Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)

1973-03-21 / nr. 1575

Pag. 2 IN DEZBATERE PUBLICĂ Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe și proiectul Legii privind administrarea fondului locativ Prioritati celor cu venituri mai mici Dezvoltarea impetuoasă, pe toate planurile, a municipiului Piatra Neamț a condus la dublarea populației sale în numai cîțiva ani, ceea ce a deter­minat la rîndul său grăbirea ritmului construcției de locuințe proprietate de stat și personală. Se poate afirma că în cadrul județului, municipiul nos­tru a fost beneficiarul celor mai mari fonduri des­tinate construcției de locuințe ale statului, ajungînd ca numai în anul 1973 să se construiască peste 2.000 de apartamente. Concomitent, an de an a crescut și numărul ce­tățenilor care, cu sprijinul statului, își construiesc locuințe proprietate personală (în acest an peste 600). Cu toate aceste eforturi, nevoia de locuințe este încă mare. Și în prezent la Consiliul popular sunt înregistrate peste 2.000 de cereri de locuințe. Soli­citările au venit de la toate categoriile de salariați dar numărul de apartamente proprietate de stat nu le-au putut acoperi decât în parte, iar realizarea dezideratului de a avea o locuință proprie era pen­tru familiile cu salarii mai modeste mai greu de înfăptuit. Proiectul de Lege privind construcția de locuințe vine în mod deosebit în sprijinul celor cu salarii mici. Capitolul II al proiectului răspunde în bună parte acestui gen de solicitări, celor cu salarii mai mici fiindu-le asigurate condiții mai avantajoase în ce privește dobînzile, durata de rambursare, priori­tăți la contractare familiilor cu condiții grele de locuit. Este un act al echității socialiste faptul că priori­tatea la acordarea creditelor pentru construcția de locuințe proprietate personală o au muncitorii ca­lificați din marile unități industriale, salariații trans­ferați în interesul serviciului în alte localități, ca­drele de specialitate, absolvenții repartizați în pro­ducție veniți din alte părți, familiile cu mulți copii, tinerii căsătoriți etc. Constituie o prevedere profund democratică fap­tul că acordarea creditelor pentru astfel de con­strucții cît și pentru repartizarea de locuințe din fondul de stat, prin dispozițiile noilor proiecte de lege, urmează a se face la propunerea colectivelor de muncă în care solicitantul își desfășoară activi­tatea, cît și faptul că aceste propuneri, după caz, vor fi examinate și de comitetele sau consiliile oa­menilor muncii — măsură cu influență pozitivă și asupra stabilității cadrelor în localitatea și întreprin­derea respectivă. Gică DUMITRU, prim-vicepreședintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț Fiecare familie își poate construi astăzi o locuință Cred că mă număr printre primele familii din municipiul Piatra Neamț care au obținut credite de la stat pentru constituirea avansului, precum și pen­tru completarea sumei necesare acoperirii costului integral în vederea contractării unei locuințe pro­prietate personală. Eram căsătoriți de 6 ani, aveam un copil iar al doilea era pe drum și stăteam cu chirie într-o singură cameră, cînd a apărut H.C.M. nr. 2256/1969, oferindu-mi-se astfel toate condițiile pentru construirea unei locuințe proprietate perso­nală. Salariul meu de atunci era de 1.163 lei, iar al soției tot de 1.163. Alte venituri nu aveam nici eu nici soția. M-am sfătuit cu soția, am ana­lizat, am calculat și ne-am dat seama că nu e deloc complicat. In mai puțin de un an — adică în 1970 — eram în Casa noastră. Ne trebuia acum și mobilă nouă. Intrucît rata și dobînda către C.E.C. nu treceau nici în primele luni de 550 lei, am mai încheiat un contract pe numele soției și ne-am cumpărat și mobilă în rate de 17.000 lei, achitînd cite 400 lei pe lună. Anul acesta în februarie am termi­nat ratele la mobilă și am rămas doar cu rata aparta­mentului care scade de la lună la lună. E lesne de înțeles, mai ales în condițiile noilor proiecte de legi, că, achitînd o sumă care nu este cu mult prea mare decit o chirie către stat, poți deveni pro­prietarul apartamentului. Fiecare familie își poate construi o locuință proprietate personală. Chiar și cele cu venituri mai modeste. Mai atenta chiverni­seală a acestora și mai ales sprijinul substanțial pe care-1 acordă statul oferă condițiile necesare. Ioan SECARĂ, bloc­ul, ap. 15, cartierul Mărăței II Piatra Neamț Neglijențe mici, daune mari la neplăcerile timpului re­ce, pentru locatarii blocuri­lor de pe bulevardul Dacia Piatra Neamț (de la nr.­ 1 la nr. 5) s-au a­­dăugat stalactitele de gheață de la u­lucele de scurgere, de la balcoane și chiar de pe pereți pur și simplu, frumoase, încintau ochii erau co­piilor, dar odată cu topirea gheții s-a dus și tencuiala, s-au făcut și pagube. Dar pagubele au apărut și mai înainte : apa înghețată in Minitele de scurgere le-a făcut să se dezlipească pe la încheieturi. Care este cauza ? Blocurile de pe Cuejdi au o scurgere a apei de pe aco­periș prin niște uluce exte­rioare ce coboară fie pe la capetele clădirilor, fie în curțile interioare. Zăpada de pe blocuri, după cum se știe, se topește chiar dacă tempe­ratura de afară coboară sub 0 grade — apa intrată pe u­­lucul de zinc pînă a ajunge in canalul de scurgere se transformă in gheață și așa intr-o noapte, două, fenome­nul duce la efectul arătat mai sus. Soluția de înlătura­re a daunelor este simplă. De cite ori ninge, zăpada să fie măturată imediat de pe a­­coperișuri. Dar cine trebuie să facă acest lucru, mai ales cînd pe acoperișurile acestor blocuri nu există un gard sau zid ca să te apere de pe­ricolul de a cădea jos ? Așteptăm totuși măsuri pentru a nu se deteriora me­reu pereții blocurilor. Em. BUCUR Piatra Neamț I CEAHLĂUL Conducînd pe plan local întrea­ga activitate de selecționare, crește­re și promovare a cadrelor, Comite­tul comunal de partid Borlești a reușit printr-o intensă muncă să ri­dice numeroase cadre, care-și înde­plinesc astăzi cu succes sarcinile ce le au în conducerea organizațiilor de partid, organelor de stat, orga­nizațiilor de masă și obștești, unită­ților economice din­ comună și să asigure prin aceasta exercitarea la un nivel sporit a rolului conducă­tor al organizațiilor de bază. Mai întîi ne-am îngrijit de creș­terea numerică și calitativă a orga­nizațiilor de bază. Astfel, din 1968 și pînă in prezent au fost primiți în partid peste 120 de oameni din care 71 la sută sînt țărani coope­ratori, 10 la sută muncitori, 15 la sută intelectuali și 4 la sută func­ționari, reprezentînd întocmai com­poziția socială a populației active din comună. In aproape toate funcțiile de răspundere și în posturile cheie din sectoarele economice avem comu­niști. Așa, bunăoară, toți membrii comitetului executiv al consiliului popular comunal, membrii consi­liului de conducere al CAP, condu­cerile celor profesorii care patru școli generale, predau științe so­ciale și brigadierii din CAP sunt membri ai partidului. O situație bună avem și în ceea ce privește deputații comunali, membrii comi­tetului sindical, ai comitetului co­munal al femeilor, comitetului co­munal UTC și comitetului oameni­lor muncii din SMA, marea lor ma­joritate fiind comuniști. Comitetul comunal de partid și organizațiile de bază s-au preocu­pat ca cei selecționați să îndepli­nească diferite funcții, să-și fi de­monstrat în prealabil, în procesul muncii, aptitudinile organizatorice și cunoștințele profesionale, trăsă­turile moral-politice. Așa, de exem­plu, inginerul Ion Sufletu a fost promovat director al SMA Borlești după ce mai întîi s-a ocupat, cu bune rezultate, de problemele de mecanizare și reparații. Tovarășul Petru Chiriac a fost propus și ales în funcția de președinte al CAP, după ce comitetul comunal, comu­niștii, cooperatorii s-au convins că el a muncit bine ca brigadier și se­cretar al comitetului de partid pe CAP. Elocvente exemple în spri­jinul celor arătate mai sus sunt și promovarea tovarășei Ana Lungu­ ca brigadieră, ca urmare a rezul­tatelor obținute în funcția de șefă de echipă și membră în biroul or­ganizației de partid și a tovarășului Gheorghe Budurcă care, dînd dova­dă de bun organizator ca mecanic și secretar al organizației UTC la secția SMA a fost promovat șef de secție și alții. Ridicarea nivelului politico-ideo­logic și profesional de pregătire nu se rezumă numai la învățămîn­­tul de partid , sfătuite de organi­zațiile de partid, un număr aprecia­bil de cadre cu munci de răspun­dere își completează studiile gene­rale, medii, de specialitate și supe­rioare. Așa, spre exemplu, urmează cursurile școlii generale ale claselor V—X, la fără frecvență, peste 100 de tovarăși din care o bună parte sunt șefi de echipă în CAP, mecani­zatori în SMA, deputați, membri în organele de partid, de masă și ob­ștești. Alții, cum este cazul tovară­șilor Petru Chiriac, președintele CAP și Maria Lupu, ajutor șef contabil la CAP sunt în anul III la Liceul agricol iar un număr de 12 cadre didactice își continuă studiile la diverse facultăți. Cu sprijinul organelor superioare de partid și de stat o bună parte din cadrele cu munci de răspunde­re au urmat sau urmează cursurile de pregătire de scurtă durată inter­­județene. Toate acestea au dus la crește­rea nivelului profesional al cadre­lor, lărgirea orizontului lor ideo­logic și de cultură, acumularea unei valoroase experiențe și dezvoltarea aptitudinilor de conducere ceea ce a avut ca urmare creșterea com­petenței organelor de partid, de stat, de masă și obștești in rezol­varea sarcinilor pe care le au. O analiză întreprinsă de biroul comitetului comunal de partid a reliefat, însă, faptul că nu întot­deauna s-a acordat atenția cuvenită cunoașterii oamenilor din activita­tea lor profesională și obștească, a comportării lor în familie și socie­tate ca și faptul că uneori s-a tre­cut cu ușurință sau chiar cu ve­derea peste lipsuri și greșeli ale a­­cestora, ceea ce a făcut să se nască situația neplăcută și neprincipială de a promova oameni care ulterior a fost nevoie să fie destituiți, pentru incapacitate sau abateri. Conștienți de faptul că selecțio­narea, creșterea și promovarea ca­drelor este un proces continuu, ne­întrerupt, care solicită din partea organelor și organizațiilor de partid o preocupare permanentă, un înalt simț de răspundere, vom căuta în viitor să dăm dovadă de intran­sigență și combativitate împotriva pripelii și ușurinței în recrutarea cadrelor, pentru îmbunătățirea ne­încetată a acestei activități și înlă­turarea lipsurilor manifestate. Ion DUMITRAȘCU, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Borlești EXERCITAREA ROLULUI SPORIT AL ORGANIZAȚIILOR DE BAZĂ cerință de prim ordin în înfăptuirea programului actu­al al partidului Răspundere majoră in munca cu cadrele CUVÂNTUL OPINIEI PUBLICE Cum se schimbă o butelie de aragaz Pentru schimbarea unei bu­telii de aragaz la domiciliu se percepe o taxă de 14,10 lei. In această sumă se in­clude transportul buteliei pî­nă în apartamentul respectiv și montarea­­ ei. Practic însă lucrurile nu se petrec așa, pentru că sa­lariatul respectiv găsește de cuviință să ia banii, să-ți pu­nă butelia lingă mașină și pe urmă... te privește. După ce că mașina oprește deseori la distanțe cam mari de blocul unde stai, deseori am văzut oameni bătrîni, femei și chiar suferinzi căznindu-se să-și ducă butelia pînă în a­­partament. Salariatul depozi­tului nu schița nici măcar gestul de a face el acest lu­cru, deși de numeroase ori nu este aglomerație la distri­buirea buteliilor. Asemenea situații se văd zilnic p­e stra­da Anton Pann (dar și pe altele) din Roman. Rugămintea noastră este ca serviciul pentru care plătim să fie efectuat în întregime. C. A­VRAM Roman Consiliile locale ale Frontului Unitatii Socialiste (Urmare din pag. 1) tărîrii Consiliului Național Frontului Unității Socialiste, se mm­ai pune ca membrii comisiilor de co­ordonare a controlului obștesc cu sprijinul inspectoratelor de stat specializate (comercial, sanitar, de protecția muncii etc.), să organi­zeze controale model în diferite u­­nități. De asemenea, trebuie să se organizeze la nivelul municipiilor orașelor și comunelor consfătuiri cu echipele de control obștesc și în același timp să se ia măsuri pentru extinderea inițiativelor metodelor valoroase folosite în ma­și­nicipiile Piatra Neamț și Roman. Convinși fiind de rolul ce-i pot îndeplini Consiliile Frontului Uni­tății Socialiste, vom acorda toată atenția unificării eforturilor și ac­țiunilor comune ale organizațiilor competente. Cultura și educația beneficiază de o foarte mare grijă din partea partidului și statului. înfăptuirea programului de educație socialistă, adoptat de Central al PCR plenara Comitetului din noiembrie 1972, reclamă din partea consiliilor Frontului Unității Socialiste o ac­tivă și eficientă coordonare astfel ca, sub conducerea organelor de partid, să se stabilească în locali­tăți un program unitar al activită­ților cultural-educative. Cu toții dorim ca județul nos­tru să se numere în continuare printre județele fruntașe ale țării. Aceasta cere ca activitatea politică și organizatorică a consiliilor Fron­tului Unității Socialiste, a organi­zațiilor componente să fie orien­tată spre mobilizarea tuturor ca­pacităților și energiilor oamenilor muncii pentru realizarea înainte de termen a planului cincinal de dez­voltare economico-socială­­ al ță­rii și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In comunele județului nostru să se acționeze pentru mobilizarea forțelor sociale în vederea dezvol­tării și modernizării agriculturii, pentru creșterea producției animale și vegetale. In scopul dezvoltării localităților din județul nostru vor trebui organizate dezbateri și largi acțiuni de consultare a maselor pri­vind sistematizarea comunelor și orașelor. De o mare importanță va fi activitatea desfășurată în viitor de Consiliul Frontului Unității Socia­liste la sate unde se constituie or­ganizații ale Frontului care vor cuprinde pe toți locuitorii și vor organiza participarea activă a ce­tățenilor la viața politică, econo­mică și social-culturală. Organiza­țiile sătești își vor alege consiliile în adunări generale și-și vor trimi­te reprezentanți în consiliile comu­nale ale Frontului Unității Socialis­te. a In scopul transpunerii în viață Hotărîrii Consiliului Național, Biroul executiv al Consiliului ju­dețean al Frontului Unității Socia­liste pregătește un program care va fi supus aprobării plenarei, cu care ocazie se va stabili și modul cum trebuie să se desfășoare acti­vitatea de constituire a consiliilor sătești, după care vom mobiliza toate forțele pentru a ridica pe o treaptă superioară participarea maselor la conducerea și rezolvarea treburilor de stat și obștești, pen­tru înflorirea localităților din ju­dețul nostru. SEMNALE RECEPȚIONATE ȘI Direcția de poștă și­ tele­comunicații Neamț ne răspun­de la nota „PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ACTIVI­TĂȚII P.T.T.R.“. «în prezent ziarul „Ceahlăul“ se expediază din Piatra Neamț pentru oficiul Brusturi, dimineața, prin cursa I.T.A. Piatra Neamț — Sucea­va, care ajunge la Brusturi la orele 8:30, nefiind altă posibi­litate. Desigur, în unele cazuri, cursele I.T.A. întîrzie, dar a­­ceasta nu mai este de compe­tența noastră. Salariaților P.T.T.A. le revine sarcina de a se prezenta în stație pentru primirea expedițiilor de poștă și presă cu 15 minute înainte de sosirea cursei“.­­ Aceeași direcție comunică la o sesizare telefonică, sub semnătura șefului serviciului di­fuzării presei, că distribuirea presei locale în orașul Piatra Neamț se face prin cursa poș­tală auto, cu capacitatea de 3 tone, însoțită de mînuitorul de valori Eugenia Jeganu. în notă se recunoaște că la predarea u­­nui pachet cu ziare pe peronul autogării, sfoara s-a rupt „ne­fiind prea rezistentă“ și unele ziare s-au murdărit. In înche­iere, se scrie : „Vă informăm că toate ziarele din ziua res­pectivă s-au vîndut in majori­tate“, afirmare pe care n-o în­țelegem. Toate, sau iu majori­tate ? g§| Conducerea Cooperativei meșteșugărești „Constructorul“ intervenise la redacție pentru a fi sprijinită în rezolvarea in­stalării unui post telefonic la șantierul său din Piatra Neamț. Recent am primit o nouă scri­soare prin care se arată că sem­nalul a fost operativ recepțio­nat de către Direcția județeană de poștă și telecomunicații. Postul telefonic cerut se utili­zează de pe data de 16 martie și este de real folos pentru re­zolvarea unor probleme de pro­ducție. radio MIERCURI"; 21. MARTIE PROGRAMUL I 15 Buletin de știri ; 15.05 Fișier e­­ditorial ; 15.15 Dialog instrumental — fluierul și acordeonul : Florea Kur­ilen și Costel Moisa ; 15.30 Muzică de estradă ; 16 Radiojurnal; Buletin me­­teo-rutier ; 16.15 Partidul meu iubit — cîntece de Mircea Neagu ; 16.30 Știin­ța la zi ; 16.35 Melodii de Richard Bart­zer ; 16.50 Public­itate radio ; 17 Școala capodoperelor ; 17.20 Uvertura la opera „Coțofana hoață“ de Rossini ; 17.30 Prelucrări de folclor ; 18 Orele serii ; 20 Zece melodii preferate ; 20.45 Consemnări de prof. univ George Ciucu ; 20.50 O interpretă a cînte­celor oltenești — Ionela Prodan ; 21 Revista șlagărelor ; 21.25 Moment poe­tic ; 21.30 Bijuterii muzicale ; 22 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22.30 Concert de seară ; 2­, Buletin de știri ; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.30 Radio școală ; 16 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16.15 Melodii de estradă ; 16.30 Intermezzo simfonic. Suita „Holberg“ de Grieg ; 16.55 Sfa­tul medicului ; 1.7 Buletin de știri ; 17.05 Muzică populară ; 17.30 Com­pendiu de literatură română contem­­porană ; 17.45 Piese instrumentale . 18 Publicitate radio ; 18.20 Capriciu ita­lian și uvertura ,,Hamlet“ de Ceai­­kovski ; 19 Buletin de știri ; 19.05 Muzică de estradă ; 19.30 Radiosim­­pozion ; 19.50 Noapte bună, copii­­ ; 20 Muzică populară ; 20.15 Teatru radiofonic : ..Hernani“ de Victor Hu­go ; 21.50 Miniaturi de estradă ; 22 Seară de muzica veche ; 2 .30 Uni­versitatea radio ; 22.45 Melodii de A­­natol Albin și Radu Gheorghiu ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Muzică sim­fonică ; 23.51 Selecțiuni din opereta ..Marna 011 ; 0.10 soacră" de George Stephănes- Muzică simfonică ; 0.35—1 Buletin de știri; expoziții PIATRA NEAMȚ — Galeriile „Arta“ — Expoziția județeană de artă plastică. — Colecțiile de artă — „Gri­­vița 1933—1973“ (grafică). — Fabrica „8 Martie“ — „Fe­meia în creația maeștrilor artei universale (reproduceri). ROMAN — Casa de cultură a sindicatelor — Expoziția repu­blicană a artiștilor plastici ama­tori. Pe adresa Miliției municipiului Pia­tra Neamț a sosit o reclamație al că­rei expeditor este Rică URSEI, do­miciliat în cartierul Dărmănești blo­cul C3, op. 38, ucenic la IRE Piatra Neamț. Din cuprinsul ei rezultă că Rică îl cheamă în judecată pe tatăl său Constantin URSEI care, din luna septembrie 1972 și-a părăsit domici­liul, lăsîndu-i atît pe el cît și pe cele două surori — Maricica de 12 ani și Angela de 16 ani — fără nici un fel de întreținere. „îmi vine nespus de greu să mă ocup singur de întreținerea surori­lor mele, mai ales că, după ce mama a decedat, în luna aprilie 1972, tata nu s-a mai sinchisit de noi, rămî­­nînd pe lume ca niște copii ai ni­mănui“. Acestea a­u fost motivele care ne-au determinat să întreprindem investigații în jurul acestui caz, timp de cîteva zile. Cercetările au scos la iveală lu­cruri nedemne de un părinte, de multe ori chiar șocante. Mai mulți locatari cu care am stat de vorbă ne-au dezvăluit o adevărată drama ce a existat în familia lui Constan­tin Urset. In repetate rînduri, cînd se în­torcea de la serviciu bălăbănindu-se de băutură, își maltrata soția și co­piii, alungîndu-i de acasă în pute­rea nopții. Cîteodată, grosolăniile tatălui petrecăreț întreceau cu totul măsura, nesfiindu-se să-și dea frîu liber celor mai urîte porniri. Au fost cazuri cînd unii vecini de apartament, trezindu-se în miez de noapte, în țipetele copiilor și fe­meii maltratate, au intervenit pen­tru a-i scăpa de tortură. Atît co­piii cît și mama lor erau nevoiți să poarte multă vreme semnele vio­lenței, iar, în suflet, rana nevinde­cată a unei dureri prea timpurii. „Numai un om fără suflet ar fi în stare să fie atît de crud cu pro­prii lui copii. Eram nevoiți să in­tervenim în scandalurile pe care le făcea, pentru că nu puteam rămîne indiferenți. Acest vns lipsit de scrupule, prin ceea ce făcea, ne călca pe nervi, tulburîndu-ne liniștea și odihna de care aveam nevoie după o zi de muncă. După ce Rică se înapoia de la serviciu, era nevoit să se îngrijească singur de toată gos­podăria. Ba de multe ori ii văd și spălînd rufe. Și n-are decît 18 ani". Iată secvențe din discuțiile purtate cu unii locatari care îl acuză pe acest om lipsit de inimă. Mai aflăm că, de fapt, acest vns iresponsabil a mai fost dat în ju­decată în 1970, instanța de jude­cată obligîndu-l la plata unei sume de bani pentru întreținerea fami­liei însă, chipurile, împăcîndu-se cu soția, a considerat că, trăind sub același acoperiș, aceasta îl poate scuti de obligațiile de întreținere, de a contribui material la întreținerea copiilor. Dar mama copiilor a murit, iar el a ajuns pînă acolo încît, în sep­tembrie 1972, cînd a părăsit domi­ciliul, a vîndut pînă și lustrele, lă­­sîndu-i pe cei trei copii cu casa complet goală ! Stînd de vorbă cu „tatăl“, a­­cesta a afirmat că nu va plăti niciodată întreținerea pentru cei trei copii ai săi. „N-au decît să muncească pentru a se întreține și singuri“ a zis. După aceea a plecat din Piatra Neamț, lăsînd și o adre­să falsă... dar a fost depistat, de că­tre organele de ordine, în Bucu­rești, unde lucrează ca forjor la U­­zinele „23 August". Credem că merită nu numai o­­probriul opiniei publice, ci și sanc­țiunea severă a legii, iar copiii să nu-i lăsăm singuri, ci să se ocupe de ei grabnic autoritatea tutelară de pe lingă Consiliul popular mu­nicipal Piatra Neamț. Maior G. IONAȘCU, Lt. maj. Victor STAN, din Inspectoratul județean Neamț al Ministerului de Interne GÎNDUL ȘI FAPTA în confruntare cu normele etice ale orînduirii noastre M­­IN JUDECATA PE TATAI MEU!“ i t * Miercuri, 21 martie 1973 Informație, cunoaștere, cultura Din activitatea de răspindire a cunoștințelor științifice Mai multe comisii pentru răspîndirea cunoștințelor științifice au inclus de pe acum în progra­mele lor manifestări consacrate pre­zentării vieții și operei lui Dimi­­trie Cantemir, de la a cărui naște­re se împlinesc anul acesta 300 de ani. O asemenea manifestare a a­­vut loc la 16 martie la filiala Pîn­­gărăcior a căminului cultural din Pîngărați, cu care prilej prof. Ma­ria Ichim a evocat personalitatea istoricului, filozofului și omului po­­litic român. De asemenea, la 17 martie, la Zănești, a avut loc sim­pozionul intitulat „Dimitrie Cante­mir, cel mai mare umanist din pe­rioada feudală a culturii românești", susținut de prof. Elena Vasiliu și Maria Petreanu. Hj La biblioteca municipală din Roman a avut loc, la 15 martie, expunerea „Cuantele — b revolu­ție în fizică", susținută de Con­stantin Dimitriu, fizician progra­mator la Centrul de calcul din Ba­cău. El La Gîrcina, prof. Ioan Mîrzac a expus, la 16 martie, în cadrul u­­nei interesante manifestări la cămi­nul cultural, tema : „Cînd și cum a apărut omul pe pămînt". Cu a­­cest prilej, lectorul a folosit mai multe materiale ilustrate printre care diafilmul „Rolul muncii în formarea omului și a societății o­­menești“ și o mapă de planșe inti­tulată „Știința despre originea o­­m­ului“ de curînd editată. O expunere intitulată „Bio­­structura în lumina concepției ma­­terialist-dialectice despre materia­litatea lumii" a fost susținută, la 14 martie, în Viișoara,­­ de satul Vaduri, comuna către prof. Verona Sferdinschi. și Duminică, 18 martie, la că­minul cultural din Girov, prof. Ion Popescu a susținut o informare ști­ințifică cu care prilej s-a referit la ultimele noutăți privind „Perspecti­va asigurării hranei populației prin valorificarea mediului acvatic". cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic (lei. 12247) . ..DOMNULUI PROFESOR. CU DRAGOSTE" — um film american realizat de James Clavell, care i-a încredințat rolul principal lui Sidney Poitier (10 ; 15 ; 17 ; 19 : 21) - Pietricica (tel. 12404) : „SFÎN­TA TEREZA SI DIAVOLII“ - Ion Dichi­sea­nu, Peter Paulhuffer și Réka Nagy, intr-un film românesc semnat de Francisc Mun­tea­nu (10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). ROMAN - 23 August (tel. 1572) : „MAREA EVADARE“ (două serii) - un film inspirat de fapte autentice, petrecute în timpul celui de al II-lea război mondial ; cu Steve Mc­Queen, James Garner și Charles Bronson (10 , 15 ; 18,30). - Victoria (tel. 1770) : „FRUMOS, ONEST, EMIGRAT ÎN AUSTRALIA" — Alberto Sordi și într-un film de Luigi Claudia Cardinale Zampa (14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). TIRGU NEAMȚ - Victoria (tel. 306) : „CINE GINTA NU ARE GIN­DURI RE­LE" — producție a studiourilor din Croația , o comedie satirică ce-­și des­fășoară acțiunea prin anii '35 (16 , 18 , 20). TARCAU - Popular : „LUPUL NEGRU“ — o peliculă inspirată din viața și activitatea grănicerilor ceho­slovaci (16, 18, 20). Muzee PIATRA NEAMȚ - Muzeul județean de istorie — str. Li­bertății nr. 1. — Muzeul județean de științe naturale — str. V. I. Lenin. — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș" — str. C. Hogaș nr. 1. ROMAN — Muzeul de științe naturale — str. Proletariatului nr. 4 (lîngă Parcul zoologic)­ — Muzeul de istorie — str. Cuza Vodă nr. 33. TIRGU NEAMȚ - Muzeul de istorie, str. V. I. Lenin nr. 189. VINATORI — Muzeul memo­­morial „Mihai Sadoveanu“. HUMULEȘTI — Casa memo­rial „Ion Creangă“. BICAZ — Muzeul orășenesc. W V.

Next