Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)
1973-03-21 / nr. 1575
Pag. 2 IN DEZBATERE PUBLICĂ Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe și proiectul Legii privind administrarea fondului locativ Prioritati celor cu venituri mai mici Dezvoltarea impetuoasă, pe toate planurile, a municipiului Piatra Neamț a condus la dublarea populației sale în numai cîțiva ani, ceea ce a determinat la rîndul său grăbirea ritmului construcției de locuințe proprietate de stat și personală. Se poate afirma că în cadrul județului, municipiul nostru a fost beneficiarul celor mai mari fonduri destinate construcției de locuințe ale statului, ajungînd ca numai în anul 1973 să se construiască peste 2.000 de apartamente. Concomitent, an de an a crescut și numărul cetățenilor care, cu sprijinul statului, își construiesc locuințe proprietate personală (în acest an peste 600). Cu toate aceste eforturi, nevoia de locuințe este încă mare. Și în prezent la Consiliul popular sunt înregistrate peste 2.000 de cereri de locuințe. Solicitările au venit de la toate categoriile de salariați dar numărul de apartamente proprietate de stat nu le-au putut acoperi decât în parte, iar realizarea dezideratului de a avea o locuință proprie era pentru familiile cu salarii mai modeste mai greu de înfăptuit. Proiectul de Lege privind construcția de locuințe vine în mod deosebit în sprijinul celor cu salarii mici. Capitolul II al proiectului răspunde în bună parte acestui gen de solicitări, celor cu salarii mai mici fiindu-le asigurate condiții mai avantajoase în ce privește dobînzile, durata de rambursare, priorități la contractare familiilor cu condiții grele de locuit. Este un act al echității socialiste faptul că prioritatea la acordarea creditelor pentru construcția de locuințe proprietate personală o au muncitorii calificați din marile unități industriale, salariații transferați în interesul serviciului în alte localități, cadrele de specialitate, absolvenții repartizați în producție veniți din alte părți, familiile cu mulți copii, tinerii căsătoriți etc. Constituie o prevedere profund democratică faptul că acordarea creditelor pentru astfel de construcții cît și pentru repartizarea de locuințe din fondul de stat, prin dispozițiile noilor proiecte de lege, urmează a se face la propunerea colectivelor de muncă în care solicitantul își desfășoară activitatea, cît și faptul că aceste propuneri, după caz, vor fi examinate și de comitetele sau consiliile oamenilor muncii — măsură cu influență pozitivă și asupra stabilității cadrelor în localitatea și întreprinderea respectivă. Gică DUMITRU, prim-vicepreședintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț Fiecare familie își poate construi astăzi o locuință Cred că mă număr printre primele familii din municipiul Piatra Neamț care au obținut credite de la stat pentru constituirea avansului, precum și pentru completarea sumei necesare acoperirii costului integral în vederea contractării unei locuințe proprietate personală. Eram căsătoriți de 6 ani, aveam un copil iar al doilea era pe drum și stăteam cu chirie într-o singură cameră, cînd a apărut H.C.M. nr. 2256/1969, oferindu-mi-se astfel toate condițiile pentru construirea unei locuințe proprietate personală. Salariul meu de atunci era de 1.163 lei, iar al soției tot de 1.163. Alte venituri nu aveam nici eu nici soția. M-am sfătuit cu soția, am analizat, am calculat și ne-am dat seama că nu e deloc complicat. In mai puțin de un an — adică în 1970 — eram în Casa noastră. Ne trebuia acum și mobilă nouă. Intrucît rata și dobînda către C.E.C. nu treceau nici în primele luni de 550 lei, am mai încheiat un contract pe numele soției și ne-am cumpărat și mobilă în rate de 17.000 lei, achitînd cite 400 lei pe lună. Anul acesta în februarie am terminat ratele la mobilă și am rămas doar cu rata apartamentului care scade de la lună la lună. E lesne de înțeles, mai ales în condițiile noilor proiecte de legi, că, achitînd o sumă care nu este cu mult prea mare decit o chirie către stat, poți deveni proprietarul apartamentului. Fiecare familie își poate construi o locuință proprietate personală. Chiar și cele cu venituri mai modeste. Mai atenta chiverniseală a acestora și mai ales sprijinul substanțial pe care-1 acordă statul oferă condițiile necesare. Ioan SECARĂ, blocul, ap. 15, cartierul Mărăței II Piatra Neamț Neglijențe mici, daune mari la neplăcerile timpului rece, pentru locatarii blocurilor de pe bulevardul Dacia Piatra Neamț (de la nr. 1 la nr. 5) s-au adăugat stalactitele de gheață de la ulucele de scurgere, de la balcoane și chiar de pe pereți pur și simplu, frumoase, încintau ochii erau copiilor, dar odată cu topirea gheții s-a dus și tencuiala, s-au făcut și pagube. Dar pagubele au apărut și mai înainte : apa înghețată in Minitele de scurgere le-a făcut să se dezlipească pe la încheieturi. Care este cauza ? Blocurile de pe Cuejdi au o scurgere a apei de pe acoperiș prin niște uluce exterioare ce coboară fie pe la capetele clădirilor, fie în curțile interioare. Zăpada de pe blocuri, după cum se știe, se topește chiar dacă temperatura de afară coboară sub 0 grade — apa intrată pe ulucul de zinc pînă a ajunge in canalul de scurgere se transformă in gheață și așa intr-o noapte, două, fenomenul duce la efectul arătat mai sus. Soluția de înlăturare a daunelor este simplă. De cite ori ninge, zăpada să fie măturată imediat de pe acoperișuri. Dar cine trebuie să facă acest lucru, mai ales cînd pe acoperișurile acestor blocuri nu există un gard sau zid ca să te apere de pericolul de a cădea jos ? Așteptăm totuși măsuri pentru a nu se deteriora mereu pereții blocurilor. Em. BUCUR Piatra Neamț I CEAHLĂUL Conducînd pe plan local întreaga activitate de selecționare, creștere și promovare a cadrelor, Comitetul comunal de partid Borlești a reușit printr-o intensă muncă să ridice numeroase cadre, care-și îndeplinesc astăzi cu succes sarcinile ce le au în conducerea organizațiilor de partid, organelor de stat, organizațiilor de masă și obștești, unităților economice din comună și să asigure prin aceasta exercitarea la un nivel sporit a rolului conducător al organizațiilor de bază. Mai întîi ne-am îngrijit de creșterea numerică și calitativă a organizațiilor de bază. Astfel, din 1968 și pînă in prezent au fost primiți în partid peste 120 de oameni din care 71 la sută sînt țărani cooperatori, 10 la sută muncitori, 15 la sută intelectuali și 4 la sută funcționari, reprezentînd întocmai compoziția socială a populației active din comună. In aproape toate funcțiile de răspundere și în posturile cheie din sectoarele economice avem comuniști. Așa, bunăoară, toți membrii comitetului executiv al consiliului popular comunal, membrii consiliului de conducere al CAP, conducerile celor profesorii care patru școli generale, predau științe sociale și brigadierii din CAP sunt membri ai partidului. O situație bună avem și în ceea ce privește deputații comunali, membrii comitetului sindical, ai comitetului comunal al femeilor, comitetului comunal UTC și comitetului oamenilor muncii din SMA, marea lor majoritate fiind comuniști. Comitetul comunal de partid și organizațiile de bază s-au preocupat ca cei selecționați să îndeplinească diferite funcții, să-și fi demonstrat în prealabil, în procesul muncii, aptitudinile organizatorice și cunoștințele profesionale, trăsăturile moral-politice. Așa, de exemplu, inginerul Ion Sufletu a fost promovat director al SMA Borlești după ce mai întîi s-a ocupat, cu bune rezultate, de problemele de mecanizare și reparații. Tovarășul Petru Chiriac a fost propus și ales în funcția de președinte al CAP, după ce comitetul comunal, comuniștii, cooperatorii s-au convins că el a muncit bine ca brigadier și secretar al comitetului de partid pe CAP. Elocvente exemple în sprijinul celor arătate mai sus sunt și promovarea tovarășei Ana Lungu ca brigadieră, ca urmare a rezultatelor obținute în funcția de șefă de echipă și membră în biroul organizației de partid și a tovarășului Gheorghe Budurcă care, dînd dovadă de bun organizator ca mecanic și secretar al organizației UTC la secția SMA a fost promovat șef de secție și alții. Ridicarea nivelului politico-ideologic și profesional de pregătire nu se rezumă numai la învățămîntul de partid , sfătuite de organizațiile de partid, un număr apreciabil de cadre cu munci de răspundere își completează studiile generale, medii, de specialitate și superioare. Așa, spre exemplu, urmează cursurile școlii generale ale claselor V—X, la fără frecvență, peste 100 de tovarăși din care o bună parte sunt șefi de echipă în CAP, mecanizatori în SMA, deputați, membri în organele de partid, de masă și obștești. Alții, cum este cazul tovarășilor Petru Chiriac, președintele CAP și Maria Lupu, ajutor șef contabil la CAP sunt în anul III la Liceul agricol iar un număr de 12 cadre didactice își continuă studiile la diverse facultăți. Cu sprijinul organelor superioare de partid și de stat o bună parte din cadrele cu munci de răspundere au urmat sau urmează cursurile de pregătire de scurtă durată interjudețene. Toate acestea au dus la creșterea nivelului profesional al cadrelor, lărgirea orizontului lor ideologic și de cultură, acumularea unei valoroase experiențe și dezvoltarea aptitudinilor de conducere ceea ce a avut ca urmare creșterea competenței organelor de partid, de stat, de masă și obștești in rezolvarea sarcinilor pe care le au. O analiză întreprinsă de biroul comitetului comunal de partid a reliefat, însă, faptul că nu întotdeauna s-a acordat atenția cuvenită cunoașterii oamenilor din activitatea lor profesională și obștească, a comportării lor în familie și societate ca și faptul că uneori s-a trecut cu ușurință sau chiar cu vederea peste lipsuri și greșeli ale acestora, ceea ce a făcut să se nască situația neplăcută și neprincipială de a promova oameni care ulterior a fost nevoie să fie destituiți, pentru incapacitate sau abateri. Conștienți de faptul că selecționarea, creșterea și promovarea cadrelor este un proces continuu, neîntrerupt, care solicită din partea organelor și organizațiilor de partid o preocupare permanentă, un înalt simț de răspundere, vom căuta în viitor să dăm dovadă de intransigență și combativitate împotriva pripelii și ușurinței în recrutarea cadrelor, pentru îmbunătățirea neîncetată a acestei activități și înlăturarea lipsurilor manifestate. Ion DUMITRAȘCU, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Borlești EXERCITAREA ROLULUI SPORIT AL ORGANIZAȚIILOR DE BAZĂ cerință de prim ordin în înfăptuirea programului actual al partidului Răspundere majoră in munca cu cadrele CUVÂNTUL OPINIEI PUBLICE Cum se schimbă o butelie de aragaz Pentru schimbarea unei butelii de aragaz la domiciliu se percepe o taxă de 14,10 lei. In această sumă se include transportul buteliei pînă în apartamentul respectiv și montarea ei. Practic însă lucrurile nu se petrec așa, pentru că salariatul respectiv găsește de cuviință să ia banii, să-ți pună butelia lingă mașină și pe urmă... te privește. După ce că mașina oprește deseori la distanțe cam mari de blocul unde stai, deseori am văzut oameni bătrîni, femei și chiar suferinzi căznindu-se să-și ducă butelia pînă în apartament. Salariatul depozitului nu schița nici măcar gestul de a face el acest lucru, deși de numeroase ori nu este aglomerație la distribuirea buteliilor. Asemenea situații se văd zilnic pe strada Anton Pann (dar și pe altele) din Roman. Rugămintea noastră este ca serviciul pentru care plătim să fie efectuat în întregime. C. AVRAM Roman Consiliile locale ale Frontului Unitatii Socialiste (Urmare din pag. 1) tărîrii Consiliului Național Frontului Unității Socialiste, se mmai pune ca membrii comisiilor de coordonare a controlului obștesc cu sprijinul inspectoratelor de stat specializate (comercial, sanitar, de protecția muncii etc.), să organizeze controale model în diferite unități. De asemenea, trebuie să se organizeze la nivelul municipiilor orașelor și comunelor consfătuiri cu echipele de control obștesc și în același timp să se ia măsuri pentru extinderea inițiativelor metodelor valoroase folosite în mașinicipiile Piatra Neamț și Roman. Convinși fiind de rolul ce-i pot îndeplini Consiliile Frontului Unității Socialiste, vom acorda toată atenția unificării eforturilor și acțiunilor comune ale organizațiilor competente. Cultura și educația beneficiază de o foarte mare grijă din partea partidului și statului. înfăptuirea programului de educație socialistă, adoptat de Central al PCR plenara Comitetului din noiembrie 1972, reclamă din partea consiliilor Frontului Unității Socialiste o activă și eficientă coordonare astfel ca, sub conducerea organelor de partid, să se stabilească în localități un program unitar al activităților cultural-educative. Cu toții dorim ca județul nostru să se numere în continuare printre județele fruntașe ale țării. Aceasta cere ca activitatea politică și organizatorică a consiliilor Frontului Unității Socialiste, a organizațiilor componente să fie orientată spre mobilizarea tuturor capacităților și energiilor oamenilor muncii pentru realizarea înainte de termen a planului cincinal de dezvoltare economico-socială al țării și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In comunele județului nostru să se acționeze pentru mobilizarea forțelor sociale în vederea dezvoltării și modernizării agriculturii, pentru creșterea producției animale și vegetale. In scopul dezvoltării localităților din județul nostru vor trebui organizate dezbateri și largi acțiuni de consultare a maselor privind sistematizarea comunelor și orașelor. De o mare importanță va fi activitatea desfășurată în viitor de Consiliul Frontului Unității Socialiste la sate unde se constituie organizații ale Frontului care vor cuprinde pe toți locuitorii și vor organiza participarea activă a cetățenilor la viața politică, economică și social-culturală. Organizațiile sătești își vor alege consiliile în adunări generale și-și vor trimite reprezentanți în consiliile comunale ale Frontului Unității Socialiste. a In scopul transpunerii în viață Hotărîrii Consiliului Național, Biroul executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste pregătește un program care va fi supus aprobării plenarei, cu care ocazie se va stabili și modul cum trebuie să se desfășoare activitatea de constituire a consiliilor sătești, după care vom mobiliza toate forțele pentru a ridica pe o treaptă superioară participarea maselor la conducerea și rezolvarea treburilor de stat și obștești, pentru înflorirea localităților din județul nostru. SEMNALE RECEPȚIONATE ȘI Direcția de poștă și telecomunicații Neamț ne răspunde la nota „PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ACTIVITĂȚII P.T.T.R.“. «în prezent ziarul „Ceahlăul“ se expediază din Piatra Neamț pentru oficiul Brusturi, dimineața, prin cursa I.T.A. Piatra Neamț — Suceava, care ajunge la Brusturi la orele 8:30, nefiind altă posibilitate. Desigur, în unele cazuri, cursele I.T.A. întîrzie, dar aceasta nu mai este de competența noastră. Salariaților P.T.T.A. le revine sarcina de a se prezenta în stație pentru primirea expedițiilor de poștă și presă cu 15 minute înainte de sosirea cursei“. Aceeași direcție comunică la o sesizare telefonică, sub semnătura șefului serviciului difuzării presei, că distribuirea presei locale în orașul Piatra Neamț se face prin cursa poștală auto, cu capacitatea de 3 tone, însoțită de mînuitorul de valori Eugenia Jeganu. în notă se recunoaște că la predarea unui pachet cu ziare pe peronul autogării, sfoara s-a rupt „nefiind prea rezistentă“ și unele ziare s-au murdărit. In încheiere, se scrie : „Vă informăm că toate ziarele din ziua respectivă s-au vîndut in majoritate“, afirmare pe care n-o înțelegem. Toate, sau iu majoritate ? g§| Conducerea Cooperativei meșteșugărești „Constructorul“ intervenise la redacție pentru a fi sprijinită în rezolvarea instalării unui post telefonic la șantierul său din Piatra Neamț. Recent am primit o nouă scrisoare prin care se arată că semnalul a fost operativ recepționat de către Direcția județeană de poștă și telecomunicații. Postul telefonic cerut se utilizează de pe data de 16 martie și este de real folos pentru rezolvarea unor probleme de producție. radio MIERCURI"; 21. MARTIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri ; 15.05 Fișier editorial ; 15.15 Dialog instrumental — fluierul și acordeonul : Florea Kurilen și Costel Moisa ; 15.30 Muzică de estradă ; 16 Radiojurnal; Buletin meteo-rutier ; 16.15 Partidul meu iubit — cîntece de Mircea Neagu ; 16.30 Știința la zi ; 16.35 Melodii de Richard Bartzer ; 16.50 Publicitate radio ; 17 Școala capodoperelor ; 17.20 Uvertura la opera „Coțofana hoață“ de Rossini ; 17.30 Prelucrări de folclor ; 18 Orele serii ; 20 Zece melodii preferate ; 20.45 Consemnări de prof. univ George Ciucu ; 20.50 O interpretă a cîntecelor oltenești — Ionela Prodan ; 21 Revista șlagărelor ; 21.25 Moment poetic ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 22 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22.30 Concert de seară ; 2, Buletin de știri ; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.30 Radio școală ; 16 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.15 Melodii de estradă ; 16.30 Intermezzo simfonic. Suita „Holberg“ de Grieg ; 16.55 Sfatul medicului ; 1.7 Buletin de știri ; 17.05 Muzică populară ; 17.30 Compendiu de literatură română contemporană ; 17.45 Piese instrumentale . 18 Publicitate radio ; 18.20 Capriciu italian și uvertura ,,Hamlet“ de Ceaikovski ; 19 Buletin de știri ; 19.05 Muzică de estradă ; 19.30 Radiosimpozion ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20 Muzică populară ; 20.15 Teatru radiofonic : ..Hernani“ de Victor Hugo ; 21.50 Miniaturi de estradă ; 22 Seară de muzica veche ; 2 .30 Universitatea radio ; 22.45 Melodii de Anatol Albin și Radu Gheorghiu ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Muzică simfonică ; 23.51 Selecțiuni din opereta ..Marna 011 ; 0.10 soacră" de George Stephănes- Muzică simfonică ; 0.35—1 Buletin de știri; expoziții PIATRA NEAMȚ — Galeriile „Arta“ — Expoziția județeană de artă plastică. — Colecțiile de artă — „Grivița 1933—1973“ (grafică). — Fabrica „8 Martie“ — „Femeia în creația maeștrilor artei universale (reproduceri). ROMAN — Casa de cultură a sindicatelor — Expoziția republicană a artiștilor plastici amatori. Pe adresa Miliției municipiului Piatra Neamț a sosit o reclamație al cărei expeditor este Rică URSEI, domiciliat în cartierul Dărmănești blocul C3, op. 38, ucenic la IRE Piatra Neamț. Din cuprinsul ei rezultă că Rică îl cheamă în judecată pe tatăl său Constantin URSEI care, din luna septembrie 1972 și-a părăsit domiciliul, lăsîndu-i atît pe el cît și pe cele două surori — Maricica de 12 ani și Angela de 16 ani — fără nici un fel de întreținere. „îmi vine nespus de greu să mă ocup singur de întreținerea surorilor mele, mai ales că, după ce mama a decedat, în luna aprilie 1972, tata nu s-a mai sinchisit de noi, rămînînd pe lume ca niște copii ai nimănui“. Acestea au fost motivele care ne-au determinat să întreprindem investigații în jurul acestui caz, timp de cîteva zile. Cercetările au scos la iveală lucruri nedemne de un părinte, de multe ori chiar șocante. Mai mulți locatari cu care am stat de vorbă ne-au dezvăluit o adevărată drama ce a existat în familia lui Constantin Urset. In repetate rînduri, cînd se întorcea de la serviciu bălăbănindu-se de băutură, își maltrata soția și copiii, alungîndu-i de acasă în puterea nopții. Cîteodată, grosolăniile tatălui petrecăreț întreceau cu totul măsura, nesfiindu-se să-și dea frîu liber celor mai urîte porniri. Au fost cazuri cînd unii vecini de apartament, trezindu-se în miez de noapte, în țipetele copiilor și femeii maltratate, au intervenit pentru a-i scăpa de tortură. Atît copiii cît și mama lor erau nevoiți să poarte multă vreme semnele violenței, iar, în suflet, rana nevindecată a unei dureri prea timpurii. „Numai un om fără suflet ar fi în stare să fie atît de crud cu proprii lui copii. Eram nevoiți să intervenim în scandalurile pe care le făcea, pentru că nu puteam rămîne indiferenți. Acest vns lipsit de scrupule, prin ceea ce făcea, ne călca pe nervi, tulburîndu-ne liniștea și odihna de care aveam nevoie după o zi de muncă. După ce Rică se înapoia de la serviciu, era nevoit să se îngrijească singur de toată gospodăria. Ba de multe ori ii văd și spălînd rufe. Și n-are decît 18 ani". Iată secvențe din discuțiile purtate cu unii locatari care îl acuză pe acest om lipsit de inimă. Mai aflăm că, de fapt, acest vns iresponsabil a mai fost dat în judecată în 1970, instanța de judecată obligîndu-l la plata unei sume de bani pentru întreținerea familiei însă, chipurile, împăcîndu-se cu soția, a considerat că, trăind sub același acoperiș, aceasta îl poate scuti de obligațiile de întreținere, de a contribui material la întreținerea copiilor. Dar mama copiilor a murit, iar el a ajuns pînă acolo încît, în septembrie 1972, cînd a părăsit domiciliul, a vîndut pînă și lustrele, lăsîndu-i pe cei trei copii cu casa complet goală ! Stînd de vorbă cu „tatăl“, acesta a afirmat că nu va plăti niciodată întreținerea pentru cei trei copii ai săi. „N-au decît să muncească pentru a se întreține și singuri“ a zis. După aceea a plecat din Piatra Neamț, lăsînd și o adresă falsă... dar a fost depistat, de către organele de ordine, în București, unde lucrează ca forjor la Uzinele „23 August". Credem că merită nu numai oprobriul opiniei publice, ci și sancțiunea severă a legii, iar copiii să nu-i lăsăm singuri, ci să se ocupe de ei grabnic autoritatea tutelară de pe lingă Consiliul popular municipal Piatra Neamț. Maior G. IONAȘCU, Lt. maj. Victor STAN, din Inspectoratul județean Neamț al Ministerului de Interne GÎNDUL ȘI FAPTA în confruntare cu normele etice ale orînduirii noastre MIN JUDECATA PE TATAI MEU!“ i t * Miercuri, 21 martie 1973 Informație, cunoaștere, cultura Din activitatea de răspindire a cunoștințelor științifice Mai multe comisii pentru răspîndirea cunoștințelor științifice au inclus de pe acum în programele lor manifestări consacrate prezentării vieții și operei lui Dimitrie Cantemir, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 300 de ani. O asemenea manifestare a avut loc la 16 martie la filiala Pîngărăcior a căminului cultural din Pîngărați, cu care prilej prof. Maria Ichim a evocat personalitatea istoricului, filozofului și omului politic român. De asemenea, la 17 martie, la Zănești, a avut loc simpozionul intitulat „Dimitrie Cantemir, cel mai mare umanist din perioada feudală a culturii românești", susținut de prof. Elena Vasiliu și Maria Petreanu. Hj La biblioteca municipală din Roman a avut loc, la 15 martie, expunerea „Cuantele — b revoluție în fizică", susținută de Constantin Dimitriu, fizician programator la Centrul de calcul din Bacău. El La Gîrcina, prof. Ioan Mîrzac a expus, la 16 martie, în cadrul unei interesante manifestări la căminul cultural, tema : „Cînd și cum a apărut omul pe pămînt". Cu acest prilej, lectorul a folosit mai multe materiale ilustrate printre care diafilmul „Rolul muncii în formarea omului și a societății omenești“ și o mapă de planșe intitulată „Știința despre originea omului“ de curînd editată. O expunere intitulată „Biostructura în lumina concepției materialist-dialectice despre materialitatea lumii" a fost susținută, la 14 martie, în Viișoara, de satul Vaduri, comuna către prof. Verona Sferdinschi. și Duminică, 18 martie, la căminul cultural din Girov, prof. Ion Popescu a susținut o informare științifică cu care prilej s-a referit la ultimele noutăți privind „Perspectiva asigurării hranei populației prin valorificarea mediului acvatic". cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic (lei. 12247) . ..DOMNULUI PROFESOR. CU DRAGOSTE" — um film american realizat de James Clavell, care i-a încredințat rolul principal lui Sidney Poitier (10 ; 15 ; 17 ; 19 : 21) - Pietricica (tel. 12404) : „SFÎNTA TEREZA SI DIAVOLII“ - Ion Dichiseanu, Peter Paulhuffer și Réka Nagy, intr-un film românesc semnat de Francisc Munteanu (10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). ROMAN - 23 August (tel. 1572) : „MAREA EVADARE“ (două serii) - un film inspirat de fapte autentice, petrecute în timpul celui de al II-lea război mondial ; cu Steve McQueen, James Garner și Charles Bronson (10 , 15 ; 18,30). - Victoria (tel. 1770) : „FRUMOS, ONEST, EMIGRAT ÎN AUSTRALIA" — Alberto Sordi și într-un film de Luigi Claudia Cardinale Zampa (14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). TIRGU NEAMȚ - Victoria (tel. 306) : „CINE GINTA NU ARE GINDURI RELE" — producție a studiourilor din Croația , o comedie satirică ce-și desfășoară acțiunea prin anii '35 (16 , 18 , 20). TARCAU - Popular : „LUPUL NEGRU“ — o peliculă inspirată din viața și activitatea grănicerilor cehoslovaci (16, 18, 20). Muzee PIATRA NEAMȚ - Muzeul județean de istorie — str. Libertății nr. 1. — Muzeul județean de științe naturale — str. V. I. Lenin. — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș" — str. C. Hogaș nr. 1. ROMAN — Muzeul de științe naturale — str. Proletariatului nr. 4 (lîngă Parcul zoologic) — Muzeul de istorie — str. Cuza Vodă nr. 33. TIRGU NEAMȚ - Muzeul de istorie, str. V. I. Lenin nr. 189. VINATORI — Muzeul memomorial „Mihai Sadoveanu“. HUMULEȘTI — Casa memorial „Ion Creangă“. BICAZ — Muzeul orășenesc. W V.