Ceahlăul, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1584)
1973-03-23 / nr. 1577
I Pag. 2 ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe și proiectul Legii privind administrarea fondului locativ Un NU hotărît speculei de locuințe! Secretarul general al partidului a atras atenția, după cum se știe, asupra anomaliilor existente în repartizarea și administrarea fondului locativ încă cu prilejul conferințelor de partid ale organizației județene Iași și municipiului București, precum și în cuvîntarea rostită la recenta plenară a C.C. P.C.R. Au fost date apoi publici cității proiectele celor două legi : Legea privind dezvoltarea construcțiilor de locuințe și Legea ptrivind administrarea fondului ocativ de stat. Avînd în vedere mai ales ultimul proiect, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Piatra Neamț a inițiat o serie de controale pe linia repartizării și administrării fondului locativ de stat, care vor fi urmate de o analiză comună a secretariatului Comitetului municipal de partid și a biroului permanent al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal cu privire la stilul și metodele de muncă folosite în aplicarea actelor normative de repartizare și gospodărire a fondului locativ de stat. Pentru depistarea cazurilor de închiriere a spațiului locativ la prețuri de speculă, deținerea unor spații locative de persoane neîndreptățite, fără forme legale, care, în înțelegere cu titularii de contracte, au ocupat după plecarea acestora spațiile locative, plătind în continuare chiria pe numele lor, comitetul executiv a inițiat constituirea unor colective de control, compuse din lucrători ai serviciului de gospodărire comunală și locativă din cadrul Consiliului popular municipal, ai întreprinderii de locuințe și localuri, ai serviciului municipal al miliției, deputați, împuterniciți ai asociațiilor de locatari etc. care vizitează fiecare apartament în parte, reținînd aspectele ce contravin legii, îndrumînd sau sancționînd locatarii în funcție de caz, pentru intrarea în legalitate. Concluziile finale ale acestor colective vor face obiectul unei examinări de lucru a comitetului executiv în cursul lunii mai a.c., dată cînd practic se va termina vizitarea celor peste 5.000 de spații de locuit proprietate de stat și cînd se vor elabora noi măsuri în spiritul eticii și echității socialiste, pentru mai buna folosire a spațiului de locuit proprietate de stat, mai buna repartizare și gospodărire a acestuia. Au fost deja depistate primele cazuri de încălcare flagrantă a legislației în vigoare. O serie de cetățeni speculează locuințele proprietate de stat, prin închiriere. La blocul D1, ap. 46, strada Chimiei, titularii de contract, pentru una din cele trei camere repartizate, încasează 400 lei lunar chirie de la două tinere. La blocul D 5, ap. 46 — o situație identică. In bloc B 3, b-dul Dacia, apart. 16, chiriașul a subînchiriat o cameră la doi tineri, primind 300 lei chirie lunar. După cum se vede, anumiți locatari dispun în mod nejustificat de spații locative cu mult peste nevoile lor, în timp ce încă un număr mare de familii, îndeosebi pensionari, stagiari, alte categorii de cetățeni locuiesc în condiții mai mult decît modeste. Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, cu sprijinul comisiilor permanente, al deputaților, al cetățenilor de bună credință, al organelor cu răspundere în acest domeniu, va manifesta mai multă fermitate și consecvență în dezvăluirea cauzelor ce favorizează încălcarea legalității și echității socialiste, va acționa cu energie pentru înlăturarea abuzurilor și nedreptăților în folosirea fondului locativ de stat. Gică DUMITRU, prim-vicepreședintele Consiliului popular municipal Piatra Neamț Nouă dovadă a grijii pentru familiile cu venituri mici Sunt unul dintre cei care am primit cu bucurie și deplină aprobare Proiectele noilor legi privind dezvoltarea construcției de locuințe și administrarea fondului locativ, în care am văzut încă odată oglindindu-se spiritul de echitate, de dreptate care caracterizează întreaga politică a partidului nostru. In familia noastră lucrez și eu și soția,,realizînd un venit lunar de peste 2.800 lei. Avem și doi copii— băiatul de 6 ani și fetița de 5 ani — astfel încît venitul mediu pe membru de familie este sub 900 lei. De mai mulți ani locuiesc cu chirie, pe strada Ecoului. Pentru o cameră și o jumătate de bucătărie, în care nici nu prea ne putem mișca și care nu ne oferă condiții normale de viață, plătesc chirie cîte 200 de lei pe lună. Noua lege este foarte bine venită, pe de o parte pentru că reglementează mult mai drept raporturile dintre proprietari și chiriași, iar pe de alta fiindcă dă prioritate familiilor cu venituri mici și cu mai mulți copii la obținerea unor locuințe din fondul locativ de stat. Eu am făcut cerere pentru locuință cu mai mulți ani în urmă și mi s-a spus că, în lumina prevederilor acestui proiect de lege, mă aflu acum pe primul loc în ordinea de prioritate la obținerea unui apartament din cota repartizată fabricii noastre. Aș vrea să declar, în încheiere, că noua lege este dreaptă și vine în ajutorul muncitorilor, al familiilor cu venituri mici, că ea este în spiritul politicii de echitate promovată de partid. , Gheorghe CUTLARU, lăcătuș la atelierul mecanic de la fabrica „Reconstrucția" UN OBIECTIV: La autogara Piatra Neamț ORARUL AUTOBUZELOR - OBIECT DE DECOR ? In ziua de 2 martie a.c., am efectuat un control obștesc la autogara din Piatra Neamț, avînd drept scop verificarea respectării graficelor de circulație a autobuzelor de călători. Numai în decursul a două ore, între 16 și 18, au fost constatate abateri destul de mari de la graficele de plecare a autobuzelor în cursă. Intîrzieri de la 7 minute pînă la o oră au înregistrat plecările autobuzelor din Piatra Neamț spre : minute), Cîndești (10 Bodești (7 minute), Bălușești (10 minute), Negrești (13 minute), Dragomirești (26 minute), Girov (15 minute), Mărgineni (37 minute), Talpa (o oră), iar autobuzele de Dochia Mastacăn de la ora 17 n-au mai și sosit deloc la peron. Din discuțiile cu călătorii au rezultat și alte grave neajunsuri. De pildă, cu o zi înainte, cursa de Păstrăveni de la ora 17,30 a plecat la 21,30, deci cu o întîrziere de patru ore. Pe același traseu, dimineața, muncitorii întîrzie la serviciu, pentru că autobuzele nu pleacă niciodată la ora fixată, iar în ziua de 2 martie n-a mai sosit nici cursă spre a-i transporta la loocul de muncă. Tot în ziua de 1 martie — frumos mărțișor 1 — autobuzul de Talpa de la ora 16,45 a plecat abia la 21:30, numai după insistențele disperate ale călătorilor, care s-au agitat astfel în frig nu mai puțin de 4 ore și 45 de minute. De obicei la Talpa se trimite numai o singură mașină, în loc de patru, muncitorii fiind nevoiți, după opt ore de lucru, să doarmă în sala de așteptare. Mihai Dascălu, muncitor Șantierul nr. 1 afirmă că autolbuzul de Mastacăn (Dragomirești) merge de la o vreme numai pînă la Vad, deși călătorii au plătit abonamentele pînă la capătul liniei. Tot astfel, cursa de Mărgineni-Hoisești, șofer Vasile Mihuț, a lăsat călătorii la Dochia în ziua de 28 februarie. Mihai Ungureanu, deputat județean, arată că nu mai circulă nici un autobuz dintre cele care transportau muncitorii la UMTF, pentru că nimeni din personalul autogării nu dă nici o dispoziție, totul rămînînd la discreția conducătorilor auto. Autobuzele spre Baratca n-au circulat mai multe zile, lăsînd muncitorii să se deplaseze 11 km pe jos. O altă problemă se ridică în legătură cu transportul muncitorilor care dispun de autobuze prin convenție. Aceștia nu sînt primiți în autobuze de unii și Controlul obștescîn acțiune ieri fiind îndrumați spre cursele locale și de aici înapoi. De asemenea, unele autobuze nu opresc în stații chiar și atunci cînd nu sînt aglomerate. Am încheiat controlul la biroul de mișcare, solicitîndu-i explicații Acatrinei impiegatului Gheorghe despre toate aceste stări de lucruri. Dînsul motivează totul prin lipsa pieselor de schimb, ceea ce face ca mașinile să stea prea mult în garaje, așa cum staționau 26 de autobuze chiar în ziua controlului nostru. Părerea noastră, alături de cea a numeroșilor călători pe care i-am intervievat, diferă însă puțin de cea a impiegatului Gh. Acatrinei, avînd în vedere și alte aspecte mai puțin observate poate de cei ce lucrează în această unitate. Astfel, putem afirma cu toată certitudinea că actualul șef de autogară, Vasile Hobotă, manifestă mult dezinteres față de bunul mers al treburilor de aici. Chiar primirea nepoliticoasă, ca să nu-i spunem altfel, pe care ne-a făcut-o cînd ne-am prezentat la dînsul înainte de organizarea controlului, dispariția lui din unitate imediat după începerea controlului, neluarea în seamă a propunerilor formulate în controlul anterior spun ceva despre competența în materie de conducere a acestuia. Propunem conducerii ITA efectuarea unei analize amănunțite a problemelor ridicate de noi și soluționarea lor grafică, în consens cu interesele publicului călător. Corneliu BARBU, responsabil ; Petre HANU, Mircea POENARU — membri ai echipei de control obștesc SEMNAL RECEPȚIONAT La nota critică „Feudă proprie“, apărută în nr. 1.544 al ziarului nostru, in care se combatea sistemul folosit de gestionara Aglaia Dumitrache de la magazinul mixt din Sovinești, de a condiționa desfacerea unor produse de vinzarea altora, am primit un răspuns de la IJECOOP Neamț în care se spune : „Cercetind cele sesizate la fața locului, s-a constatat că, intr-adevăr, gestionara Aglaia Dumitrache a vîndut detergenți numai acelor clienți care au cumpărat, chiar dacă nu aveau nevoie, cutii de artificii, pentru a evita rămînerea acestora în stoc. Pentru acest abuz, gestionara A. D. a fost sancționată cu o amendă contravențională de 250 lei, in conformitate cu art. 7, litera C din Legea nr. 3/1973. In ceea ce privește închiderea unității in orele de program, s-a constatat că aceasta s-a intimplat numai atunci cînd gestionara era plecată la depozite pentru aprovizionare cu marfă. Pentru evitarea unor asemenea situații neplăcute, s-a atras atenția gestionarei să nu mai facă aprovizionarea magazinului în timpul programului“. Semnează I. Stafie, director coordonator, și N. Dumitru, șef serviciu. Așteptăm vești de la cititorii noștri, clienții acestui magazin, în legătură cu eficiența măsurilor întreprinse. CEAHLĂUL Ideea organizării unui partid al muncitorilor a fost emisă încă de cercurile socialiste, iar în 1866, cînd Dobrogeanu Gherea a formulat programul cercurilor socialiste, program cu revendicări general-democratice, care priveau și clasa muncitoare, el menționa că propaganda în jurul acestor revendicări trebuie să aibă drept scop crearea unui partid al muncitorilor. Crearea unui partid al clasei muncitoare din România a fost impulsionată și de hotărîrile Congresului de constituire a Internaționalei a 11-a, care a stabilit că acolo unde nu există partide constituite, ca și în cazul României, să se depună toate eforturile în vederea înființării lui. Delegații cercurilor muncitorești din România, care au participat la Congres, întorși în țară, au popularizat hotărîrile Congresului, au intensificat propaganda, în vederea creării partidului muncitorilor din România. Astfel, în paginile gazetei săptămînale „Revolta" au început să apară materiale cu rolul de a atrage cu mai mulți membri și de a lupta pentru crearea unui partid muncitoresc independent. In această acțiune, un rol important l-au avut muncitorul tipograf Alexandru Ionescu, intelectualii socialiști Anton Bacalbașa, Panait Mușoiu, croitorul Niță Pițurcă și alții. In acțiunea de reorganizare și de dezvoltare a mișcării muncitorești socialiștii din România s-au bucurat și de sprijinul proletariatului internațional, de sfaturile lui Frangels, conducătorul de atunci al mișcării muncitorești internaționale. Constituirea Clubului muncitorilor din București, la 17 februarie 1890, a avut drept scop să lupte pentru îmbunătățirea stării materiale, morale și politice a muncitorilor, să se organizeze într-un partid aparte al lor, servind de sîmbure în jurul căruia să se grupeze toate puterile partidului muncitorilor. Incepînd de acum, mișcarea muncitorească din țara noastră intră intr-o nouă fază, faza luptei directe pentru crearea unui partid al muncitorilor din România pe scară națională. In decurs de doi ani de zile, din februarie 1890 pînă în iunie 1892, iau ființă cluburi muncitorești și în alte orașe : Roman, Iași, Botoșani, Ploiești, Galați, Craiova și Bacău, Turnu Severin și Focșani Brăila, ce duc o susținută activitate. In pregătirea ideologică și teoretică a înființării P.S.D.M.R. un rol de seamă l-a avut „Cercul de studii sociale din București” care publică în paginile ziarului „Munca", a „Critica socială” articole revistei teoretice în legătură cu problema înființării unui partid social-democrat. Aceste articole erau, de fapt, traduceri din Marx și Engels, din lucrările social-democrației internaționale. La 2 mai 1892, intr-o ședință Clubului muncitorilor din București s-a hotărît ținerea unui Congres socialist in vederea înființării partidului, in timpul cel mai scurt. Pe marginea acestei hotărîri, din mai 1892, în decursul acelui an au avut loc in toate cluburile muncitorești discuții aprinse asupra caracterului viitorului partid, care trebuia să fie creat. Bineînțeles, în aceste discuții au ieșit la iveală și divergențe, dar scopul urmărit, de a se convoca congresul a fost îndeplinit. Congresul de constituire P.S.D.M.R. a început la 12 aprilie 1893 (stil nou) la București, în sala Clubului muncitorilor din strada Amzei. La congres au participat 54 de delegați ai cluburilor și cercurilor muncitorești, ai asociațiilor profesionale din București, Iași, Ploiești, Galați, Roman, Craiova, Bacău, Botoșani, Tecuci, și Tîrgu Frumos. Programul P.S.D.M.R. — in prima parte — cuprinzînd o serie de principii se arăta printre altele rolul istoric al proletariatului, de gropar al capitalismului și de făuritor al unei noi orînduiri sociale. Se mai evidenția necesitatea înarmării proletariatului cu învățătura socialismului științific. Se sublinia că scopul final al social-democrației române, la fel ca și al social-democrației lumii întregi era : lupta pentru trecerea mijloacelor de producție din mîinile exploatatorilor in proprietatea întregului popor. Partea a doua a programului. — sau partea practică cum i se spunea, — cuprindea o serie de revendicări general-democratice, ca: votul universal, egal și direct pentru toți cetățenii de la 20 de ani în sus, egalitatea juridică și politică a femeii cu bărbatul, invățămint gratuit și obligatoriu și integral pentru toți clere a dreptului de grevă, imdreptului de întrunire, de asociere, a dreptului de grevă, impozitul progresiv, revizuirea constituției și abrogarea legilor excepționale. Referitor la îmbunătățirea situației clasei muncitoare programul P.S.D.M.R. din 1893 cuprindea o serie de revendicări importante ca : ziua de muncă de 8 ore, repaosul duminical, asigurarea pentru caz de boală și bătrînețe, interzicerea muncii în fabrici pentru copii sub 14 ani ș.a.m.d. In domeniul agrar, programul prevedea răscumpărarea marii proprietăți moșierești de către țărani și arendarea de către aceștia a pămînturilor prin intermediul comunelor, preferîndu-se asociațiile țărănești. Prin faptul că programul partidului afirma că scopul său final este instaurarea societății socaliste, socializarea mijloacelor de producție și preluarea puterii de către poporul muncitor, prin faptul că revendicărilor imediate pe care le preconiza erau de natură cratică. P.S.D.M.R. general-demos-a dovedit a fi cel mai înaintat partid politic din viața României la sfirșitul secolului al XIX-lea. Programul din 1893 avea însă și unele limite. In primul rind, linia tactică indicată de Congresul de constituire al P.S.D.M.R., și anume aceea a căii exclusiv legale de luptă, pe care trebuia să meargă mișcarea muncitorească. O altă lacună a programului era atenția exagerat de mare acordată luptei pentru dreptul de vot universal. Problema națională a constituit de asemenea obiectul dezbaterilor, la Congresul de constituire al P.S.D.M.R. din 1893. Trebuie subliniat că de la început P.S.D.M.R. s-a postat pe o poziție justă, înaintată, in problema națională. Judecat in ansamblu, Congresul de constituire al P.S.D.M.R., a însemnat, în general, un mare pas înainte în dezvoltarea mișcării muncitorești din țara noastră , a însemnat un nou pas, foarte important, înainte pe drumul unirii mișcării muncitorești cu socialismul științific, a demonstrat falsitatea teoriilor cu privire la exotismul socialismului în România. In general, putem spune că congresul de constituire al P.S.D.M.R., din aprilie 1893, reprezintă un moment important în lupta clasei muncitoare din țara noastră. Prof. Gh. TÄNASE Prof. Gh. ȚEPEȘ 80 de ani de la crearea P.S.D.M.R. UN PAS BAT PE DKUMUL UNIRII SOCIALISMULUI SEMMEIESC CU MIȘCAREA MUNCITOREASCA rale “ str. Proletariatului nr. 4 (lingă MUZCC Parcul zoologic). — Muzeul de istorie — str. Cuza Vodă nr. 33. PIATRA NEAMȚ - Muzeul jude TIRGU NEAMȚ - Muzeul de istorie țean de istorie — str. Libertății nr. 1. — str. V. I. Lenin nr. 189. - Muzeul județean,,de științe natu- VINATORI - Muzeul memorial rale - str. V. I. Lenin. ,,Mihail Sadoveanu“ - Muzeul memorial ,,Calistrat Ho HUMULEȘTI - Casa memorial gas" - str. C. Hogaș nr. 1. ,,Ion Creangă". ROMAN - Muzeul de științe natu BICAZ - Muzeul orășenesc. Centrele de lapte - centre de dispută aprinsă Centrele de desfacere a laptelui din municipiul Roman provoacă cetățenilor multe greutăți in unele perioade ale anului, perioade care, din păcate, sînt destul de întinse, suprapunîndu-se cu toate lunile de iarnă grea, cînd laptele nu poate mai fi transportat, și mai ales cu cele de vară călduroasă, cînd laptele se acidulează. Așa, de pildă, pe 27 februarie, centrele de lapte din Roman n-au putut pune la dispoziția cetățenilor nici un strop de lapte, acesta neputînd fi transportat de la Piatra Neamț. În zilele de 28 februarie și 1 martie, mașinile care deservesc centrele de pe strada Anton Pann au sosit după ora 7,30, iar în zilele de 2 și 3 martie au sosit la ora 7, ceea ce a avut drept urmare luarea cu asalt a unităților respective și desigur multe întîrzieri de la serviciu. Așa cum arătam și mai sus, în zilele călduroase, laptele adesea se acidulează, fiind transportat de la așa distanță, Iată de ce, cetățenii municipiului Roman se întreabă : cînd se va rezolva odată această problemă ? Nu poate îmbutelia laptele la Roseman, pentru satisfacerea necesităților locale ? Pînă atunci se impun a fi luate unele măsuri pentru ca mașinile ce transportă laptele de la Piatra Neamț la Roman să plece de acolo la ore mai potrivite, astfel ca să ajungă aici cel mai tîrziu la ora 6. Totodată se impune un studiu mai atent al cererii de consum, întrucît la ora actuală consumatorii care nu au posibilitatea să-și procure acest aliment dimineață nu-l mai găsesc după-amiaza în magazine. Cred că s-ar putea apoi introduce și la noi abonamente cu reținerea laptelui în magazine pînă la ora stabilită, sau cu servirea consumatorului la domiciliu. Sunt oare niște cereri absurde ? C. AVRAM, corespondent Dacă la firma unității 9 nu se gîndesc... Cu câtva timp în urmă, am cumpărat de la unitatea I.S.F., de lingă magazinul „Unic" din Piatra Neamț, printre altele, și niște castraveți murați. Vînzătoarea, o fată tînără, serviabilă, a luat o pungă de hirtie și tacticos, cu mina plină de pămint, după ce mă servise cu cartofi, începe să pună unul cite unul castraveții în pungă. Nici clește de servit, nici apă de spălat, nici prosop de șters, nimic nu vorbea de igiena necesară intr-un magazin in care se desfac alimente. O întîmplare ce produce nedumerire s-a petrecut tot la „Unic", la raionul de încălțăminte pentru bărbați. Mi-am cumpărat o pereche de pantofi. Am cerut mărimea 39 și mi s-a dat 39,5. Și atrag atenția, dar mi se spune că acel număr este bun, și nu mi se dă numărul solicitat. A trebuit să fac proba pentru a-i dovedi că îmi cunosc propriile picioare. Cirul a trebuit să-mi aducă o altă pereche de încălțăminte a făcut-o cu atîta greutate, de parcă m-ar fi servit pe gratis din magazia proprie. Am prezentat două cazuri de încălcare a regulilor din comerț, fără a populariza și numele vînzătoarelor, intrucit nu aveam calitatea să le legitimez. Aș propune ca toți lucrătorii din comerț să poarte la halate ecusoane cu numele scris vizibil. Poate că astfel se vor teme să nu-și păteze măcar propriul nume printr-o comportare necorespunzătoare, dacă la firma unității în care lucrează nu se gindesc. E. BUCUR, Piatra Neamț Vineri, 23 martie 1973 Vai, ce pașnic era bătăușul! Este în după amiaza zilei de 1 martie și ne aflăm în bufetul „Cireșica“ din Piatra Neamț. Deodată, liniștea care domnea, totuși în local, este violent tulburată de un bețiv. Expresii și insulte ce nu pot fi reproduse, geamuri, sticle și pahare sparte, scaune scoase din uz. Mai mulți cetățeni aflați în local se pomenesc loviți și bruscați din senin, unii sînt nevoiți să plece. „Eram împreună cu maistrul Z. G. și serveam un rom, cînd mă trezesc că sînt lovit peste cap, paharul căzînd jos și spărgîndu-se“, declară în acest sens martorul L. M. „Sînt salariată la bufetul „Cireșica" și cînd i-am spus că nu are voie să consume în local vin adus de la Alimentara, m-a înjurat și a început scandalul", consemnează în declarația sa o chelneriță. Acestea sînt, pe scurt, faptele comise de Ion Hociung, un om de 30 de ani, conducător auto la întreprinderea de industrializare a laptelui Neamț, care în după amiaza acelei zile n-a găsit ceva mai bun de făcut decit să consume în bufet vreo 5 litri de vin, cumpărat de la un magazin alimentar, pînă a ajuns într-o stare avansată de ebrietate. Se înțelege că față de un asemenea ultraj adus bunei cuviințe, față de scandalul produs, organele de ordine publică, ajutate de cetățeni, au imobilizat pe agresor și l-au chemat la ordine. Ion Hociung este astfel trimis în judecată în stare de arest, la procedura flagrantă, pentru comiterea infracțiunilor de distrugere săvîrșită în paguba avutului obștesc, de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștei publice. Judecătoria Piatra Neamț, în fața căreia a fost adus, l-a condamnat la 6 luni închisoare. In rîndurile de față, însă, nu ne-am propus să relatăm atît faptele comise de Ion Hociung, ci, mai ales(lucru pe care l-am mai făcut și în alte împrejurări), să punem în discuție atitudinea și optica unor persoane cu funcții de conducere, chemate să dea referințe în astfel de împrejurări. Este vorba de acei „avocați fără portofoliu" de „oamenii de treabă" care, de fapt, înțelegînd pe dos omenia, umanismul și etica socialistă, iar în ajutorul cuiva după și nu înainte, iar pentru a-i scăpa de răspunderea pe care trebuie s-o dea societății, după ce faptul socialmente periculos este consumat și anumite relații sociale au fost deja vătămate. Ei nu se grăbesc ca acest ajutor, într-o diversitate de forme, să-l dea înaintea producerii unor asemenea fapte. Așa se explică că factorii de conducere din unitatea la care a lucrat inculpatul, în loc să facă o problemă din comportarea huliganică a unui om din colectivul lor de muncă, să dezbată cazul cu toți salariații și să dezaprobe astfel de atitudini, s-au făcut luntre și punte pentru a-i scăpa cît mai mult de răspundere. în ziua judecății, pe masa instanței, este depusă o lungă caracterizare, mai mult decît elogioasă, semnată pentru directorul Dumitru Prisecaru și șeful de autobază Mihai Dăscălescu de alte persoane, a căror iscălitură este indescifrabilă, și de șeful de coloană Vasile Bostan. Dacă n-ai ști că misiva este necesară la tribunal, ai crede că a fost scrisă pentru acordarea la excepțional a cîtorva gradații ori trepte de salarizare sau mai știm pentru ce avansare. „... Se prezenta corect la serviciu, fără a avea întîrzieri sau să se prezinte obosit“, iar în ochi laudele „avocaților". Ca și cum, faptul de a veni fără întîrziere și teafăr la serviciu, n-ar fi un lucru normal, obișnuit, o obligație a oricărui angajat. Și parcă pentru acest „merit“ unitatea ar trebui să te premieze ori să te ridice în slăvi. „... după terminarea programului de lucru pleca acasă la familie și nu frecventa localurile“... îi dă mai departe caracterizarea. In legătură cu cele de mai sus, oricine s-ar putea întreba pe bună dreptate, ca și noi de altfel, dacă pe semnatarii acestei hîrtii nu i-a apucat cumva amnezia ! Să fi uitat că tocmai pentru acest fapt „protejatul“ lor a fost trimis în judecată și condamnat , că în loc sa meargă acasă la familie, de serviciu a intrat direct în circiula mă, iar la ora 22,00 se mai afla acolo ? Dar iată și un alt aspect. Există dispoziții legale care prevăd că unitățile socialiste pot elibera acte oficiale (ca cel în cauză, cu dată, număr, ștampile, semnături etc.) cu privire la situații ori împrejurări ce rezultă numai din datele pe care le posedă unitatea. Nu credem că la întreprinderea de industrializarea laptelui s-ar ține vreo evidență a celor care, după terminarea programului, „pleacă acasă în familie“ ori, „nu frecventează localurile“, încercarea de a atesta într-un înscris oficial împrejurări care nu corespund adevarului se numește după o anumită lege (Codul penal) fals intelectual. Consecvenți stilului adoptat, punînd, cum s-ar spune, „moț" la tot ce au spus mai sus, semnatarii actului încheie : „Conducerea întreprinderii, cit și a coloanei apreciază pe tovarășul Ion Hociung ca unul dintre cei mai buni șoferi, care se poate (i) mîndri în orice moment cu el“. Lăsînd la o parte aspectul ridicol al acestor afirmații, cei vizați ar trebui să știe că nimănui nu-i este permis să denatureze adevărul și că asemenea considerente fals umanitare fac mai mult rău decît bine. Emil OLARU, procuror șef adjunct al județului Neamț s'*