Ceahlăul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1431-1509)
1972-12-07 / nr. 1488
Joi, 7 decembrie 1972 CINCINALUL MAI DEVREME cere fiecărui colectiv, tuturor oamenilor muncii: • Inițialiv aspirls creator ^în miunc;â în atenția întregului colectiv CREȘTEREA EFICIENTEI ECONOMICE O largă consultare a tuturor salariaților In vederea depistării unor rezerve și eforturile susținute pentru valorificarea posibilităților descoperite — acestea ar fi caracteristicile dominante ale activității organizațiilor de partid și de sindicat de la UESL Roznov, care în prezent se ocupă, cu o intensitate fără precedent, de mobilizarea întregului colectiv de muncă pentru îndeplinirea exemplară a sarciilor de plan și a angajamentelor asumate. Cu alte cuvinte, este vorba despre o efervescență creatoare, care se afirmă în marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Cum era și firesc, ca pretutindeni în țară și aici, la UEIL Roznov, investigațiile au vizat două direcții principale: creșterea volumului producției și a calității, precum și reducerea continuă a cheltuielilor. Legat de acest al doilea aspect al activității, trebuie să remarcăm investigațiile întreprinse în ultimul timp de comisia economică a comitetului de sindicat pentru valorificarea superioară a materiilor prime. Cum era și normal, căutările au avut ca punct de plecare sortarea și depozitarea corespunzătoare buștenilor, evitîndu-se astfel, pe acit posibil, deșeurile. A fost analizată apoi activitatea secțiilor de debitare, unde începutul l-a constituit revizia și repararea utilajelor, asigurîndu-se o bună funcționare a acestora, înlăturarea pieselor deformate, a căror îndreptare, se știe, cere timp suplimentar și un consum sporit de material lemnos. După aceea, un accent deosebit s-a pus pe folosirea fierăstrăului panglică de debitare. La U.E.I.S. „Roznov“ Măsurile propuse în analizele întocmite sunt mai multe. Important este că, aceste analize nu au fost efectuate numai pentru a completa niște planuri, ci s-a trecut imediat la materializarea soluțiilor găsite. Sintetic, rezultatul investigațiilor întreprinse ar putea fi reflectat astfel : cu economiile de pînă acum, patru gatere ar putea lucra într-un schimb, timp de 8 ore, producînd o cantitate de 120 m.c. cherestea. La UESL Roznov atenția a fost concentrată nu numai asupra valorificării superioare a lemnului în secțiile de debitare, preocupările continuînd și în activitatea de confecționare a butoaielor și a lăzilor. Sînt indicate o serie de posibilități privind depozitarea cu grijă a lemnului, începînd cu lobdele, sînt prevăzute măsuri privind întreținerea și exploatarea utilajelor. Edificator este faptul că în urma întocmirii acestui studiu se estimează economsirea unei cantități de materie primă din care se vor putea confecționa butoaie și lăzi cu o valoare anuală de 110.000 lei. Evident, măsurile amintite pînă acum nu constituie decît începutul unei acțiuni de mare importanță pentru combaterea risipei. Paralel cu materializarea soluțiilor găsite pînă acum, specialiștii de la UEIL Roznov Întreprind alte căutări prin care vor descoperi alte multe rezerve de creștere a producției și a eficienței acesteia. Toma RADULESCU, șef serviciu UEIL Roznov JOI, 7 DECEMBRIE 9 Deschiderea emisiunii ; Telex; 9.05 România în lume; 9.35 O viață pentru o idee; 10 Curs de limba rusă; 10.30 De la alta la omega; 10.50 Teleobiectiv (reluare); 11.10 Telecinemateca. Hoții de biciclete (reluare); 12.30 Variațiuni pe muzică de Haydn (reluare); 12.50 Telejurnal; 16—17 Teleșcoală ; 17.30 Emisiune în limba maghiară; 18.30 La volan; 18.50 Cronica literară ; 19 Satul contemporan ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal ; 20.10 Comentariu la 40 de steme , județul Olt ; 20.30 Studioul de poezie al TV; 21.30 Pagini de umor ; 21.50 Tinerii despre ei înșiși ; 22.30—24 de ore. radio JOI, 7 DECEMBRIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri; 15.05 Tribuna radio; 15.20 Aspecte de la concursul „Cîntăre patriei“; 15.40 Muzică de estradă; 16 Radiojurnal; 16.15 Piese instrumentale de virtuozitate; 16.30 Știința la zi; 16.35 Melodii populare; 16.50 Publicitate radio; 17 O oră la dispoziția dumneavoastră; 18 Orele serii; 20 Republica la un sfert de veac; 20.10 Zece melodii preferate; 20.45 Consemnări; 20.50 Cîntă Nicolae Sabău; 21 Revista șlagărelor; 21.25 Moment poetic; 21.30 Bijuterii muzicale; 22 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară; 24 Buletin de știri; 0.03 — 6 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.05 Noi înregistrări ale Corului Radioteleviziunii, dirijor Aurel Grigoraș și Nicolae Vicleanu. 15.20 Suita pentru vioară și pian pe teme din Bihor de Tudor Ciortea; 15.30 Radioșcoală; 16 Radiojurnal; 16.15 Melodii de Aurel Giroveanu; 16.30 Sarabandă și cortegiu de Ferruccio Busoni; 16.50 Pe teme medicale; 22 Invitație la dans; 22.30 Vocile artei moderne. Alexandru Ciucurencu ; 22.50 Romanțe în versiune corală; 23 Buletin de știri; 23.05 Jazz românesc; 23.30 Recital Arta Florescu; 23.55 Preludii la opere ; 0.15 Cinci incantații pentru flaut solo de Andre Jolivet. Cvartetul opus 27 nr. 2 de Constantin Silvestri; 0.55 — 1 Buletin de știri. VINERI, 8 DECEMBRIE PROGRAMUL I 6 Muzică și actualități; 9.30 Memoria pămîntului românesc; 9.50 Muzică ușoară de Mălineanu; 10 Buletin de știri; 10.05 Melodii populare bănățene; 10.30 Harta țării la scara viitorului; 10.45 Mic recital de pian Maria Fotino; 11 Buletin de știri; 11.05 Din muzica popoarelor; 11.15 Pe teme juridice; 11.30 Selecțiuni din opereta „No, No, Nanette“ de Youmans ; 11.35 Madrigale; 12 Discul zilei 12.15 Recital de operă Giuseppe di Stefano; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.30 Concert de prînz ; 14 Compozitorul săptămînii ; Richard Strauss; 14.43 Formațiile „Imperial“ din Helsinki și ,,Trumpet Boy“ din Londra. PROGRAMUL NI 8.05 Tot înainte; 8.20 Mari interpreți: Pablo Casals; 9 Cîntecele săptămînii; 9.10 Lecturi literare la cererea ascultătorilor de la Uzina de utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploiești; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Melodii populare; 9.50 Republica la un sfert de veac; 10 Matineu teatral; 10.56 Opera ..Povestirile lui Hoffmann“ de Offenbach (selecțiuni); 11.30 Muzică ușoară; 11.55 Știința la zi; 12 Buletin de știri; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Literatura țărilor socialiste. 12.35 Variațiuni pe o temă de Hindemith de William Walton; 13 Radiojurnal; 13.15 Arii din operete interpretate de Valeria Rădulescu; 13.30 Alină dorule, alină — cîntece populare; 14 Buletin de știri; 14.05 Varietăți muzicale; 14.30 Odă limbii române; 14.50 Muzică ușoară. CEAHLĂUL Sarcinile de producție pe 1972, realizate cu o lună mai devreme Sarcinile de producție pe anul 1972, constînd din lucrări de prestații-construcții, au fost realizate de întreprinderile de gospodărie comunală și locativă din județul nostru cu o lună înainte de termen. Atenție deosebită s-a acordat lucrărilor solicitate de populație, valoarea acestora ridicîndu-se la peste 7 milioane lei. Mai buna organizare a muncii, aprovizionarea zitnică, utilizarea mai completă a timpului de lucru al celor 600 muncitori care activează în acest sector — sînt numai cîteva din căile principale de obținere a rezultatelor amintite. In decembrie 1972, cînd secțiile de construcție din ramura gospodăriei comunale lucrează în depășire, se preconizează realizarea unui volum de muncă de peste două milioane lei. Vasile COSTRAȘ, economist principal la Direcția județeană de gospodărie comunală și locativă In pragul iernii trecute, a fost elaborat Ordinul 25 care cuprinde criterii precise privind furajarea și îngrijirea animalelor. Direcția generală agricolă, prin specialiștii săi, a întreprins o largă și utilă campanie pentru Însușirea prevederilor respective, mergînd pînă la organizarea unor instruiri și demonstrații cu practicienii din toate cooperativele agricole. S-au efectuat apoi controale sistematice, după care rezultatele bune au fost popularizate, iar neîmplinirile sancționate. Părea că ceea ce s-a Învățat odată și bine, va rămîne — firesc — zestre pentru viitor. De la o toamnă la alta situațiile s-au mai schimbat In balanțele furajere figurează mai multe suculente ca urmare a cultivării sfeclei și guliilor furajere, mai mulți coceni dar mai puțin fîn, de mai slabă calitate, dat fiind că a fost recoltat și depozitat pe timp ploios. Aceste modificări de resurse, nu justifică desconsiderarea a tot ceea ce a fost pozitiv anul trecut. Mai ales că, deși mai bun, activul furajer nu se ridică încă la nivelul necesităților. De ce atunci în unele unități ,s-a uitat" să se mai toace cocenii, (ex. CAP Bălțătești, unde tocătoarea n-a funcționat timp de trei zile), snopii fiind administrați întregi ? De ce, în nici una dintre fermele zootehnice vizitate (Bălțătești, Filioara, Bodeștii de Sus ș.a.) nici nu se mai discută despre făină de ciucălăi în amestec cu melasă sau de făină de lucernă ? Cea mai mare pierdere o constituie poate faptul că nu se mai folosește aproape nicăieri ureea sintetică, în special în îngrășătorii. A fost o vreme cînd administrarea ureei tindea să se generalizeze în întregul județ. Acum, unitățile acestea constituie cel mult excepții, cu toată că, toată lumea știe că aceasta este cea mai ieftină sursă de proteine. Cauza ? Dincolo de explicațiile care se dau, uneori bogat argumentate, este una singură : administrarea ureei trebuie făcută cu grijă, necesită instruirea personalului și supravegherea lui. Adică de frica albinelor, nu mai mîncăm miere ! De fapt, cum se face furajarea ? Așa cum se făcea cu ani și ani în urmă. Fîn și paie, coceni (uneori tocați și saramurați, mai niciodată semifermentați) și tari din porumb măcinat. In unele locuri mai mult, în altele mai puțin, după punga fiecăruia. Deseori cu cantități apreciate din ochi, căci cîntarele nu se prea folosesc să ne mai mirăm atunci că producțiile de lapte sunt scăzute, că tineretul taurin încă la îngrășat ajunge la greutate de livrare în 17—23 luni în loc de 11 luni? (CAP Bica, Bodeștii de Jos, Ion Creangă, Gîrcina), că o parte din bovinele adulte nu sînt finisate pînă la greutatea minimă de livrare de 400 kg ? E drept, producția de lapte și de carne a crescut considerabil fată de anul trecut. Aceasta însă mai mult pe seama sporirii efectivelor și mai puțin pe seama creșterii productivității. Mai sunt încă 12 cooperative agricole (Bodeștii de Sus , Borlești, Bozieni, Ruginoasa, Buruenești, Cîndești, Ghindăoani, Rediu, Tupilați) care în unsprezece luni din an realizează sub 800 litri lapte pe cap de vacă furajată. Alte 27 unități — între 800—1000 litri. Asemenea „producții“ nu reprezintă nici jumătate din potențialul biologic al rasei. Există în județ cîteva exemple opuse celor citate. La Secueni, Moldoveni, Girov, Butnărești, sporul în greutate la tineretul taurin este de 800—900 grame/zi. La Urecheni, Păstrăveni, Bîrgăoani, Moldoveni s-au muls pînă la 2.000 litri lapte și chiar mai mult, de la fiecare vacă. Ni se va spune că nu sînt pretutindeni aceleași condiții. De acord. Dar animalele sînt toate din aceleași rase, toate stau în grajduri și tuturor li se dă de mîncare. Este normal să existe diferențe, dar nu de asemenea proporții. Explicația constă în nivelul diferit de îngrijire și supraveghere. Un proverb spune să ochiul stăpînului îngrașă vital. Putem deduce deci că privirile unor consilii de conducere, ale unor șefi de fermă nu sînt îndreptate către zootehnie. Dovada, felul în care se face furajarea. Văzînd acest lucru, știind ce eforturi s-au depus anul trecut pentru modernizarea furajării, în sensul optimizării rațiilor te întrebi: oare legile și dispozițiile au caracter sezonier? Trebuie să se vină de fiecare dată cu precizări noi ? Comitetele de partid comunale, consiliile de conducere din unitățile vizate, să răspundă: D. BUZNEA încurajarea animalelor Sunt necesare legi și dispoziții noi pentru fiecare sezon? v Canale larg deschise risipei în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, întreprinderile și organizațiile economice, conduse după principiul gestiunii economice proprii, trebuie să urmărească în permanență o gospodărire eficientă a fondurilor de producție și de circulație, care să asigure obținerea unor beneficii maxime, cu minimum de cheltuieli de producție sau cheltuieli de circulație. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în această direcție, într-o serie de întreprinderi continuă să se producă, serioase imobilizări de resurse materiale și financiare în stocuri supranormative de materii prime, de producție neterminată, semifabricate și produse finite. Existenta acestor imobilizări de fonduri, care la unele întreprinderi au avut caracter de permanentă, cum s-a întîmplat la U.F.S. Săvinești, cu utilizarea normativului aprobat în proporție de 120— 170 la sută,, întreprinderea mecanică „Ceahlău" Piatra Neamț, în proporție de 120—180 la sută, Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț în proporție de 100—160 la sută, întreprinderea de industrie locală „Metalurgica“ Piatra Neamț în proporție de 100—160 la sută, în cele 10 luni ale anului 1972 au determinat dereglarea circuitului planificat al mijloacelor circulante, creînd împrumuturi dobînzi penalizatoare, bancare cu în același timp s-au produs greutăți financiare unor furnizori care, deși au livrat mărfurile, n-au primit la timp contravaloarea acestora, pentru a fi în măsură să asigure efectuarea plăților din conturile existente la unitățile bancare. Analizînd cauzele care au provocat aceste imobilizări de fonduri la întreprinderile industriale, se poate aprecia că nu există o suficientă preocupare pentru respectarea normativelor aprobate pentru stocurile de materii prime, materiale, piese de schimb și obiecte de inventar, deși H.C.M. 879/1972 reglementează calcularea acestora, vizele de control preventiv tehnic și financiar aplicîndu-se pe comenzi și contracte ca o simplă formalitate. Astfel, în timp ce la o întreprindere se creează stocuri peste necesar, alte unități au absolută nevoie de aceste produse, izbindu-se de greutăți în realizarea indicatorilor de plan. La unele unități aceste stocuri supranormative au crescut față de 31 decembrie 1971, așa cum este cazul la U.F.S. Săvinești, I. M. „Ceahlău" Piatra Neamț și altele. Aceasta denotă că nu se face o recepție corespunzătoare a tot ceea ce se înregistrează ca valori materiale pentru producție. Folosirea nerațională a fondurilor de producție și de circulație se mai reflectă și în cheltuieli neeconomicoase prin plata unor penalizări și dobînzi bancare, care au consecințe negative asupra cheltuielilor de producție și cheltuielilor de circulație. Acesatea reprezentau la 30 septembrie a.c. peste 20 milioane lei, din care ponderea o deține U.F.S. Săvinești cu peste 14 milioane lei, I.M. „Ceahlău" cu 1,2 milioane lei, fabrica „8 Martie", OCL Alimentara și alte unități. Toate acestea au condus la încetinirea vitezei de circulații a fondurilor, care au mărit durata de staționare a unor materii și materiale de la 2 la 112 zile, numai în trimestrul II 1972, din care exemplificăm : AFS Săvinești cu 124 zile, CEIL Piatra Neamț cu 20 zile, fabrica „Zorile noi“ Piatra Neamț cu 25 zile etc., care reflectă o gospodărire nerațională a mijloacelor materiale și bănești. Este absolut necesar să se ia măsuri eficiente pentru închiderea acestor canale de risipă în folosirea valorilor materiale și bănești. Comitetele sau consiliile oamenilor muncii trebuie să efectueze analize periodice asupra utilizării fondurilor materiale și bănești încredințate de stat, pentru adoptarea unor măsuri eficiente de prevenire și reducere a imobilizărilor de fonduri, care determină situații financiare negative pentru unele întreprinderi și organizații economice. Constantin DANAILA, directorul Sucursalei județene Neamț a Băncii Naționale Planul anual de încasări realizat Oficiul județean de turism Neamț și-a realizat sarcinile de plan anual de încasări la data de 30 noiembrie. Depășiri mai importante s-au obținut la desfacerea de mărfuri în sectorul de alimentație publică (1 milion lei) și prestații de turism (700.000 lei). Planul anual a fost îndeplinit și la organizarea de excursii interne, trimiteri la odihnă și tratament, încasări valutare pe relațiile Est și Vest, schimbul valutar pe relația Vest. Pe baza succeselor de pînă acum, scontăm ca pînă la finele acestui an să realizăm peste plan circa 3 milioane lei. Vasile CORNICIUC, directorul O.J.T. Neamț Producția bunurilor de consum nu se ridică la nivelul exigențelor (Urmare din pag. I) atenție satisfacerii acestor cerințe și cu ce anume produse se remarcă ? — Voi numi aici I.I.L. „Ozana“ Tîrgu Neamț unde există preocuparea susținută in acest sens, intenții de dezvoltare a acestor ramuri și interes pentru folosirea unei vechi tradiții din partea locului de lucru și sculpturg in lemn. Atelierul de sculptură din cadrul acelei întreprinderi califică deja la locul de muncă zeci de ucenici în această frumoasă meserie. Multe din articolele produse la „Ozana" se găsesc deja pe piață. Aș aminti garniturie de sufragerie „Văratec" și de dormitor „Agapia“, biblioteca „Cetatea" sau camera de lucru în întregime sculptată „Dana". Pe piața internă sau externă sînt desigur și produse ale altor întreprinderi, ca de exemplu camera „Șiretul" de la IL „Mobila" — Roman sau coșurile din răchită împletite la IIL „23 August“ — Piatra Neamț. Aș vrea să mai subliniez aici, ca pe o reușită, răcoritoarele fabricate anul trecut tot la IIL „23 August" în peste 10 sortimente din esențe naturale de citrice, precum și introducerea în producție a unei seri de sortimente din plante medicinale. Anunțăm de pe acum intenția noastră ca în 1973 să fabricăm și răcoritoare dietetice pe baza unor esențe din import. — Ce alte surprize pregătiți pentru anul 1973 ? — Ponderea în gama bunurilor de larg consum o va deține și în anul ce vine tot mobila și mobilierul, în sortimente îmbunătățite sau schimbate. Dintre produsele noi omologate și pe cale de a fi lansate în fabricație amintim aici camera studio „Bălțătești" sau camera pentru tineret „Agapia" cu sculptură și jocuri de furnir. Intenționăm, de asemenea, să asimilăm și alte produse necesare din lemn și metal. — Dispuneți de de creație la nivelul colective întreprinderilor sau la județeană care să se Direcția ocupe de noile sortimente și modele de bunuri de consum ? — Din păcate, nu. Doar la Direcție avem pe ing. Mihai Leonte specializat pe profil alimentar și care se ocupă, între altele, de îmbogățirea gamei de răcoritoare despre care am amintit și, de curînd, un tehnician care a proiectat mobilierul de la motelul„Plăieșu» și de la noua „Casă a arcașului“ din Tîrgu Neamț și «treoreMicîSe biyțe cofte de lucru, a trecut deja la conceperea unor bucătării. — Nu credem că în felul acesta activitatea de concepție și proiectare se poate considera organizată. In acest sens am putea să afirmăm că la cooperația meșteșugărească — și ea producătoare de bunuri pentru uzul populației — se stă mult mai bine. Oare și in domeniul prezentării produselor sînteți încă deficitari ? — N-am avut posibilitate să deschidem decît un magazin de prezentare și desfacere la Roman dar și acela, dispunînd de un spațiu relativ mic, servește doar pentru vînzarea unor articole mai mărunte. —Asta Înseamnă că doar după ce sunt contractate de către organizațiile comerciale produsele dumneavoastră sunt expuse în unitățile OCL Produse industriale Piatra Neamț sau ale OCL Mixt Roman — metodă prin care vă lipsiți oarecum de opinia cumpărătorilor încă din faza de abordare a fabricării unor noi sortimente, cînd se pot încă opera modificări solicitate de cel mai exigent observator — publicul. — Ar fi, desigur, bine dacă am dispune de astfel de spații pentru expunerea mostrelor din produsele noastre. Pentru a suplini această lipsă, articolele pregătite pentru producția anului 1973 au fost prezentate astă-vară în cadrul cunoscutei expoziții județene Cu public, în sălile Școlii generale nr. 3 din Piatra Neamț, moment care a constituit de fapt și prilejul de selecție a circa 60 de produse pentru participarea la al VI-lea Pavilion de mostre de bunuri de consum din București. Multe din acestea s-au bucurat de o bună apreciere tractanților, a vizitatorilor și con, iar cinci dintre ele au fost evidențiate prin distincții acordate întreprinderilor producătoare. — O ultimă întrebare: credeți că prin ce ați realizat pînă acum in producția bunurilor de consum vă ridicați la nivelul sarcinilor puse industriei locale pe plan central și de la nivel județean ? — Ne vine greu să afirmăm că ne ridicăm la acest nivel. Mai exact ar fi dacă ați scrie că ne străduim să dezvoltăm și să diversificăm activitatea de ducere a acestor bunuri atît pro. de cerute de populație, găruia îi răaiîtraga însă datori. Pag. 3 SEMNALAM Un cartier fără apă și căldură Ieri dimineață întregul cartier Lenin din Piatra Neamț a rămas fără apă și căldură. Gazanele centralei termice nr. 16 erau reci. La Circumscripția sanitară nr. 3 aproape nu se mai putea lucra. Liceul nr. 3, tipografia municipiului, laboratorul veterinar, centrul județean de reproducție și selecția animalelor, precum și sutele de apartamente in care locuiesc tot atîtea familii de oameni ai muncii erau lipsite de apă și de posibilitatea de încălzire. Pe strada Dorului, se făcea coadă la... apă rece. Cauza ? După cum ne-a declarat maistrul Ion Sucioaia, șeful sectorului apă din cadrul întreprinderii comunale, în cursul nopții anterioare s-a rupt o conductă de azbociment (necorespunzătoare după părerea sa) acolo unde se execută subtraversarea șoselei noi lingă podul de peste Cuiejdi. La orele 10, două formații de lucru, una I.C.P.N., alta a I.L.L., se găesau acolo, cu tot ce era necesar, pentru înlăturarea defecțiunii. — S-ar fi putut realiza acest lucru mai de dimineață, pentru ca oamenii să nu sufere ? — Da, dacă am fi fost nunțați de spargerea conductei mai din timp. Cum n-am știut decît la orele 6 dimineața... Problema instruirii lucrătorilor din centralele termice (și eventual a instalării de telefoane acolo unde lipsesc) rămîne deci în actualitate. Numai așa defecțiuni de acest fel (dacă nu se pot evita) pot fi înlăturate mai repede. Atenție, polei ! Vremea de iarnă solicită din partea conducătorilor auto un plus de atenție, pericolul de accident fiind mult sporit. Cine nu înțelege, își dă seama mai tîrziu că a greșit. Astfel, luni dimineața, șoferul Gheorghe Boeru, din comuna Bicaz- Chei, conducînd 31 Nr 673 s-a angajat autobuzul într-o depășire neregulamentară. Din cauza poleiului de pe șosea, nu a mai putut redresa autovehicolul și a intrat în plin la autotrenul 21 Ms 539 ce venea din sens invers. Din fericire ,accidentul nu a alte urmări decît rănirea avut ușoară a unei pasagere care se afla în cabina autotrenului. Odată șef Gheorghe Ungureanu, șef de echipă la subunitatea din Bicaz a întreprinderii comunale Piatra Neamț, și-a angrenat într-o zi subalternul, zugravul Teodor Popovici, într-o acțiune care nu face cinste amîndoi ura. Cînd executau lucrări de zugrăveli la Fabrica de pline Bicaz, au sustras de la locul de mune, un bidon cu 25 kg vopsea pe care au vîndut-o imediat, contra sumei de 300 lei, unui cetățean din aceeași localitate. Astfel au prejudiciat unitatea cu peste 600 lei. Celor care consideră că această cantitate este mică, le amintim că furtu i furt, indiferent de cantitate și că rușinea nu e mai mică dacă furt mai puțin. Vino mîine ! Prin natura muncii ce o îndeplinesc nu-mi pot permite să spun unui cetățean care solicită un simplu aviz pe o cerere : vino mîine ! Consideram că în perioada actuală toți cei puși să deservească publicul fac la fel, dar m-am înșelat, ne scrie V, secretarul Comitetului Trifescu, executiv al Consiliului popular comunal Gîrcina. Astfel, în ziua de 30.XI.1972, în jurul orei 13, am mers la autogara Piatra Neamț la tovarășii Hohotă și Asmarandei solicitîndu-le să-mi pună un aviz pe adeverință privind calitatea de angajat, în baza căruia să pot obține abonament pentru a călători cu autobuzul de la domiciliu la locul de muncă. în loc să-mi înscrie avizul cuvenit, după ce au citit cîteva rînduri de pe adeverință, mi s-au adresat cu ton ridicat spunîndu-mi : „vino mîine Am vrut să mai insist însă nu am avut cu cine deoarece mi-au arătat discuta, ca de reclamații agățată condiîntr-un cui și mi-au recomandat că, dacă nu-mi convine, să scriu în condică. Eu nu am scris în condică, dar mă adresez redacției, poate așa voi afla că nu sunt cetățenii puși în slujba lor, că ei în slujba cetățenilor. Rubrică realizată de L. MARTIN și Alexandru IACOB, cu sprijinul corespondenților voluntari și al Inspectoratului județean al Ministerului de Interne