Ceahlăul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1431-1509)

1972-12-07 / nr. 1488

Joi, 7 decembrie 1972 CINCINALUL MAI DEVREME cere fiecărui colectiv, tuturor oamenilor muncii: • Inițiali­v a­s­p­ir­­ls c­r­e­ato­r ^în m­iunc;â în atenția întregului colectiv CREȘTEREA EFICIENTEI ECONOMICE O largă consultare a tuturor salariaților In vederea depistării unor rezerve și eforturile susți­nute pentru valorificarea posi­bilităților descoperite — acestea ar fi caracteristicile dominante ale activității organizațiilor de partid și de sindicat de la UESL Roznov, care în prezent se ocupă, cu o intensitate fără precedent, de mobilizarea întregului colec­tiv de muncă pentru îndeplinirea exemplară a sarc­iilor de plan și a angajamentelor asumate. Cu alte cuvinte, este vorba des­pre o efervescență creatoare, care se afirmă în marea întrecere pen­tru realizarea cincinalului înainte de termen. Cum era și firesc, ca pretutin­deni în țară și aici, la UEIL Roz­nov, investigațiile au vizat două direcții principale: creșterea vo­lumului producției și a calității, precum și reducerea continuă a cheltuielilor. Legat de acest al doilea aspect al activității, tre­buie să remarcăm investigațiile întreprinse în ultimul timp de co­misia economică a comitetului de sindicat pentru valorificarea su­perioară a materiilor prime. Cum era și normal, căutările au avut ca punct de plecare sortarea și depozitarea corespunzătoare buștenilor, evitîndu-se astfel, pe a­cit posibil, deșeurile. A fost ana­lizată apoi activitatea secțiilor de debitare, unde începutul l-a cons­tituit revizia și repararea utila­jelor, asigurîndu-se o bună func­ționare a acestora, înlăturarea pieselor deformate, a căror în­dreptare, se știe, cere timp su­plimentar și un consum sporit de material lemnos. După aceea, un accent deosebit s-a pus pe folo­­sirea fierăstrăului panglică de debitare. La U.E.I.S. „Roznov“ Măsurile propuse în analizele întocmite sunt mai multe. Impor­tant este că, aceste analize nu au fost efectuate numai pentru a completa niște planuri, ci s-a trecut imediat la materializarea soluțiilor găsite. Sintetic, rezulta­tul investigațiilor întreprinse ar putea fi reflectat astfel : cu e­­conomiile de pînă acum, patru gatere ar putea lucra într-un schimb, timp de 8 ore, producînd o cantitate de 120 m.c. cherestea. La UESL Roznov atenția a fost concentrată nu numai asupra va­lorificării superioare a lemnului în secțiile de debitare, preocupă­rile continuînd și în activitatea de confecționare a butoaielor și a lăzilor. Sînt indicate o serie de posibilități privind depozitarea cu grijă a lemnului, începînd cu lobdele, sînt prevăzute măsuri pri­vind întreținerea și exploatarea utilajelor. Edificator este faptul că în urma întocmirii acestui studiu se estimează econom­sirea unei cantități de materie primă din care se vor putea confecționa bu­toaie și lăzi cu o valoare anuală de 110.000 lei. Evident, măsurile amintite pînă acum nu constituie decît începu­tul unei acțiuni de mare impor­tanță pentru combaterea risipei. Paralel cu materializarea soluții­lor găsite pînă acum, specialiștii de la UEIL Roznov Întreprind alte căutări prin care vor descoperi alte multe rezerve de creștere a producției și a eficienței acesteia. Toma RADULESCU, șef serviciu UEIL Roznov JOI, 7 DECEMBRIE 9 Deschiderea emisiunii ; Telex; 9.05 România în lume; 9.35 O viață pentru o idee; 10 Curs de limba rusă; 10.30 De la alta la omega; 10.50 Teleobiectiv (reluare); 11.10 Telecinemateca. Hoții de biciclete (reluare); 12.30 Varia­­țiuni pe muzică de Haydn (reluare); 12.50 Telejurnal; 16—17 Teleșcoală ; 17.30 Emisiune în limba maghiară; 18.30 La volan; 18.50 Cronica li­terară ; 19 Satul contemporan ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal ; 20.10 Comentariu la 40 de steme , județul Olt ; 20.30 Studioul de poezie al TV; 21.30 Pagini de umor ; 21.50 Tinerii despre ei înșiși ; 22.30—24 de ore. radio JOI, 7 DECEMBRIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri; 15.05 Tribuna rad­io; 15.20 Aspecte de la concursul „Cîntăre patriei“; 15.40 Muzică de es­tradă; 16 Radiojurnal; 16.15 Piese instrumentale de virtuozitate; 16.30 Știința la zi; 16.35 Melodii populare; 16.50 Publicitate radio; 17 O oră la­­ dispoziția dumneavoastră; 18 Orele serii; 20 Republica la un sfert de veac; 20.10 Zece melodii preferate; 20.45 Consemnări; 20.50 Cîntă Nico­­lae Sabău; 21 Revista șlagărelor; 21.25 Moment poetic; 21.30 Bijuterii muzi­cale; 22 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară; 24 Buletin de știri; 0.03 — 6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.05 Noi înregistrări ale Corului Ra­­dioteleviziunii, dirijor Aurel Grigoraș și Nicolae Vicleanu. 15.20 Suita pen­tru vioară și pian pe teme din Bi­hor de Tudor Ciortea; 15.30 Radio­­școală; 16 Radiojurnal; 16.15 Melodii de Aurel Giroveanu; 16.30 Sarabandă și cortegiu de Ferruccio Busoni; 16.50 Pe teme medicale; 22 Invitație la dans; 22.30 Vocile artei moderne. Alexandru Ciucurencu ; 22.50 Ro­manțe în versiune corală; 23 Bule­tin de știri; 23.05 Jazz românesc; 23.30 Recital Arta Florescu; 23.55 Preludii la opere ; 0.15 Cinci incantații pentru flaut solo de Andre Joli­vet. Cvartetul opus 27 nr. 2 de Constantin Silvestri; 0.55 — 1 Buletin de știri. VINERI, 8 DECEMBRIE PROGRAMUL I 6 Muzică și actualități; 9.30 Memoria pămîntului românesc; 9.50 Muzică ușoară de Mălineanu; 10 Buletin de știri; 10.05 Melodii populare bănă­țene; 10.30 Harta țării la scara viitorului; 10.45 Mic recital de pian Maria Fotino; 11 Buletin de știri; 11.05 Din muzica popoarelor; 11.15 Pe teme juridice; 11.30 Selecțiuni din opereta „No, No, Nanette“ de Youmans ; 11.35 Madrigale; 12 Discul zilei 12.15 Recital de operă Giuseppe di Stefano; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.15 Avan­premieră cotidiană; 13.30 Concert de prînz ; 14 Compozitorul săptămînii ; Richard Strauss; 14.43 Formațiile „Imperial“ din Helsinki și ,,Trumpet Boy“ din Londra. PROGRAMUL NI 8.05 Tot înainte; 8.20 Mari interpreți: Pablo Casals; 9 Cîntecele săptămînii; 9.10 Lecturi literare la cererea ascul­tătorilor de la Uzina de utilaj pe­trolier „1 Mai“ din Ploiești; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Melodii popu­lare; 9.50 Republica la un sfert de veac; 10 Matineu teatral; 10.56 Ope­ra ..Povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach (selecțiuni); 1­1.30 Muzică ușoară; 11.55 Știința la zi; 12 Buletin de știri; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Literatura țărilor so­cialiste. 12.35 Variațiuni pe o temă de Hindemith de William Walton; 13 Radiojurnal; 13.15 Arii din o­­perete interpretate de Valeria Ră­d­­ulescu; 13.30 Alină dorule, alină — cîntece populare; 14 Buletin de știri; 14.05 Varietăți muzicale; 14.30 Odă limbii române; 14.50 Muzică ușoară. CEAHLĂUL Sarcinile de pro­ducție pe 1972, realizate cu o lună mai devreme Sarcinile de producție pe anul 1972, constînd din lu­crări de prestații-construcții, au fost realizate de întreprin­derile de gospodărie comuna­lă și locativă din județul nos­tru cu o lună înainte de ter­men. Atenție deosebită s-a a­­cordat lucrărilor solicitate de populație, valoarea acestora ridicîndu-se la peste 7 mili­oane lei. Mai buna organizare a muncii, aprovizionarea zit­­nică, utilizarea mai comple­tă a timpului de lucru­­ al ce­lor 600 muncitori care acti­vează în acest sector — sînt numai cîteva din căile prin­cipale de obținere a rezulta­telor amintite. In decembrie 1972, cînd secțiile de construcție din ra­mura gospodăriei comunale lucrează în depășire, se preco­nizează realizarea unui vo­lum de muncă de peste două milioane lei. Vasile COSTRAȘ, economist principal la Direcția județeană de gospodărie comunală și locativă ­ In pragul iernii trecute, a fost elaborat Ordinul 25 care cuprin­de criterii precise privind fu­rajarea și îngrijirea animalelor. Direcția generală agricolă, prin specialiștii săi, a întreprins o largă și utilă campanie pentru Însușirea prevederilor respective, mergînd pînă la organizarea u­­nor instruiri și demonstrații cu practicienii din toate cooperati­vele agricole. S-au efectuat apoi controale sistematice, după care rezultatele bune au fost popu­larizate, iar neîmplinirile sanc­ționate. Părea că ceea ce s-a Învățat odată și bine, va rămî­­ne —­ firesc — zestre pentru vii­tor. De la o toamnă la alta situa­țiile s-au mai schimbat In ba­lanțele furajere figurează mai multe suculente ca urmare a cul­tivării sfeclei și guliilor furajere, mai mulți coceni dar mai puțin fîn, de mai slabă calitate, dat fiind că a fost recoltat și depozi­tat pe timp ploios. Aceste modi­ficări de resurse, nu justifică desconsiderarea a tot ceea ce a fost pozitiv anul trecut. Mai ales că, deși mai bun, activul furajer nu se ridică încă la ni­velul necesităților. De ce atunci în unele unități ,s-a uitat" să se mai toace co­cenii, (ex. CAP Bălțătești, unde tocătoarea n-a funcționat timp de trei zile), snopii fiind admi­nistrați întregi ? De ce, în nici una dintre fermele zootehnice vizitate (Bălțătești, Filioara, Bo­­deștii de Sus ș.a.) nici nu se mai discută despre făină de ciucălăi în amestec cu melasă sau de făină de lucernă ? Cea mai mare pierdere o cons­tituie poate faptul că nu se mai folosește aproape nicăieri ureea sintetică, în special în îngrășă­­torii. A fost o vreme cînd admi­nistrarea ureei ti­ndea să se gene­ralizeze în întregul județ. Acum, unitățile acestea constituie cel mult excepții, cu toată că, toată lumea știe că aceasta este cea mai ieftină sursă de proteine. Cauza ? Dincolo de explicațiile care se dau, uneori bogat argu­mentate, este una singură : admi­nistrarea ureei trebuie făcută cu grijă, necesită instruirea persona­lului și supravegherea lui. Adică de frica albinelor, nu mai mîn­­căm miere ! De fapt, cum se face furaja­rea ? Așa cum se făcea cu ani și ani în urmă. Fîn și paie, coceni (uneori tocați și saramurați, mai niciodată semifermentați) și tari din porumb măcinat. In unele locuri mai mult, în altele mai puțin, după punga fiecăruia. De­seori cu cantități apreciate din ochi, căci cîntarele nu se prea folosesc să ne mai mirăm atunci că producțiile de lapte sunt scăzute, că tineretul taurin încă la îngrășat ajunge la greutate de livrare în 17—23 luni în loc de 11 luni? (CAP Bica, Bodeștii de Jos, Ion Creangă, Gîrcina), că o parte din bovinele adulte nu sînt finisate pînă la greutatea minimă de livrare de 400 kg ? E drept, producția de lapte și de carne a crescut considerabil fată de anul trecut. Aceasta însă mai mult pe seama sporirii efec­tivelor și mai puțin pe seama creșterii productivității. Mai sunt încă 12 cooperative agricole (Bo­­deștii de Sus , Borlești, Bozieni, Ruginoasa, Buruenești, Cîndești, Ghindăoani, Rediu, Tupilați) care în unsprezece luni din an reali­zează sub 800 litri lapte pe cap de vacă furajată. Alte 27 uni­tăți — între 800—1000 litri. A­­semenea „producții“ nu reprezin­tă nici jumătate din potențialul biologic al rasei. Există în ju­deț cîteva exemple opuse celor citate. La Secueni, Moldoveni, Girov, Butnărești, sporul în greu­tate la tineretul taurin este de 800—900 grame/zi. La Urecheni, Păstrăveni, Bîrgăoani, Moldoveni s-au muls pînă la 2.000 litri lap­te și chiar mai mult, de la fiecare vacă. Ni se va spune că nu sînt pre­tutindeni aceleași condiții. De acord. Dar animalele sînt toate din aceleași rase, toate stau în grajduri și tuturor li se dă de mîncare. Este normal să existe diferențe, dar nu de asemenea proporții. Explicația constă în nivelul diferit de îngrijire și supraveghere. Un proverb spune să­­ ochiul stăpînului îngrașă vital. Putem deduce deci că pri­virile unor consilii de conducere, ale unor șefi de fermă nu sînt îndreptate către zootehnie. Dova­da, felul în care se face furaja­rea. Văzînd acest lucru, știind ce eforturi s-au depus anul tre­cut pentru modernizarea furajării, în sensul optimizării rațiilor te întrebi: oare legile și dispozițiile au caracter sezonier? Trebuie să se vină de fiecare dată cu pre­cizări noi ? Comitetele de partid comunale, consiliile de conducere din uni­tățile vizate, să răspundă: D. BUZNEA în­curajarea animalelor Sunt necesare legi­­ și dispoziții noi pentru fiecare sezon? v Canale larg deschise risipei în utilizarea mijloacelor mate­riale și bănești, întreprinderile și organizațiile economice, con­duse după principiul gestiunii e­­conomice proprii, trebuie să ur­mărească în permanență o gospodărire eficientă a fondurilor de producție și de circulație, care să asigure obține­rea unor beneficii maxime, cu minimum de cheltuieli de produc­ție sau cheltuieli de circulație. Cu toate că s-au înregistrat u­­nele rezultate pozitive în această direcție, într-o serie de întreprin­deri continuă să se producă, se­rioase imobilizări de resurse ma­teriale și financiare în stocuri supranormative de materii prime, de producție neterminată, semi­fabricate și produse finite. Exis­tenta acestor imobilizări de fon­duri, care la unele întreprinderi au avut caracter de permanentă, cum s-a întîmplat la U.F.S. Să­­vinești, cu utilizarea normativu­lui aprobat în proporție de 120— 170 la sută,, întreprinderea me­canică „Ceahlău" Piatra Neamț, în proporție de 120—180 la sută, Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț în proporție de 100—160 la sută, întreprinde­rea de industrie locală „Meta­lurgica“ Piatra Neamț în propor­ție de 100—160 la sută, în cele 10 luni ale anului 1972 au deter­minat dereglarea circuitului pla­nificat al mijloacelor circulante, creînd împrumuturi dobînzi penalizatoare, bancare cu în același timp s-au produs greutăți finan­ciare unor furnizori care, deși au livrat mărfurile, n-au primit la timp contravaloarea a­­cestora, pentru a fi în mă­sură să asigure efectuarea plă­ților din conturile existente la unitățile bancare. Analizînd cauzele care au pro­vocat aceste imobilizări de fon­duri la întreprinderile industri­ale, se poate aprecia că­ nu există o suficientă preocupare pentru respectarea normativelor aproba­te pentru stocurile de materii pri­me, materiale, piese de schimb și obiecte de inventar, deși H.C.M. 879/1972 reglementează calcula­rea acestora, vizele de control preventiv tehnic și financiar a­­plicîndu-se pe comenzi și con­tracte ca o simplă formalitate. Astfel, în timp ce la o întreprin­dere se creează stocuri peste ne­cesar, alte unități au absolută ne­voie de aceste produse, izbindu-se de greutăți în realizarea indicato­rilor de plan. La unele unități a­­ceste stocuri supranormative au crescut față de 31 decembrie 1971, așa cum este cazul la U.F.S. Să­­vinești, I. M. „Ceahlău" Piatra Neamț și altele. Aceasta denotă că nu se face o recepție cores­punzătoare a tot ceea ce se înre­gistrează ca valori materiale pen­tru producție. Folosirea nerațională a fonduri­lor de producție și de circulație se mai reflectă și în cheltuieli ne­­economicoase prin plata unor pe­nalizări și dobînzi bancare, care au consecințe negative asupra cheltuielilor de producție și cheltuielilor de circulație. Aces­a­tea reprezentau la 30 septembrie a.c. peste 20 milioane lei, din ca­re ponderea o deține U.F.S. Să­­vinești cu peste 14 milioane lei, I.M. „Ceahlău" cu 1,2 milioane lei, fabrica „8 Martie", OCL Alimenta­ra și alte unități. Toate acestea au condus la încetinirea vitezei de circulații a fondurilor, care au mărit durata de staționare a unor materii și materiale de la 2 la 112 zile, numai în trimestrul II 1972, din care exemplificăm : AFS Săvinești cu 124 zile, CEIL Piatra Neamț cu 20 zile, fabrica „Zorile noi“ Piatra Neamț cu 25 zile etc., care reflectă o gospo­dărire nerațională a mijloacelor materiale și bănești. Este absolut necesar să se ia măsuri eficiente pentru închiderea acestor canale de risipă în folo­sirea valorilor materiale și bă­nești. Comitetele sau consiliile oamenilor muncii trebuie să e­­fectueze analize periodice asupra utilizării fondurilor materiale și bănești încredințate de stat, pentru adoptarea unor măsuri e­­ficiente de prevenire și reducere a imobilizărilor de fonduri, care determină situații financiare ne­gative pentru unele întreprinderi și organizații economice. Constantin DANAILA, directorul Sucursalei județene Neamț a Băncii Naționale Planul anual de încasări realizat Oficiul județean de turism Neamț și-a realizat sarcinile de plan anual de încasări la data de 30 noiembrie. Depășiri mai importante s-au obținut la desfacerea de mărfuri în sectorul de alimentație publică (1 milion lei) și prestații de turism (700.000 lei). Planul anual a fost îndeplinit și la organizarea de excursii interne, trimiteri la odihnă și tratament, încasări valutare pe relațiile Est și Vest, schimbul valutar pe relația Vest. Pe baza succeselor de pînă acum, scontăm ca pînă la fi­nele acestui an să realizăm peste plan circa 3 milioane lei. Vasile CORNICIUC, directorul O.J.T. Neamț Producția bunurilor de consum nu se ridică la nivelul exigențelor (Urmare din pag. I) atenție satisfacerii acestor ce­rințe și cu ce anume produse se remarcă ? — Voi numi aici I.I.L. „Ozana“ Tîrgu Neamț unde există preo­cuparea susținută in acest sens, intenții de dezvoltare a acestor ramuri și interes pentru folosirea unei vechi tradiții din partea lo­cului de lucru și sculp­turg in lemn. Atelierul de sculptură din cadrul acelei întreprinderi cali­fică deja la locul de muncă zeci de ucenici în această frumoasă meserie. Multe din articolele pro­duse la „Ozana" se găsesc deja pe piață. Aș aminti garnitur­ie de sufragerie „Văratec" și de dormitor „Agapia“, biblioteca „Cetatea" sau camera de lucru în întregime sculptată „Dana". Pe piața internă sau externă sînt desigur și produse ale al­tor întreprinderi, ca de exemplu camera „Șiretul" de la I­L „Mo­bila" — Roman sau coșurile din răchită împletite la IIL „23 Au­gust“ — Piatra Neamț. Aș vrea să mai subliniez aici, ca pe o reușită, răcoritoarele fabricate a­­nul trecut tot la IIL „23 August" în peste 10 sortimente din esen­țe naturale de citrice, precum și introducerea în producție a unei seri de sortimente din plante medicinale. Anunțăm de pe acum intenția noastră ca în 1973 să fabricăm și­­ răcoritoare dietetice pe baza unor esențe din import. — Ce alte surprize pregătiți pentru anul 1973 ? — Ponderea în gama bunuri­lor de larg consum o va deține și în anul ce vine tot mobila și mobilierul, în sortimente îmbună­tățite sau schimbate. Dintre pro­dusele noi omologate și pe cale de a fi lansate în fabricație a­­mintim aici camera studio „Băl­țătești" sau camera pentru tine­ret „Agapia" cu sculptură și jo­curi de furnir. Intenționăm, de asemenea, să asimilăm și alte produse necesare din lemn și metal. — Dispuneți de de creație la nivelul colective între­prinderilor sau la județeană care să se Direcția ocupe de noile sortimente și modele de bunuri de consum ? — Din păcate, nu. Doar la Di­recție avem pe ing. Mihai Leonte specializat pe profil alimentar și care se ocupă, între altele, de îmbogățirea gamei de răcori­toare despre care am amintit și, de curînd, un tehnician care a proiectat mobilierul de la mote­­lul„Plăieșu» și de la noua „Casă a arcașului“ din Tîrgu Neamț și «tre­­oreMicîSe biyțe co­fte de lucru, a trecut deja la con­ceperea unor bucătării. — Nu credem că în felul a­­cesta activitatea de concep­ție și proiectare se poate con­sidera organizată. In acest sens am putea să afirmăm că la cooperația meșteșugăreas­că — și ea producătoare de bunuri pentru uzul populației — se stă mult mai bine. Oa­re și in domeniul prezentării produselor sînteți încă defici­tari ? — N-am avut posibilitate să deschidem decît un magazin de prezentare și desfacere la Roman dar și acela, dispunînd de un spațiu relativ mic, servește doar pentru vînzarea unor articole mai mărunte. —Asta Înseamnă că doar după ce sunt contractate de către organizațiile co­merciale produsele dumnea­voastră sunt expuse în uni­tățile OCL Produse industriale Piatra Neamț sau ale OCL Mixt Roman — metodă prin care vă lipsiți oarecum de opinia cumpărătorilor încă din faza de abordare a fabri­cării unor noi sortimente, cînd se pot încă opera modificări solicitate de cel mai exigent observator — publicul. — Ar fi, desigu­r, bine dacă am dispune de astfel de spații pentru expunerea mostrelor din produsele noastre. Pentru a su­plini această lipsă, articolele pre­gătite pentru producția anului 1973 au fost prezentate astă-vară în cadrul cunoscutei expoziții județene Cu public, în sălile Șco­lii generale nr. 3 din Piatra Neamț, moment care a consti­­tuit de fapt și prilejul de selec­ție a circa 60 de produse pentru participarea la al VI-lea Pavi­lion de mostre de bunuri de con­sum din București. Multe din acestea s-au bucurat de o bună apreciere tractanților, a vizitatorilor și con, iar cinci dintre ele au fost evidențiate prin distincții acordate întreprinderilor produ­cătoare. — O ultimă întrebare: cre­deți că prin ce ați realizat pînă acum in producția bu­nurilor de consum vă ridicați la nivelul sarcinilor puse in­dustriei locale pe plan cen­tral și de la nivel județean ? — Ne vine greu să afirmăm că ne ridicăm la acest nivel. Mai exact ar fi dacă ați scrie că ne străduim să dezvoltăm și să diversificăm activitatea de ducere a acestor bunuri atît pro. de cerute de populație, găruia îi ră­­aiîtraga în­să datori. Pag. 3 SEMNALAM Un cartier fără apă și căldură Ieri dimineață întregul car­tier Lenin din Piatra Neamț a rămas fără apă și căldură. Gazanele centralei termice nr. 16 erau reci. La Circumscrip­ția sanitară nr. 3 aproape nu se mai putea lucra. Liceul nr. 3, tipografia municipiului, la­boratorul veterinar, centrul județean de reproducție și se­lecția animalelor, precum și sutele de apartamente in care locuiesc tot atîtea familii de oameni ai muncii erau lipsite de apă și de posibilitatea de încălzire. Pe strada Dorului, se făcea coadă la... apă rece. Cauza ? După cum ne-a de­clarat maistrul Ion Sucioaia, șeful sectorului apă din ca­drul întreprinderii comunale, în cursul nopții anterioare s-a rupt o conductă de azbociment (necorespunzătoare după pă­rerea sa) acolo unde se exe­cută subtraversarea șoselei noi lingă podul de peste Cuiejdi. La orele 10, două formații de lucru, un­a I.C.P.N., alta a I.L.L., se găesau­­ acolo, cu tot ce era necesar, pentru înlăturarea defecțiunii. — S-ar fi putut realiza acest lucru mai de dimineață, pen­tru ca oamenii să nu su­fere ? — Da, dacă am fi fost nunțați de spargerea conduc­tei mai din timp. Cum n-am știut decît la orele 6 dimi­neața... Problema instruirii lucrăto­rilor din centralele termice (și eventual a instalării de te­lefoane acolo unde lipsesc) rămîne deci în actualitate. Numai așa defecțiuni de acest fel (dacă nu se pot evita) pot fi înlăturate mai repede. Atenție, polei ! Vremea de iarnă solicită din partea conducătorilor auto un plus de atenție, pericolul de accident fiind mult sporit. Cine nu înțelege, își dă seama mai tîrziu că a greșit. Astfel, luni dimineața, șoferul Gheorghe Boeru, din comuna Bicaz- Chei, conducînd 31 Nr 673 s-a angajat autobuzul într-o depășire neregulamentară. Din cauza poleiului de pe șosea, nu a mai putut redresa auto­­vehicolul și a intrat în plin la autotrenul 21 Ms 539 ce ve­nea din sens invers. Din fe­ricire ,accidentul nu a alte urmări decît rănirea avut u­­șoară a unei pasagere care se afla în cabina autotrenului. Odată șef­­ Gheorghe Ungureanu, șef de echipă la subunitatea din Bicaz a întreprinderii comuna­le Piatra Neamț, și-a angrenat într-o zi subalternul, zugra­vul Teodor Popovici, într-o acțiune care nu face cinste a­­m­înd­oi ura. Cînd executau lu­crări de zugrăveli la Fabrica de pline Bicaz, au sustras de la locul de mune, un bidon cu 25 kg vopsea pe care au vîndut-o imediat, contra su­mei de 300 lei, unui cetățean din aceeași localitate. Astfel au prejudiciat unitatea cu peste 600 lei. Celor care consideră că această cantitate este mică, le amintim că furtu­ i furt, in­diferent de cantitate și că ru­șinea nu e mai mică dacă furt mai puțin. Vino mîine ! Prin natura muncii ce o în­deplinesc nu-mi pot permite să spun unui cetățean care so­licită un simplu aviz pe o cerere : vino mîine ! Conside­ram că în perioada actuală toți cei puși să deservească publicul fac la fel, dar m-am înșelat, ne scrie V, secretarul Comitetului Trifescu, execu­tiv al Consiliului popular co­munal Gîrcina. Astfel, în ziua de 30.XI.1972, în jurul orei 13, am mers la autogara Piatra Neamț la to­varășii Hohotă și Asmarandei solicitîndu-le să-mi pună un aviz pe adeverință privind ca­litatea de angajat, în baza că­ruia să pot obține abonament pentru a călători cu autobuzul de la domiciliu la locul de muncă. în loc să-mi înscrie avizul cuvenit, după ce au citit cîteva rînduri de pe ade­verință, mi s-au adresat cu ton ridicat spunîndu-mi : „vino mîine Am vrut să mai insist însă nu am avut cu cine deoarece mi-au arătat discuta, ca de reclamații agățată condi­în­­tr-un cui și mi-au recomandat că, dacă nu-mi convine, să scriu în condică. Eu nu am scris în condică, dar mă adre­sez redacției, poate așa voi afla că nu sunt cetățenii puși în slujba lor, că ei în slujba cetățenilor. Rubrică realizată de L. MARTIN și Alexandru IACOB, cu sprijinul corespondenților voluntari și al Inspectoratului județean al Ministerului de Interne

Next