestițiilor printr-o continuă per­­fecționare a activității de cons­trucții. Muncind în felul aces­ta colectivele întreprinderii vor asigura in același timp transpu­nerea în viață a recentelor mă­suri ale plenarei Comitetului județean de partid care prevăd realizarea pînă la finele anu­lui, a unui ritm mediu lunar de cel puțin 15 la sută și devan­sarea stadiilor fizice, față de graficele întocmite. CEAHLĂUL ACORDUL GLOBAL un stimulent insuficient valorificat „Forma de organizare și retribuire a muncii în acord global a deter­minat o bună participare la lucră­rile agricole a cooperatorilor — ne-a spus inginerul șef al CAP Bahna, tovarășul Constantin Oan­­cea. Prin „bună participare la muncă" înțeleg atît efectuarea în timp optim a lucrărilor, cît și ca­litatea deosebită a acestora. Prin introducerea retribuției suplimen­tare a crescut și mai mult intere­­sul coperatorilor pentru ridicarea nivelului producției“. Rezultatele obținute de CAP Bahna confirmă afirmațiile ingine­rului șef. Atît la sfeclă cît și la cartofi, culturi lucrate în acord global, producțiile obținute depă­șesc sarcinile planificate. Aplica­rea corectă a acordului global sti­mulează hărnicia și răspunderea țăranilor cooperatori pentru ob­ținerea unor producții superioare. La sediul brigăzii a III-a Rediu a CAP — Bîra, stăm de vorbă cu șeful brigăzii, Iancu Baciu : „Car­tofii, cultură lucrată în acord glo­bal, sînt aduși cu atelajele coope­rativei din cîmp pentru fiecare cooperator în parte. La sediul fer­mei, se face cîntărirea producției și pe loc se calculează cît îi re­vine fiecăruia în raport de ceea ce s-a planificat și este trecut în an­gajamentul încheiat între coopera­tor și unitate. Retribuția de bază este de 118 lei pentru tona de car­tofi din care în bani 24 de lei și în produse 134 kg de cartofi. In ca­zul depășirilor de producție se a­­plică retribuția suplimentară de 40 la sută din producția peste plan". Asistăm la cîntărirea producției obținută de cooperatoarea Visculi­­na Rusu, de pe suprafața de azi. Cîntarul indică 1250 kg, ceea­­ ce înseamnă că planul a fost depă­șit cu 570 kg. Deci, cooperatoa­rea Visculina Rusu va primi ca retribuție de bază în produse, 91 kg cartofi iar ca retribuție supli­mentară 228 kg, în total 319 kg cartofi. Cooperatoarea Catinca Rădea­­nu, în vîrsta de 60 ani, își cîntă­­rește producția de cartofi recoltată de pe 5,50 ani. Depășirea planului este de 125 kg. Ea va primi 175 kg cartofi în loc de 125 kg, datorită depășirii producției planificate. „Lucrez de 11 ani în CAP — ne spune ea — dar cel mai bine se cîștigă lucrînd în acord global. Și anul trecut am primit plată dreap­tă pentru munca ce-am făcut-o în cooperativă". La CAP Buruenești am stat de vorbă cu președintele unității, An­ton Bilboc. Din păcate, aici trebu­rile nu stau de loc strălucit. Cam­pania de recoltare decurge în ritm nesatisfăcător. Dar în afară de greutățile întîmpinate la strînsul culturilor datorită timpului ne­prielnic, nici acordul global nu este folosit cum ar trebui în sensul stimulării cooperatorilor. La cîne­­pă, de exemplu, cultură lucrată in acord global, cu toate că este mai de mult recoltată întreaga supra­față și s-a făcut cîntărirea produc­ției, nu s-au întocmit încă formele pentru retribuirea cooperatorilor, oamenii necunoscînd nici acum cît au cîștigat pentru munca lor. La CAP Sagna, de asemenea, s-au încheiat recoltările la floarea soa­relui și cînepă. Deoarece o parte din lucrările ce trebuiau executate manual au fost făcute mecanic, tarifele trebuie recalculate. Consi­derăm însă că această recalcula­re trebuia făcută într-un timp mai scurt pentru ca oamenii să știe cît au de primit pentru munca lor. Mai ales în condițiile deosebite de lucru din această toamnă trebuie folosite toate metodele pentru a urgenta culegerea recoltei. Și din­tre acestea, considerăm că acordul global, folosit cu pricepere, poate și trebuie să devină în fiecare u­­nitate un factor mobilizator de primă importanță. Dan URSACHI Zaharia Elena prelucrătoare fire la U.F.S. Săvinești, se situează permanent în rîndul fruntașilor întrecerii socialiste. Pag. 3 SEMNALAM Elogiu cinstei și Șeful miliției orașului Tir­gu Neamț ne comunică că pe data de 12 septembrie a.c. s-au prezentat la instituția pe care o conduce, minorii Stelian Popa, strada Bicazului, bloc A4, a­­partamentul 21, elev în clasa a Vl-a a Școlii generale nr. Piatra Neamț și Vasile Nauzni­­cov, strada Cuza Vodă nr. 112, elev în clasa a V-a la Școala generală nr. 2 Tîrgu Neamț, care au adus un aparat de radio cu tranzistori ce l-au gă­sit sub un pod din satul Ocea, comuna Grumăzești. Ei Tot în această lună, ges­tionarul Gheorghe Nicolae de la depozitul de vin al O.C.L. Alimentara din cartierul Pre­­cista Piatra Neamț, a predat la miliția municipiului Neamț o sumă de bani Piatra pier­dută de cineva în magazin. Aducem un elogiu cinstei minorilor, părinților și cadre­lor didactice care i-au educat, cît și gestionarului care a mai dat dovadă în asemenea îm­prejurări de cinste, invitînd totodată pe păgubași să se pre­zinte la cele două organe de miliție să-și ia bunurile pier­dute. Zguduitoarea scrisoare a unui profesor „In ziua de 28 august a.c. — ne scrie un profesor din satul Grințieșu Mare — comuna Grințieș — am asistat la un spectacol foarte dureros, care a indignat pe toți cei din jur, determinîndu-i să ia o poziție de condamnare și dezaprobare totală. Spectacolul a avut ca perso­naj principal pe Popescu Al. Ion — din acest sat, elev la Liceul forestier Piatra Neamț care, după ce a bătut pe tatăl său — Popescu Alexandru acasă, a ieșit după dînsul în șosea și cu ajutorul unei lo­­peți, cu picioarele și cu pum­nii a reușit să-l pună pe tatăl său jos, ceea ce a deter­minat pe oameni să inter­vină pentru a-l salva. Altfel, sfîrșitul ar fi fost tragic. După cîteva minute apare și mama bătăușului, care, în loc să ia atitudine alături de cei ce au intervenit pentru a-l sal­va, le-a răspuns acestora că „păcat că nu l-a omorît". Motivul pentru care fiul și-a bătut tatăl atît de crunt nu a fost altul decît acela că nu mai avea de unde să-i dea bani să plece la Piatra Neamț pen­tru a-și da examenul de cori­jentă fiindcă cu cîteva zile înainte, primind în acest scop 150 lei, i-a băut... De unde oare putea să-i mai dea alți bani, dacă tatăl bolnav, primește o pensie este de boală de circa 500 lei, din care, lunar, îi trimite acestui „fiu" la școală peste 400 lei?" Fără comentarii... A trecut aproape o lună ... A trecut aproape o lună de cînd în ziarul „Ceahlăul" nr. 1407 din 3 septembrie 1972, am înserat articolul „Unitate ali­mentară abandonată". In acest articol se semnala faptul că mai mulți salariați ai fabrici­lor forestiere pietrene „Scîn­­teia“, „Steaua Roșie, „S.I.L. A­­rini" și o parte din CFR-iști, sînt indignați de faptul că nu mai au de unde se aproviziona cu bunuri alimentare, chioș­cul T.A.P.L. de lingă fabrica „Scînteia" fiind închis de multă vreme din cauza unor „încur­cături financiare" ale gestiona­rei... Din păcate, cerințele le­gitime ale muncitorilor foresti­eri au rămas fără răspuns (ca de altminteri și ziarul nos­tru ...) deși a mai trecut de a­­tunci o lună, ceea ce dovedește că cei răspunzători demonstrea­ză, o condamnabilă lipsă de solicitudine, <je răspundere fa­ță de sarcinile pe care le au. Apelul unui tată Grigor Pintilie, strada Bara­jului nr. 41 Bicaz, muncitor al Fabricii de ciment Bicaz (Șan­tier CISA Brașov), ne scrie în­durerat că soția lui, Elena Pin­tilie, dorește să părăsească fa­milia și să plece cu Mihai Tă­­nase: „După cum spune dînsa, nu-și poate concepe viața fără el, căci fără el se va omorî. Dar ce vor face cei patru co­pii sub opt ani cărora le-a dat viață, fără mamă ? nu și-a pus întrebarea. Dar ceilalți patru ai lui Mihai Tănase, ce vor face fără tată ? Statul nostru ne acordă sprijin pentru creș­terea și educarea copiilor. Dar sînt unii paraziți care se stre­coară ușor prin viață, dau via­ță la copii, și apoi se gîndesc să-i abandoneze cu multă ușu­rință, pentru aceștia nu se gă­sește în legea noastră nici un articol de condamnare“... Ba greșiți, pentru părăsire de domiciliu există literă de lege. Așa că-i atenționăm pe cei doi (chiar dacă-s îndrăgos­tiți lulea...) să se gîndească la cei opt copii înainte de a face un pas care le poate cauza traume morale ireparabile. Rubrică realizată de Al. IACOB cu sprijinul corespondenților voluntari

Next