Ceahlăul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1353-1430)

1972-07-04 / nr. 1355

Pag. 2 Neseriozitate „cu ștampilă“ La 1 octombrie 1971 m-am mutat într-o locuință, spațiu al I.L.L. Roman, care necesita di­verse reparații. Pentru aceas­ta s-au întocmit două devize: unul pentru reparații curente, executat deja, și altul pentru reparații capitale în bucătărie și două cămări, realizat în pro­porție de 50 la sută pînă la 1 ianuarie 1972. După această dată nu s-a mai prezentat ni­meni la lucru, deși am adus aceasta de nenumărate ori la cunoștința conducerii I.L.L., unde am înregistrat și două cereri în acest sens. La ultima cerere am primit un răspuns în ziua de 6 iunie a-c prin care sunt înștiințat (!) că s-au cer­cetat cele relatate și că în prezent se lucrează la termi­narea operațiilor prevăzute în deviz, afirmație total gratuită. Nu credeam că neseriozitatea unor lucrători poate fi întări­tă cu semnătura conducerii întreprinderii. Poate e cazul să nu se demonstreze că n-a fost decît un accident. Carol II. LUCA str. Ștefan cel Mare nr. 140 Roman CUVÂNTUL OPINIEI PUBLICE Monumentele orașului Dintr-un articol al președin­telui Comitetului județean de cultură și educație socialistă am aflat că reședința de ju­deț, Piatra Neamț, se va Îm­bogăți și Înfrumuseța cu o o­­peră monumentală — statuia lui Ștefan cel Mare, care Își va găsi amplasamentul în preajma fostei curți domnești. Tot domnia sa propunea ca statuia lui Mihai Kogălniceanu să fie mutată în piața din fața Consiliului popular (care poartă numele municipal om politic), In felul marelui acesta rezolvându-se și o problemă de circulație. Desigur, propunerea are justificare logică. Va tre­bui Insă avut In vedere că In spațiul oarecum restrâns mai există un element de urban — fintlna arteziană decor — ceea ce va pune o problemă de armonizare. Se știe că există o preocu­pare a statului de a Împodobi orașele cu opere de artă mo­numentală. Cred că acestea vor trebui să-și găsească nu numai locul cel mai potrivit, ci și... piedestalul corespunză­tor, care să formeze un tot unitar cu opera propriu-zisă și să fie prin el Însuși o o­­peră de artă. Din acest punct de vedere, actuala statuie a lui M. Kogălniceanu eviden­țiază o neconcordanță. In ra­port cu statuia impunătoare, din bronz, piedestalul este prea mic, și executat din ma­terial necorespunzător. Chiar lu­crul a fost de slabă factură, cimentul a Început să „curgă“. O statuie Kogălniceanu, deo­camdată unică in orașul nos­tru, merita poate un soclu de marmoră. E. BUCUREȘTEANU, Piatra Neamț O soluție mai echitabilă Soția mea lucrează ca taxa­toare la întreprinderea comu­nală Piatra Neamț și împreu­nă cu Încă 4 taxatoare și 2 șoferi sunt nevoiți ca în fie­care dimineață, cind sunt la tură, să vină pe jos de la Vă­leni pe o distanță de 4 km până la Consiliul popular mu­nicipal, indiferent dacă e vre­me bună sau rea, pentru ca de acolo, la orele 4,05 să-i ia mașina de serviciu ce vine de la Ocol sau Dumbrava Ro­șie. Uneori, la schimbul tu­relor se întimplă să termine lucrul la orele 24. Cum mai pot orele ei pare să se scoale la 3 dimineața pentru a putea fi la timp la mașina de serviciu . ín ședința de sindicat de la I.C.P.N. s-a cerut ca și pe a­­ceastă rută să treacă o mași­nă de serviciu pentru a lua pe șoferii și taxatorii din tura respectivă. Atunci cererea nu s-a acceptat. Vor găsi totuși tovarășii din I.C.P.N. o soluție conducerea echitabilă pentru rezolvarea acestei pro­bleme In favoarea salariaților Ana Rotaru, Ana Gîrbuleț, M. Dobrin, Aneta Țuțuianu, N. Blăgel, Gică Cozma ? Am dori răspunsul la rubrica „Cu­­vîntul opiniei publice". Ion ROTARU, tipograf mașinist Piatra Neamț Semnale recepționate După apariția articolului in­titulat „Se cere un plus de preocupare și exigență pentru aprovizionarea populației ro­­mașcane", Direcția comercială județeană ne-a răspuns : „Lipsurile semnalate în re­țeaua comercială din munici­piul Roman — la O.C.L. Mixt, C.L.F. și panificație — au fost analizate cu conducerile între­prinderilor, luându-se măsuri operative de înlăturare. Refe­ritor la aprovizionarea maga­zinelor alimentare, atît Consi­liul popular al municipiului Roman cît și Direcția comer­cială județeană Neamț vor fi informate prin organele In­specției comerciale de stat și ale C.C.L. Mixt Roman de modul cum se distribuie fon­dul de marfă, cum se depozi­tează și se păstrează produ­sele, pentru ca orice defec­țiune ivită să fie rezolvată o­­perativ. Conducerii C.L.F. Ro­man i s-a indicat să insiste la furnizorii cu care a contracte, pentru ca încheiat aceștia să livreze produsele conform graficelor. La secțiile de pani­ficație s-a trasat sarcină con­ducerii să urmărească în per­manență calitatea pîinii, iar săptămînal să se analizeze cu muncitorii de secțiunile de fa­bricație, depozitare, distribui­re, transport, luîndu-se măsuri de îndreptare. Făina albă ne­corespunzătoare pătrunsă în rețeaua comercială (la magazi­nul nr. 12 Anton Pann) a fost restituită furnizorului și înlo­cuită cu alta de bună calitate. S-a atras atenția gestionarului Marcu Pascal că dacă recepția mărfurilor nu se va face can­titativ și calitativ conform HCM nr. 941, se vor lua mă­suri de sancționare, pînă la desfacerea contractului de muncă“. in Străzi întuneric Pe lîngă îmbogățirea pale­tei cromatice nocturne a ora­șelor, iluminatul public este în primul rând subsumat utilului, fapt ce uneori e neglijat. E­­xistă în prezent la Roman străzi și, mai ales, întretăieri de străzi, unde iluminatul public nocturn este absent din diver­se motive, ceea ce periclitează circulația vehiculelor și a pie­tonilor. Mă întreb de ce în cartie­rul­­ Bălcescu, la întretăie­rea străzilor Bogdan Dragoș și Tinosului, unde într-un colț se află o școală generală, în al­tul o grădiniță, iar puțin mai sus, stații ale autobuzelor pen­tru transportul în comun, nu arde lumina pe o distanță de mai bine de 100 de metri trezindu-te în plină beznă. De amintit că lucrurile se întîm­­plau și pe cînd elevii nu erau în vacanță și se însera de pe la orele 17 — 18. Aș invita pe cei ce răspund de această pro­blemă în municipiul Roman să mediteze... și să pună becurile. I. GHEORGHE. Roman După mai bine de un an De mai bine de un an, con­ducerea Fermei zootehnice Roman a prezentat pentru reparație la secția de pe stra­da Ștefan cel Mare (în apro­piere de telefoane) a Coope­rativei meșteșugărești „Teh­nica“ o stație de radioficare. Au fost trimiși în mai multe rânduri delegați pentru a ri­dica stația, dar meseriașii de la „Tehnica“ nu se apuca­seră încă de ea. Văzînd aceas­ta, prin adresa nr. 531 din 18 mai 1972, am cerut sprijinul conducerii cooperativei. Pînă acum Insă n-am primit nici un răspuns. Dezinteresul infestat ne determină să ma­ne adresăm prin presă conducerii U.J.C.M. Neamț. Poate că ast­fel vom primi Înapoi stația de radioficare reparată. Ștefan CONDURAT, Roman Legea prevede Tov. Gheorghe Damian — Roman. La data de 10 ianua­rie 1972 s-a angajat la între­prinderea Prefabricate Roman lucrînd pînă la data de 4 a­­prilie cînd, îm­bolnăvindu-se de o boală profesională a in­trat în concediu pentru incapa­citate temporară de muncă de 29 zile. Unitatea refuză să-i plătească ajutorul material, în­treabă dacă se procedează legal. Răspuns, în scrisoare ați o­­mis să precizați dacă sînteți angajat cu contract de muncă pe durată determinată sau ne­determinată. într-adevăr, dacă incapacitatea de muncă se da­torează unei boli profesionale unitatea era obligată să vă a­­chite ajutoarele în procent de 85 la sută din salariul tarifar, indiferent de natura contrac­tului de muncă și de vechimea neîntreruptă în muncă. Dacă nu este vorba despre o boală profesională, dar ați fost în­cadrat cu contract de muncă pe durată nedeterminată (per­manent) vi se cuvenea un aju­­tor în procent de 50 la sută, deoarece aveți o vechime ne­întreruptă în muncă mai mică de 2 ani. Numai în situația cînd ați fost angajat cu con­tract de muncă pe durată de­terminată (temporar), nu a­­veați acest drept, deoarece în această situație, potrivit art. 3 din H.C.M. 880/1965 vi se cere o vechime în muncă de cel puțin 4 luni în ultimele 12 luni sau 10 luni în ultimii doi ani condiție pe care dv. nu o îndepliniți, în cazul cînd, față de cele de mai sus vă consi­derați prejudiciat, adresați-vă comisiei de judecată. Tov. Ion Muraru — Roman . Are o vechime în muncă de 25 ani și a lucrat la Coopera­tiva „Constructorul" — Șan­tierul 2 Roman pînă la data de 8 XI 1970 cînd și-a dat demi­sia. La data de 1 II 1971 s-a angajat la Șantierul 2 Cons­­trucții-Montaj Roman. La data de 1 II 1972 i s-a acordat con­cediu de odihnă pentru anul 1971 în cuantum de 14 zile, întreabă dacă s-a procedat le­gal. Răspuns. Problema sesizată de dv. ridică două aspecte, în funcție de calitatea în care ați lucrat la Cooperativa Construc­torul, adică în calitate de an­gajat sau membru, cooperator, situație pe care nu o arătați în scrisoare. în cazul cînd ați avut calitatea de angajat, plecarea dv. prin demisie, res­pectiv art. 19 din Codul Mun­cii, în conformitate cu art. 11 din Legea 26/1967, veți primi în primii 2 ani de la angajare concediu redus la durata mi­nimă, adică 15 zile lucrătoare. Dacă ați avut calitatea de membru cooperator, atunci nu vă sînt aplicabile dispozițiile din Codul Muncii și așa zisa dv. demisie trebuie considera­tă o cerere de retragere din cooperativă, mențiunea respec­tivă urmînd a fi consemnată în carnetul de muncă, în ase­menea condiții, potrivit art. 10, lit­­d. din Legea 1 /1970, beneficiați de vechime neîn­treruptă în muncă, întrucît v-ați angajat în termen de 90 zile într-o unitate de stat și ca atare trebuie să vi se acorde concediul de odihnă la vechimea totală în muncă, ne­mai­fiindu-vă aplicabile preve­derile art. 11 din Legea 26/ 1967. In orice caz, vi s-a a­­cordat greșit numai 14 zile concediu, deoarece durata mi­nimă este de 15 zile lucrătoa­re. ii i iiiiii i I­I CEAHLĂUL ­Urmare din pagina I)­tiva creatoare a maselor. Pre­ședintele comitetului sindicatu­lui face parte din comitetul oa­menilor muncii ca reprezentant al sindicatului din întreprindere. El are datoria să asigure cunoaște­rea temeinică de către toți mem­brii comitetului sindicatului a ho­tărârilor luate în comitetul oame­nilor muncii și, împreună cu a­­ceștia, să stabilească măsurile corespunzătoare în vederea mo­bilizării tuturor membrilor de sindicat la transpunerea în viață a hotărîrilor. Se poate sublinia faptul că, în majoritatea lor, pre­ședinții de sindicat din unitățile județului nostru (cum sunt la UFS, fabrica „Reconstrucția"­, I. M. „Ceahlău", fabrica „Comuna din Paris", UMTF, CEIL, I. M. Roman, UEIL Tîrgu Neamț, UEIL Poiana Teiului,, Șantierul 2 Săvinești, Fa­brica de ciment Bicaz ș.a.) înde­plinesc cu competență și răspun­dere aceste atribuții, în baza orientării date de con­ducerea partidului, a atribuțiilor fixate în recenta lege de organi­zare și conducere a unităților so­cialiste de stat, sindicatele orga­nizează, împreună cu comitetele oamenilor muncii, adunările ge­nerale ale salariaților. Putem a­­precia că în ultima perioadă or­ganele și organizațiile sindicale din județul Neamț au acordat mai multă atenție bunei pregătiri și desfășurări a adunărilor genera­le ale salariaților, dîndu-le un pronunțat caracter de lucru. Realizările remarcabile cu care oamenii muncii din județul nos­tru au încheiat anul 1971, re­zultatele obținute în întrecerea dintre organizațiile județene de partid, consiliile populare, între­prinderi și instituțiile de proiec­tări, încorporează organic și munca sindicatelor, îmbunătăți­rea permanentă a activității în acest domeniu. Acțiunile între­prinse în anul 1972 de către sin­dicate (generalizarea schimbu­lui )­, preocupările în direcția au­­toutilării, inițiativele „Autocon­trolul pe fluxul tehnologic“ în u­­nitățile de exploatare și indus­trializare a lemnului, „Minute, to­ne, lei“ la I. M. Roman, „Fieca­re cadru tehnic să rezolve în a­­fara sarcinilor de serviciu cel puțin o problemă tehnică" își aduc din plin contribuția ș.a.) la crearea unei atmosfere de amplă emulație în întrecerea socialistă, la organizarea științifică a pro­ducției și a muncii, la folosirea eficientă a tuturor capacităților de producție, la creșterea conti­nuă a productivității muncii, la reducerea cheltuielilor materiale de producție și îmbunătățirea ca­lității produselor, în aria problemelor majore ale activității sindicatelor, de o a­­tenție deosebită se bucură preo­cupările pentru educarea salaria­ților în spiritul disciplinei și or­dinii în producție, al grijii răspunderii față de mașini, uti­li late, față de avutul obștesc. Ac­țiunile „Față în față", dezbateri­le pe bază de film și diapozitive organizate în șantierele de con­strucții și la UTR, IMR, fabricile „8 Martie", „Comuna din Paris“ și „Reconstrucția“ din Piatra Neamț, UFS, UEIL Tarcău. Fabri­ca de ciment din Bicaz,IPVLF, în comerț și cooperație s-au dove­dit a fi deosebit de eficiente. Organele și organizațiile sindi­cale militează pentru aplicarea legislației muncii, pentru res­pectarea în fapt a drepturilor sa­lariaților. Ca organizație profe­sională a clasei muncitoare, a tu­turor salariaților, sindicatele or­ganizează și exercită controlul muncitoresc asupra bunei funcțio­nări a cantinelor-restaurant, că­minelor, creșelor și grupurilor so­ciale din întreprinderi și institu­ții, în colaborare cu celelalte or­ganizații de masă și obștești din cadrul Frontului Unității Socia­liste, sindicatele participă la e­­xercitarea controlului obștesc­­muncitoresc în întreprinderile producătoare de bunuri de con­sum, în unitățile comerciale, me­­dico-sanitare, în stațiunile balneo­climaterice și taberele de copii, în colaborare cu Inspectoratul ju­dețean pentru protecția muncii și Direcția sanitară, organele sin­dicale de la nivelul județului, municipiilor Roman și Piatra Neamț, precum și al orașelor Bi­caz și Tîrgu Neamț urmăresc cum se realizează hotărîrile și măsu­rile privind activitatea de pro­tecție a muncii. Ne preocupă, de asemenea, modul cum se asigură ocrotirea sănătății celor ce mun­cesc, igiena muncii și preîntîm­­pinarea bolilor profesionale, atenția sindicatelor fiind și mă­în­surile destinate îmbunătățirii a­­sistenței medicale a salariaților. Sindicatele din județul Neamț, sub conducerea directă a orga­nizațiilor de partid, activează permanent pentru traducerea în viață a sarcinilor reieșite din Programul P.C.R. privind îmbu­nătățirea activității ideologice, ri­dicarea nivelului general al cu­noașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relații­lor din societatea noastră pe ba­za principiilor eticii și socialiste și comuniste, echități. Pentru pregătirea politico-ideologică și moral-cetățenească a salariaților, sindicatele au organizat lectorate și cicluri de expuneri pe teme politice, ideologice, etice și edu­cație moral-cetățenească, ținîn­­du-se cont de pregătirea salaria­ților, de preocupările în procesul de producție, de problemele pe care le ridică fiecare loc de muncă în parte. Bune rezultate au obținut în acest domeniu sin­dicatele de la UMTF, UTR, IMR, Fabrica de zahăr Roman, UFS, I. M. „Ceahlău", CEIL, „Recon­strucția", „Comuna din Paris“, UEIL Tîrgu Neamț, IIL „Ozana" Tîrgu Neamț și altele. Schimburile de experiență or­ganizate cu activul ce desfășoa­ră muncă politică și cultural-e­­ducativă au contribuit la o îmbu­nătățire substanțială a activității instituțiilor culturale ale sindica­telor din județul Neamț privind conținutul, metodele, formele și mijloacele folosite de acestea pentru activizarea formațiilor ar­tistice de amatori. în aceste zile, cînd întreaga ța­ră se­­ pregătește să întîmpine Conferința Națională a partidu­lui Și cea de-a XXV-a aniversare a Republicii, întreaga muncă po­­litico-organizatorică și cultural­­educativă desfășurată de sindica­te va trebui să evidențieze re­zultatele obținute pe baza hotă­rîrilor Conferinței Naționale din decembrie 1967 și ale Congresu­lui al X-lea al partidului, să canalizeze și să dinamizeze efor­turile depuse în fiecare zi pentru realizarea înainte țnuta­de termen a planului și a angaja­mentelor luate în întrecere pe a­­nul 1972, a sarcinilor actualului cincinal. SINDICATELE Ieri s-a deschis la Piatra Neamț Cursul de Informare și documentare pentru profesorii de limba și literatura româna Ieri după amiază, la Liceul „Petru Rareș“ din Piatra Neamț a avut loc ședința festivă de deschidere a celei de a IV-a ediții a Cursului de informare și documentare pentru profesorii de limba și literatura română, programat să-și desfășoare lucrările, in capitala județului nostru, intre 3 și 16 iulie a.c. Amănunte despre programul actualei ediții am solicitat, cu acest prilej, secretarului general al Societății de Științe filologice din R.S.R., prof. dr. I. Hangiu. — Tovarășe profesor, pen­tru orașul nostru cursul a de­venit o manifestare tradițio­nală, în ce rezidă noutatea prezentei ediții î — Cursul se încadrează, fireș­te, în preocupările învățămîntu­­lui nostru de a se perfecționa și moderniza continuu în conținut și forme, răspunzînd în acest fel cerințelor celor mai actuale care se desprind din documentele de partid. Dată fiind importanța deo­sebită pe care o are literatura în procesul de educare a tineretu­lui, actuala ediție a cursului ur­mărește — cum de altfel au ur­mărit și edițiile precedente, exis­­tînd o continuitate de preocupări în acest sens — să lărgească ori­zontul cunoașterii tuturor aspec­telor legate de rolul și funcțiile literaturii românești contempora­ne, precum și să caute noi posi­bilități de valorificare în proce­sul de învățămînt a valențelor e­­ducative ale literaturii beletris­tice. Mai mult decît oricînd, ac­tivitatea didactică a profesorilor de limba și literatura română are nevoie, astăzi, de un spor calita­tiv de dimensiuni, în care orizon­tul sau cunoștințele social-politi­­ce ocupă un loc de primă impor­tanță. — Cum se vor concretiza, în programul cursului, aceste i­­dei călăuzitoare ? — Tema generală a cursului este „Proza românească din se­colul al XX-lea în contextul li­teraturii universale. Metode și procedee de analiză a textului în proză“. în afara expunerilor și seminariilor de strictă specialitate, programul Va mai cuprinde ex­­puneri de o deosebită însemnăta­te pentru exigențele pe care le reclamă profilul profesional­ i­­deologic, al cursanților. In acest sens, lectori ai C.C. al P.C.R. și activiști ai Comitetului județean Neamț al P.C.R. vor prezenta ex­puneri privind însemnătatea a­propiatei Conferințe Naționale a partidului în viața poporului nostru, privind politica externă a partidului și statului nostru pre­cum și în legătură cu rolul și contribuția literaturii la educația ideologică și estetică a tinerei generații. Expunerile și semina­­riile vor fi completate, uneori în­soțite, de excursii și vizite de documentare, în întreprinderi, la case memoriale și locuri istorice. — De ce participare se bu­cură ediția din acest an . — Menționez în primul rînd pre­zența profesorilor de limba și li­teratura română aparținînd filia­lelor societății noastre din 22 de județe ale țării. La realizarea ex­punerilor și seminariilor își vor da apoi concursul profesori uni­versitari, cercetători, specialiști din domeniul istoriei și criticii li­terare. Amintesc numele unor per­sonalități de prestigiu : prof. univ. B. Cazacu, membru corespondent al Academiei R.S.R., președintele Societății de științe filologice din țara noastră, prof. univ. dr. doc. Constantin Ciopraga,­ prof. univ. Silvian Iosifescu, prof. univ. dr. doc. D. Micu, prof. univ. dr. Gh. Bulgăr, prof. univ. dr. doc. Ion Zamfire­scu și prof. univ. dr. doc. Al. Piru. C. LAMATIC ÎNVINGIND IN AL DOILEA MECI PE METALOSPORT GALAȚI CU 4—3 (3—1) Relonul Săvinești a promovat Iată dus la împlinire succesul scontat în urm­ă cu o săptămînă, după prima partidă de baraj cu Metalosport Galați, echipa de fotbal Relonul Săvinești — cam­pioana din acest an a județului Neamț — promovează în divi­zia C, mărind la 4 numărul di­vizionarelor nemțene din al III-lea eșalon al fotbalului românesc. Pe un teren desfundat din cau­za ploii, gălățenii au început e­­nergic lupta, neomițînd nimic din repertoriul de durități caracteris­tic echipelor mediocre. Ei reu­șesc să deschidă scorul în min. 23, în urma transformării unui penalti. Oaspeții egalează prin Vișan (min. 35), care tot cu capul va prelua apoi o centrare a lui Ghegheșan, în min. 37, aducînd avantaj echipei sale. Cinci minu­te mai tîrziu, Ghegheșan scapă singur spre poarta Metalospor­­tului, pasează înapoi lui Apetrei, care șutează precis în plasă i 3—1 pentru Belonul — scor cu care se încheie prima repriză. După pauză, în min. 50, Gheghe­șan execută cu precizie o lovitu­ră liberă și balonul este preluat de Rotaru, care înscrie neaștep­tat (4—1). Gazdele revin în atac și vor înscrie de două ori, în ur­ma unor acțiuni în care apăra­rea chimiștilor s-a arătat puțin cam distrată. Egalarea nu survi­ne însă, în pofida frecventelor atacuri ale localnicilor, astfel în­­cît partida se termină cu un re­zultat favorabil echipei an­trenate de Virgil Rizea. Scur­ge­ în divizia C­ neral al celor două întîlniri de baraj: 16—5 pentru Relonul — rezultat neobișnuit prin propor­țiile sale, dar oglindind fidel dife­rența de valoare dintre cele două combatante. Relonul Săvinești a utilizat for­mația : Costin — Minac (Ovidiu — min. 75), Cojocaru, Trenchea, Iliescu — Ghegheșan, Savin Rotaru, Apetrei, Smeu, Vișan. — A arb­itrat bine P. Brătănescu (Su­ceava). C. I. MUNTEANU PRIN TELEX Turneul internațional de fot­bal „Cupa Independenței" a con­tinuat cu meciurile etapei a doua contînd pentru grupele semifi­nale­ . La Sao Paulo, în prezența a 75.000 de spectatori, echipa Bra­ziliei a repurtat o victorie netă cu scorul de 3—0 (2—0) în fața selecționatei Iugoslaviei. Întîl­­nirea de la Porto Alegre dintre reprezentativele Scoției și Ce­hoslovaciei s-a terminat cu scor alb 1 0—0; în clasamentul grupei I con­duce Brazilia cu 3 puncte, ur­mată de Cehoslovacia și Scoția — cîte 2 puncte, Iugoslavia — 1 punct, * în grupa a II-a semifinală, la Belo Horizonte, s-au întîlnit se­lecționatele Argentinei și URSS. Echipa sovietică, prezentă la a­­ceastă competiție cu lotul for­mației Zaria Voroșilovgrad, n-a mai reeditat performanța din partida cu Uruguay, limită cu 0—1 (0—1), pierzînd la Stadionul „Maracana“ din Rio de Janeiro a găzduit partida dintre formații­le Portugaliei și Uruguayului, în­cheiată la egalitate I 1—1 (1—1); în clasamentul primul loc se află acestei grupe pe Portugalia cu 3 puncte, urmată de URSS și Ar­gentina — cîte 2 puncte și U­­ruguay —1­­ punct. Cupa de vară“ la fotbal Prima etapă „a surîs“ echipelor nemțene Duminică s-au desfășurat primele partide din cadrul „Cu­pei de vară“ la fotbal. Iată re­zultatele și cîteva amănunte le­gate de întîlnirile la care au participat divizionarele nemțene: ■ CEAHLĂUL piatra neamț — TEXTILA BUHUȘI 4—0 (1—0). Au marcat: Mustață, Ciocan (de două ori) și Niță. Antrenorul Tra­­ian Coman a utilizat următoarea formație : Fugaciu — Ungureanu, Aurel Gheorghe, leneși, Diță — Niță, Darie — Cucoșel, Mustață, Contardo, Hacman. Au mai jucat: Filip și Ciocan. Se remarcă in­troducerea unor tineri din echi­pa de juniori a Ceahlăului: Un­gureanu, Darie, Cucoșel și Filip — care sunt acomodați acum cu dificultățile partidelor divizio­nare. ■ CIMENTUL BICAZ — OITUZ TG. OCNA 2—0 (1—0). Au în­scris Varlam (min. 20), din lovi­tură liberă de la 30 m și Iurea (min. 75). Terenul de joc — greu, spectatori — numeroși (a­­proape 1.000). Formația gazdelor: Enăchiuc — Varlam, Pintilie, Lu­­cescu, Strîmbu — Dănălache (Ni­­culescu — min. 75), Săpunaru (Daraban — min. 50), Sredlinschi, Calancea, Iurea, Gherasim. Se remarcă revenirea lui Calancea, de la Rădăuți, împreună cu tînă­­rul Lucescu, precum și încerca­rea în atac a lui Szedlinschi (Metalul Piatra Neamț). Partida a fost interesantă. (Radu Irimescu — corespondent). ■ UNIREA IAȘI — DANUBIA­NA ROMAN 2—2 (0—1). Danu­biana a evoluat curajos în a­­ceastă partidă, înscriind două go­luri prin Munteanu. Se remarcă utilizarea în formația romașcană a doi tineri jucători — Leahu (U­­nirea Iași) și Varduca (Știința Ba­cău). Oaspeții puteau cîștiga în­­tîlnirea. (E. Grosu — corespon­dent). ■ VICTORIA ROMAN — NI­­COLINA IAȘI 3—0 (prin nepre­­zentarea formației ieșene). *4 Marți, 4 iulie 1972 VEȘTI DE LA SATE BORCA Conductă de apă potabilă Necesitățile de apă pota­bilă ale liceului cu internat „Mihail Sadoveanu" din Bor­­ca sînt acoperite de la cîte­­va izvoare situate la circa 3 km distanță, pe valea unui pîrîu. Conductele au însă din iarnă fisurate, ieșit ne­corespunzătoare. Sub condu­cerea cadrelor didactice, e­­levii au efectuat lucrări de desfundare a conductelor care au fost sudate și apoi îngropate la o adîncime mai mare. Rezultatul: liceul dispune acum de suficiente cantități de apă potabilă, realizînd prin munca voluntară a ele­vilor săi economii în valoa­re de peste 25.000 lei. N. CABA, secretar al Consiliului popular comunal GIROV Pentru fiii satelor Din contribuția bănească a locuitorilor, la Girov se realizează în prezent o gră­diniță de copii și un atelier școlar cu două secții( pen­tru băieți și fete). Valoarea de deviz a obiectivelor tre­ce de 200.000 lei, dar prin munca patriotică a popu­lației la lucrări care nu cer calificare, se vor realiza circa 60.000 lei economii. Gh. AMOCANCEI, primarul comunei PODOLENI Se înalță un nou edificiu Zilele trecute, numeroși cetățeni din Podoleni au des­fășurat sute de ore de mun­că patriotică în centrul ci­vic al comunei, unde se ri­dică în prezent o frumoasă sală de festivități. în această acțiune s-au e­­vidențiat Dumitru Macovei, primarul comunei, deputații Ion Grasu și Gheorghe Si­­mion, precum și cetățenii Ion Humă, Dumitru Bocancea, Aurelia Bizgan, Dumitru Vie­­ru, Ilie Mihai, Mihai, Vasile C. Alexandru Macovei, Corneliu Mihai și alții. Gheorghe STAN, corespondent TAMAȘENI Moară în construcție La centrul comunei Tămă­­șeni se construiește în pre­zent o moară cu valțuri care să satisfacă necesitățile popu­­lației Industria locală asi­gură materiale, documenta­ția și asistența tehnică iar locuitorii comunei participă cu muncă patriotică. Se scon­tează ca în toamnă — odată cu terminarea strîngerii în­tregii recolte de pe cîmp — moara să fie gata. Maria CHELARU, secretar al Consiliului popular comunal V > i

Next