Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)

1974-04-16 / nr. 1907

Pag. 2 CORESPONDENȚII VOLUNTARI­­ NE TRANSMIT: Asimilarea unor piese de schimb de mare precizie La I. T. Roman In urma unor intense carce­­tari ale specialiștilor din în­treprindere s-a reușit ca, in secția de sculărie, prelucrari mecanice, autodotări, să se a­­simileze unele sortimente de piese de schimb de mare teh­nicitate. Printre acestea men­ționăm piesele de mare pre­cizie pentru pompele de la instalațiile de producere a oxigenului care, pînă acum, se procurau din import. S-au mai produs, de asemenea și piese de schimb matrițate din textolit pentru laminorul Duo. La acestea consumurile de materiale sunt reduse cu 50 la sută. In activitatea de pro­ducere și extindere a fabrica­ției pieselor de schimb de mare tehnicitate se evidenți­ază echipele conduse de mai­ștrii Alexandru Moancă și Alexandru Cozma, precum și rectificatorul Dumitru Donciu. Gh. BURLACU Stație de radioficare la S.I.L. Tarcău Printre măsurile care vi­zează Îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale sala­riaților, recent la S.I.L. Tar­cău, prin grija comitetului de sindicat pe VFET, a Început să funcționeze o stație de ra­dioamplificare prin intermediul căreia se difuzează programe muzicale în pauzele de lucru și se popularizează rezultatele obținute in Întrecerea socialis­tă. De asemenea, salariații sunt informați despre o seamă de aspecte ale politicii inter­ne și externe a partidului și statului nostru. Nelu BICA, Acțiuni gospodărești cetățenii din circumscripția electorală nr. 31 din cartierul Capșa — orașul Bicaz, însuflețiți de elanul muncii patriotice și cu dorința vie de a face cît mai frumoasă localitatea in care tră­iesc, au participat în una din zilele trecute la o frumoasă ac­țiune de gospodărire. Cu acest prile­j au curățit albia Bistriței pe porțiunea circumscripției lor, au amenajat strada Codrului pre­cum și două terenuri înainte vreme virane, transformîndu-le în adevărate spații verzi. Un gest omenesc, demn de remarcat, a fost acela de a curăți toate șanțurile în dreptul locuințelor unor bătrini incapabili de m mun­­că. Aș evidenția aici pe cetă­țenii Ștefan Ivan, Ioan Strîmbu, Mihai Baltag, Maria Crăiescu și Vasile Simionescu. Nicoleta BALTAG, deputat .­ De curînd a sosit la Brusturi o echipă de la Direcția jude­țeană de drumuri și poduri care a și început lucrările pentru asfaltarea porțiunii de șosea spre Boroaia. Este o acțiune bine­venită, întrucît această arteră este, în ultima vreme, frecven­tată de tot mai mulți vizitatori ai Nordului Moldovei. P. TAR­IBOANT­V Brusturi-Drugănești ★ în ultima vrem­e au fost reluate cu mai multă vi­goare lucrările de modernizare a străzii Rîndunelelor din­ muni­cipiul Roman. Echipa de asfal­­tatori, aparținînd Exploatării de gospodărie comunală și locativă Roman, muncește acum, sub con­ducerea lui Gh. Popescu, la mon­tarea bordurii și la trotuare, după care va trece la asfaltarea părții carosabile. Unii dintre locuitorii cartierului FIR, cum sunt Gh. Flenchea, pensionar, V. Tom­a și I. Vasilaș, tracto­riști, au participat prin muncă patriotică la lucrări de exca­vații și la transportul mate­rialului, D. PADURARU La Oniceni, îmbunătățiri funciare în ziua de 8 aprilie, a în­ceput la Oniceni refacerea u­­nui nou canal de scurgere a a­­pei, la locul numit „Baza volan­tă a IRIC". Canalul urmează să aibă în final, lungimea de 500 m. Important este faptul că la declanșarea acestei acțiuni au fost prezenți circa 120 locui­tori ai comunei, îndeosebi sa­lariați ai consiliului popular, ai cooperativei de consum, ai SMA, membrii echipei de construcții din CAP și alții. In fruntea lor se aflau secre­tarul comitetului comunal de partid, tovarășul N. Grigoraș, vicepreședintele comitetului e­­xecutiv, tovarășul I. Agache, președintele cooperativei agri­cole, inginerul Vasile Cojo­caru­. Prin reconstrucția acestui canal, se urmărește dirijarea apelor ce se colectează pe dealul Onicenilor, astfel în­­cit să nu afecteze terenurile cultivate. I. DOBtRCEANU Pentru realizarea planului economic în profil teritorial ne preocupăm în egală mă­sură atît de sarcinile privitoare la contribuția comunei la fondul centralizat al statului cu carne, ouă, lapte, lînă, cît și de exe­cutarea în termenele prevăzute a lucrărilor edilitar-gospodărești. Ast­fel, în răstimpul care a trecut de la începutul anului am reu­șit să convingem pe sătenii noș­tri să contracteze cu statul a­­proape 400 de capete de tineret bovin, circa 5.300 kg lînă, un important număr de porci și miei, mari cantități de lapte de vacă. In ceea ce privește lucrările edilitar-gospodărești și de creare a unor bune condiții pentru sa­tisfacerea nevoilor de servicii ale populației aș aminti : încheierea alimentării cu apă potabilă a sa­tului Poiana Fagului, executarea unui teren de tenis de cîmp bi­­tuminat la școala din satul Dreptu, construirea unei clădiri prin muncă patriotică și contri­buție bănească pentru un com­plex meșteșugăresc, cât și înce­perea acțiunii de aliniere a gar­durilor și a construirii de tro­tuare. Aș vrea să evidențiez munca harnică a tovarășilor Pavel Năs­­tase, Costache Chiosac, Elena Geană, Constantin Cozma, Petru Ungureanu, Pavel Păvăleanu, Do­rel Rusu și Vasile Pantelimon, care pun mult suflet in toate ac­țiunile noastre economico-gospo­­dărești. Pantelimon NAGHI, secretarul comitetului comunal de partid Poiana Teiului „Elan înseamnă încredere în ce ai făcut și în ceea ce vei face mîine” la fiecare dimineață, la ora cînd satul abia se trezește din somn, un om pornește harnic la treburile lui. Controlează ac­tivitatea in zootehnie sau la grădină, se oprește la secția de mecanizare să discute cu tractoriștii, trece pe la ateliere... Pre­tutindeni găsește ceva de tăcut, pretutindeni are de dat un sfat ori o îndrumare. Și așa. Începută atunci cînd întunericul mai persistă încă, ziua lui de muncă se sfîrșește seara tirziu, cînd întunericul nopții s-a instăpinit din nou. Mereu preocu­pat, își drămuiește timpul pentru că nu este doar președintele cooperativei agricole de producție Girov, ci și membru al bi­roului Comitetului județean de partid, președintele Agrocoop, membru al Comitetului comunal de partid... Nu este lesne să-I găsești, pentru că ogoarele sunt mari și drumurile lungi, graj­durile, magaziile, atelierele — multe. Apoi sunt ședințele, dă­rile de seamă ori toleratele care, oricum, cer și ele timp. Și totuși Nicolae Bostan, comunistul și omul Nicolae Bos­tan, deși este de aproape 10 ani in fruntea acestei unități cu un prestigiu bine consolidat, nu și-a pierdut nici calmul, nici entuziasmul. Eforturile nu l-au obosit. Înaltele răspunderi pe care le are nu l-au rupt de oameni, ci dimpotrivă. —­" Ca să muncești cu plăcere, trebuie să ai elan — este de părere președintele. Iar elan, după părerea mea, înseamnă încredere in ceea ce­ ai făcut și in ceea ce vei face mline, Împreună cu oamenii, cu satul. Conștiința că cei ce te-au a­­les au încredere In tine, îți dă o anumită liniște dar te și obligă. Bunăoară, noi, am pornit in 1962 cu o producție globală de nici 3 milioane lei și am ajuns anul trecut la peste 17 milioane. In acești ani producția de griu la ha aproape s-a dublat, cea de porumb a crescut cu 1300 kg­ ha, cea de cartofi cu 10 tone la ha, iar de sfeclă de zahăr am „sărit” de la vreo 15 tone, la 36. E bun ceea ce s-a obținut? Firește că da, s-ar putea spune. Întotdeau­na Insă ne dăm seama că am scăpat ceva din vedere, că In­tr-un loc sau altul se mai putea face ceva, ca să fie și mai bine. In zootehnie, spre exemplu. Noi am introdus mica mecanizare, grajdurile sunt iluminate electric, ne ocupăm serios de asi­gurarea bazei furajere. Ne aflăm undeva printre primii clasați la producția de lapte, dar suntem­ foarte convinși că media de 2000 litri de lapte pe cap de vacă este Încă departe de a ex­prima posibilitățile pe care le avem. , Nicolae Bostan este un entuziast, dar în același timp un om lucid și circumspect. Despre anul agricol 1974, care ridică foarte serioase probleme datorită secetei prelungite, are o părere care merită să fie cunoscută. — Am făcut fertilizări mai bune ca la alți ani, am pre­gătit mai bine terenul, am asigurat sămînța de calitate. Acestea sunt niște lucruri cîștigate, care oricum se vor reflecta la re­zultate. Timpul este așa cum este, dar esențial este să nu dezar­măm. Ceea ce nu ne dă natura trebuie să compensăm prin e­­forturile noastre. Aceasta Înseamnă grijă mai multă pentru cul­turi, irigații, pe suprafețe mai mari. Intr-un cuvânt mai multă muncă. Și, pot spune, oamenii au Înțeles acest lucru. Dacă do­riți, puteți veni să vedeți... Mona SPATARU. CEAHLĂUL Marți, 16 aprilie 1974 Integrarea emisiunilor teleșcoa­­lă în didactica școlară corespun­de direcțiilor de dezvoltare și perfecționare a învăță­mîntului reieșite din Hotărirea Plenarei CC al PCR din iunie anul trecut. Contribuind direct la perfecțio­narea atît a conținutului învăță­­mîntului cît și a tehnologiei e­­ducționale, emisiunile tele­­școală, introduse în practica di­dactică începînd­ cu finele anu­lui școlar 1971/1972, asigură o eficiență sporită procesului in­­structiv-educativ. In prezent sunt conturate mai multe forme prin care poate fi folosită televiziunea în procesul de învățămînt. Aceste forme (te­leviziunea școlară integrată, di­rijată, completivă și substituti­­vă) se deosebesc prin poziția pe care o ocupă în raport cu pro­grama de învățămînt, cu forma de învățămînt în care este folo­sită, cu perioada de timp în ca­re sînt recepționate, cu plani­ficarea calendaristică a temelor precum și prin modul de struc­turare a emisiunilor. Un număr de cinci discipline (biologie, geografie, fizică, chimie și pre­gătirea practică-productivă) bene­ficiază astăzi de emisiunile de televiziune. Pentru ca elevii din județul nostru să poată beneficia de a­­cest sprijin în pregătirea și în­sușirea disciplinelor amintite, conducerile de școli, sub îndru­marea directă a Inspectoratului școlar, au luat unele măsuri or­ganizatorice și de dotare, ofe­rind în bună parte un cadru co­respunzător pentru desfășurarea acestor lecții. Pînă la sfîrșitul anului școlar 1973—1974, din nu­mărul total de 225 de școli, un număr de 195 își vor procura televizoare, urmînd ca în tri­mestrul I­ al anului, școlar vii­tor și celelalte 30 de unități să se doteze cu aceste aparate. In afara acțiunii de dotare, majoritatea profesorilor și-au procurat programul cu emisiunile t.v.ș. integrată, au întocmit pla­nificările calendaristice finind seama de programul publicat, au sincronizat orele în așa fel inel să poată integra emisiunile în lecții la cît mai multe clase pregătind elevii în acest sens. Beneficiind de posibilități teh­nice deosebite, televiziunea devi­ne astfel un sprijin de mare importantă pentru școală. Prin varietatea pe care o aduc lecții­le televizate față de lecțiile clasice, prin modalitatea de a concretiza fondul de cunoștințe cu ajutorul unor imagini suges­tive dinamice, prin modelele de reprezentare animată a unor procese abstracte, dar mai ales demonstrațiile făcute pe noul sistem de predare este viu, a­preciat atît de profesori cît și de elevi. Un aport deosebit de valoros îi aduc acele secvențe din tele­­lecții care transmit cunoștințele in mod problematizat, fiind pus în situația de a elevul face un efort de gindire, de a apela la analiză și sinteză, la compara­ții logice, la interpretarea feno­m­en­ului in complexitatea sa. Da­că la multe din lecțiile de tip clasic elevul este considerat un simplu consumator de informație iar profesorul transmițătorul ei, în timpul desfășurării telelectii­­lor, elevul este considerat ele­ment activ în procesul de for­mare a propriei sale personali­tăți fiind stimulat să desfășoare o muncă independentă. In acest fel lecțiile contribuie la dobîndi­­rea unei ins­ușiri proprii gîndirii creatoare ca : mobilitate, flexi­bilitate, suplețe, spirit asocia­tiv, capacitate de analiză și sinteză, originalitate. Din experiența acumulată pe parcursul acestor ani în ce pri­vește modul de integrare a me­sajelor televizate în lecții, am reușit să ne dăm seama că efi­ciența telelecfiei depinde în mod hotărîtor de modelul de tehnolo­gie didactică pe care și-l propu­ne profesorul, de informarea sa asupra conținutului mesajului, de felul în care este condus procesul de învătămînt in timpul lec­ției. Considerăm totuși că sistemul actual al telelectiilor poate fi îmbunătățit printr-o sincronizare a emisiunilor cu programa calenda­ristică, prin mărirea numărului de teme problematizate, prin pu­blicarea din timp, în programul Radioteleșcoală, a fișelor de lu­cru pentru elevi, fișe care să fie utile nu numai pentru verificarea cunoștințelor ci, mai ales, să cre­eze un cadru problematizat care să stimuleze gîndirea creatoare a elevilor. De asemenea, exprimînd dorința tuturor profesorilor care integrează emisiunle telelecții, consider necesar ca îndrumările metodice și textele integrale ale lecțiilor să fie publicate în anto­logii. De altfel, aceste propuneri, împreună cu altele privind fieca­re disciplină în parte au fost îna­intate Institutului de cercetări pe­dagogice București, și redacției de specialitate din cadrul Radiotele­­viziunii, primind asigurarea că pe viitor se va ține seama de ele. Un alt aspect care-și poate găsi rezolvarea pe plan local (și care trebuie rezolvat de urgență) este asigurarea pătrunderii programe­lor Radioteleșcoală la timp în toate școlile județului nostru, în multe școli aflate la distanțe mai mari de „centru", telelecțiile sunt com­promise datorită faptului că pro­fesorii nu pot intra din timp în posesia acestor programe. Prof. Ion MUNTEANU, inspector la Inspectoratul școlar județean Neamț TELEVIZIUNEA un prețios sprijin al școlii Elevi ai Liceului „Petru Rareș“ sprijină activ, prin muncă patriotică, inițiativa municipalității pietrene de înfrumusețare a Pieței Ștefan cel Mare. Foto: Ș. POMPEI expoziții PIATRA NEAMȚ - Colecția de artă : Patria și Partidul în gra­fica noastra contemporană, piatra NEAMȚ — Liceul nr. „ Petru Rareș“ : Eliberarea Pa­triei de sub jugul fascist reflec­tată în arta plastică: PIATRA NEAMȚ — Liceul nr. 2 „Calistrat Hogaș“ : Ion An­­dreescu, reproduceri de artă. PIATRA neamț - Școala ge­nerală nr. á .* Nicolae Grigorescu, reproduceri de artă. ROZNOV — Bibliotecă ; Arta neolitică. LA­VIN­EȘTI — Căminul cultu­ral : Columna. OȘLOBENI — Căminul cultu­ral : Ștefan Luchian, reproduceri de artă. GRUMAZEȘTI — Consiliul popu­lar . Omagiu anului XXX — re­produceri. (Urmare din pag. 1) loc direcțiile practice de ac­ționare. De la bun început, di­rectorul general al combina­n­tului, inginerul Vasile Belizan, specificat că există toate condițiile ca, pînă la sfîrșitul anului, eșalonat, să se recu­pereze toate nerealizările și, în plus, să se înregistreze și o depășire a producției globale cu 100 milioane de lei. A­­ceasta este hotărirea chimiști­­lor de la Săvinești. Fără în­doială, materializarea obiecti­velor stabilite acum va cere o muncă susținută. Dar oame­nii de aici sunt hotărîți să o facă, în principal se va insista pentru punerea în funcțiune a noilor capacități, atingerea pa­rametrilor proiectati și apro­vizionarea cu materiile prime și materialele necesare. Bine­înțeles, o atenție deosebită se va acorda, în permanență, bu­nei organizări­ a muncii, in special în ceea ce privește scurtarea perioadelor de revi­zii și reparații. Inginerul Virgil Saveiic, șe­ful fabricii Metana, a arătat că, în secțiile de­­ care răs­punde, are posibilitatea ca în trimestrul II să recupereze toate restanțele din trimestrul I. Vor trebui rezolvate, de ur­gență, unele probleme la par­tea finală de la Melana IV. Au existat și există în conti­nuare preocupări pentru pro­curarea unor piese de schimb. Constatindu-se că introduce­rea acordului global s-a sol­dat cu bune rezultate la Me­lana II și III, intr-un termen scurt, această eficientă formă de organizare și remunerare a muncii se va extinde și la Melana IV. La Poliamid IV au fost și sunt probleme în legătură cu punerea în funcțiune a noilor capacități. Inginerul Ioan Bir­­geanu, că, pînă șeful secției, spunea la sfîrșitul lunei curente, se pot încheia lucră­rile la trei din cele­ patru linii de polimerizare. Pentru a­­ceasta însă va trebui să se bucure de un sprijin mai sub­stanțial din partea secțiilor mecanică și A.T.M. Forța de muncă de pe șantier va tre­bui completată în special cu sudori. De asemenea, este ne­cesară prezența unui repre­zentant al proiectantului, în­trucît se impun unele modifi­cări. La ora actuală, toate e­­forturile sînt concentrate pen­tru începerea, peste cîteva zile, a probelor tehnologice la instalația de fire covor. Despre necesitatea comple­tării forței de muncă la mon­taj cu lăcătuși și sudori, in vederea grăbirii punerilor in funcțiune, a vorbit și ingine­rul Vasile Mihăilescu —­ șe­ful fabricii Beton. Inginerul Traian Ciurea, de la secția Textil I, II. 111 a insistat pentru suplimentarea schemei cu operatori, creîndu-se astfel condiții pentru ca, în fiecare schimb, să se realizeze o pro­ducție ritmică și de calitate. Inginerii Nicolae Săndescu și Rudolf Balogh au arătat că importante preocupări sunt concentrate reviziilor din pentru pregătirea lunile mai și septembrie. Se pregătesc de pe acum toate piesele nece­sare, ceea ce, în mod cert, va contribui la scurtarea timpu­lui de oprire. Am reținut o parte din in­tervențiile participanților la recenta ședință comună a co­mitetului de partid și a comi­tetului oamenilor muncii de la CFS Săvinești, ședință or­ganizată, așa cum am mai ară­tat, pentru găsirea căilor care să conducă la îmbunătățirea pe viitor a întregii activități și, în consecință, la recupera­rea restanțelor din trimestrul I. Fără îndoială, oamenii com­binatului de la Săvinești au de promovat un examen greu, dar, cu competența și hărnicia care-i caracterizează, suntem­ siguri că vor reuși să-și re­capete prestigiul de care s-au bucurat pînă acum. Programul de măsuri adoptat, program care le va da posibilitatea să-și îndeplinească și angaja­mentul de a depăși producția globală cu 100 milioane lei, Ie va permite acest lucru. 100 M OM V PIONIERI* LA UN SFERT DE VEAC Acțiuni dedicate aniversării .­ La Casa pionierilor din Piatra Neamț s-a desfășurat ieri faza județeană a con­cursului „Radioprichindel", concurs aflat în acest an la cea de a IV-a ediție. Antre­­nând în faza pregătitoare un mare număr de pionieri și școlari, concursul urmărește stimularea activităților tehni­ce creatoare ale acestora, în­sușirea de către micii specia­liști a tehnicii electronice cu aplicații in radiocomunicații și automatizare. La actuala e­­d­iție au participat 35 de echi­paje din școli și case ale pio­nierilor din­­ județul nostru precum și invitați din jude­țele Bacău și Harghita. După consumarea probei tehnice s-au clasat pe primele locuri la categoria începători mixî echipajul Școlii generale Za­­nești 2, la începători fete e­­chipajul Școlii generale nr. 5 Tîrgu Neamț, iar la categoria avansați echipajul Școlii ge­nerale Budești-Făurei. La categoria case ale pionierilor, locul I a fost obținut de e­­chipajul Casei pionierilor din Piatra Neamț. De remarcat la această ediție nivelul superior de pregătire al echipajelor, participarea pentru prima da­tă a unor școli din satele Dochia, Secueni, Piatra Șoimului, Buhalnița și Ad­­judeni. 3| Miercuri, 17 aprilie, la Piatra Neamț va avea loc se­siunea de comunicări și refe­rate „Pionieria, treaptă a in­tegrării sociale a tinerei ge­nerații" organizată de Consi­liul județean al Organizației pionierilor, Inspectoratul șco­lar județean și Casa corpului didactic. Participanții — se­cretari ai organizațiilor de partid­ din școli, comandanți­­instructori de unități și de­tașamente, președinții comisii­lor comunale, orășenești și municipale ale Organizației pionierilor, directori de școli, conducători de cercuri, for­mații artistice și sportiv-tu­­ristice din unele școli ale județului, cadre didactice ca­re predau la casele pionieri­lor, inspectori școlari și ac­tiviști ai Consiliului județean al Organizației pionierilor — vor dezbate în plen și pe secții probleme ale activității de organizație. Dezbateri recapitulative la invățămintul politico- ideologic (Urmare din pag. 1) pentru dezvoltarea avuției na­ționale; însemnătatea aplică­rii în viață a normelor vieții și muncii comuniștilor, ale e­­ticii și echității socialiste"; la cursurile de educație ma­­terialist-științifică „tradiții ale ateismului în gîndirea mate­rialistă și social-politică în țara noastră, superioritatea a­­teismului marxist-leninist, po­ziția PCR față de biserică și credincioși"; la cursurile de studiere a politicii economice a P.C.R. — „sarcinile organi­zațiilor de partid, de stat, eco­nomice, de masă și obștești, pentru înfăptuirea obiective­lor reieșite din documentele Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din agricultură, acordul global ca mijloc im­portant de cointeresare a lu­crătorilor din agricultură și creșterea producției vegetale și animale“. In cursul dezbaterilor reca­pitulative se va insista pe a cunoașterea de către cursanți sarcinilor care revin uni­tăților agricole, tuturor coo­peratorilor, mecanizatorilor, specialiștilor, în vederea în­făptuirii programelor reieșite din expunerile Nicolae Ceaușescu tovarășului la niața pe țară a cadrelor Conte­de conducere din unitățile agri­cole și la recenta plenară a C.C. al P.C.R. De în IAS — accentul exemplu, trebuie pus pe creșterea rolului aces­tor unități în realizarea unei agriculturi moderne, intensive, de mare productivitate; în CAP — pe îmbunătățirea or­ganizării producției și a mun­cii și creșterea eficienței ac­tivității economice; in SMA — pe creșterea aportului a­­cestor unități la sporirea pro­ducției agricole, iar in satele de munte — pe creșterea a­­nimalelor ca sarcină de ma­re însemnătate pentru asigu­rarea consumului de carne, lapte, ouă, etc. ale popu­lației și materii prime pentru industrie, în condițiile însem­natelor avantaje acordate de stat crescătorilor de animale. Dezbaterile vor trebui să conducă la o mai bună cu­noaștere a fenomenelor eco­nomice și sociale pe plan lo­cal, a hotărîrilor organelor lo­cale de partid și de stat, a sarcinilor organizațiilor de partid, de stat, de masă și ob­ștești în îndeplinirea politicii partidului și statului nostru. Un loc important în dezbateri va trebui să-l ocupe proble­mele muncii educative, relie­farea sarcinilor ce se pun in acest domeniu cu privire la dezvoltarea conștiinței socia­liste, cultivarea respectului față de muncă, față de pro­prietatea obștească, în perioada de pregătire și desfășurare a convorbirilor re­capitulative birourile orga­nizațiilor de bază se vor în­griji de a pune la dispoziția cursanților și a propagandiș­tilor, prin intermediul cabine­­telor de științe sociale, mate­rialul bibliografic și docu­mentar indicat, organizînd cu sprijinul lectorilor și al pro­pagandiștilor consultații indi­viduale și colective, răspunsuri la întrebări, alte activități ca­re să contribuie la pregătirea politico-ideologică a cursanți­lor, să ajute propagandiștii în procurarea de planșe, grafice, cărți și alte materiale ilus­trative. Convorbirile recapitulative vor fi conduse de propagan­distul cercului respectiv, aju­tat îndeaproape de birourile organizațiilor de bază, comi­tetele comunale de partid, comitetele de partid din CAP, IAS și SMA, avînd­ grijă să-și repartizeze și ele în­­ această perioadă membril­­or pentru a contribui la buna desfășu­rare a acestor activități. Este indicat ca odată cu dezbaterile finale, în cursuri­le învățămîntului de partid la sate, să se consulte cursan­ții cu privire la temele po­­litico-ideologice dorite de ei pentru a fi dezbătute în a­­dunărilor de partid și asupra modului de organizare a în­­vățămîntului de partid pentru anul următor. Desfășurindu-se sub semnul marilor evenimente politice ale acestui an, actualele con­vorbiri recapitulative în în­­vățămîntul politico-ideologic de la sate trebuie să contribuie prin nivelul ridicat al dezba­terilor la mobilizarea plenara a comuniștilor, a tuturor lo­cuitorilor satelor la o rodnică muncă pentru obținerea unor bune rezultate în producția agricolă, cu toate condițiile climatice grele ale acestui an, la îndeplinirea tuturor prevederilor din planurile e­­conomice in profil teritorial.

Next