Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)
1974-04-16 / nr. 1907
Pag. 2 CORESPONDENȚII VOLUNTARI NE TRANSMIT: Asimilarea unor piese de schimb de mare precizie La I. T. Roman In urma unor intense carcetari ale specialiștilor din întreprindere s-a reușit ca, in secția de sculărie, prelucrari mecanice, autodotări, să se asimileze unele sortimente de piese de schimb de mare tehnicitate. Printre acestea menționăm piesele de mare precizie pentru pompele de la instalațiile de producere a oxigenului care, pînă acum, se procurau din import. S-au mai produs, de asemenea și piese de schimb matrițate din textolit pentru laminorul Duo. La acestea consumurile de materiale sunt reduse cu 50 la sută. In activitatea de producere și extindere a fabricației pieselor de schimb de mare tehnicitate se evidențiază echipele conduse de maiștrii Alexandru Moancă și Alexandru Cozma, precum și rectificatorul Dumitru Donciu. Gh. BURLACU Stație de radioficare la S.I.L. Tarcău Printre măsurile care vizează Îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale salariaților, recent la S.I.L. Tarcău, prin grija comitetului de sindicat pe VFET, a Început să funcționeze o stație de radioamplificare prin intermediul căreia se difuzează programe muzicale în pauzele de lucru și se popularizează rezultatele obținute in Întrecerea socialistă. De asemenea, salariații sunt informați despre o seamă de aspecte ale politicii interne și externe a partidului și statului nostru. Nelu BICA, Acțiuni gospodărești cetățenii din circumscripția electorală nr. 31 din cartierul Capșa — orașul Bicaz, însuflețiți de elanul muncii patriotice și cu dorința vie de a face cît mai frumoasă localitatea in care trăiesc, au participat în una din zilele trecute la o frumoasă acțiune de gospodărire. Cu acest prilej au curățit albia Bistriței pe porțiunea circumscripției lor, au amenajat strada Codrului precum și două terenuri înainte vreme virane, transformîndu-le în adevărate spații verzi. Un gest omenesc, demn de remarcat, a fost acela de a curăți toate șanțurile în dreptul locuințelor unor bătrini incapabili de m muncă. Aș evidenția aici pe cetățenii Ștefan Ivan, Ioan Strîmbu, Mihai Baltag, Maria Crăiescu și Vasile Simionescu. Nicoleta BALTAG, deputat . De curînd a sosit la Brusturi o echipă de la Direcția județeană de drumuri și poduri care a și început lucrările pentru asfaltarea porțiunii de șosea spre Boroaia. Este o acțiune binevenită, întrucît această arteră este, în ultima vreme, frecventată de tot mai mulți vizitatori ai Nordului Moldovei. P. TARIBOANTV Brusturi-Drugănești ★ în ultima vreme au fost reluate cu mai multă vigoare lucrările de modernizare a străzii Rîndunelelor din municipiul Roman. Echipa de asfaltatori, aparținînd Exploatării de gospodărie comunală și locativă Roman, muncește acum, sub conducerea lui Gh. Popescu, la montarea bordurii și la trotuare, după care va trece la asfaltarea părții carosabile. Unii dintre locuitorii cartierului FIR, cum sunt Gh. Flenchea, pensionar, V. Toma și I. Vasilaș, tractoriști, au participat prin muncă patriotică la lucrări de excavații și la transportul materialului, D. PADURARU La Oniceni, îmbunătățiri funciare în ziua de 8 aprilie, a început la Oniceni refacerea unui nou canal de scurgere a apei, la locul numit „Baza volantă a IRIC". Canalul urmează să aibă în final, lungimea de 500 m. Important este faptul că la declanșarea acestei acțiuni au fost prezenți circa 120 locuitori ai comunei, îndeosebi salariați ai consiliului popular, ai cooperativei de consum, ai SMA, membrii echipei de construcții din CAP și alții. In fruntea lor se aflau secretarul comitetului comunal de partid, tovarășul N. Grigoraș, vicepreședintele comitetului executiv, tovarășul I. Agache, președintele cooperativei agricole, inginerul Vasile Cojocaru. Prin reconstrucția acestui canal, se urmărește dirijarea apelor ce se colectează pe dealul Onicenilor, astfel încit să nu afecteze terenurile cultivate. I. DOBtRCEANU Pentru realizarea planului economic în profil teritorial ne preocupăm în egală măsură atît de sarcinile privitoare la contribuția comunei la fondul centralizat al statului cu carne, ouă, lapte, lînă, cît și de executarea în termenele prevăzute a lucrărilor edilitar-gospodărești. Astfel, în răstimpul care a trecut de la începutul anului am reușit să convingem pe sătenii noștri să contracteze cu statul aproape 400 de capete de tineret bovin, circa 5.300 kg lînă, un important număr de porci și miei, mari cantități de lapte de vacă. In ceea ce privește lucrările edilitar-gospodărești și de creare a unor bune condiții pentru satisfacerea nevoilor de servicii ale populației aș aminti : încheierea alimentării cu apă potabilă a satului Poiana Fagului, executarea unui teren de tenis de cîmp bituminat la școala din satul Dreptu, construirea unei clădiri prin muncă patriotică și contribuție bănească pentru un complex meșteșugăresc, cât și începerea acțiunii de aliniere a gardurilor și a construirii de trotuare. Aș vrea să evidențiez munca harnică a tovarășilor Pavel Năstase, Costache Chiosac, Elena Geană, Constantin Cozma, Petru Ungureanu, Pavel Păvăleanu, Dorel Rusu și Vasile Pantelimon, care pun mult suflet in toate acțiunile noastre economico-gospodărești. Pantelimon NAGHI, secretarul comitetului comunal de partid Poiana Teiului „Elan înseamnă încredere în ce ai făcut și în ceea ce vei face mîine” la fiecare dimineață, la ora cînd satul abia se trezește din somn, un om pornește harnic la treburile lui. Controlează activitatea in zootehnie sau la grădină, se oprește la secția de mecanizare să discute cu tractoriștii, trece pe la ateliere... Pretutindeni găsește ceva de tăcut, pretutindeni are de dat un sfat ori o îndrumare. Și așa. Începută atunci cînd întunericul mai persistă încă, ziua lui de muncă se sfîrșește seara tirziu, cînd întunericul nopții s-a instăpinit din nou. Mereu preocupat, își drămuiește timpul pentru că nu este doar președintele cooperativei agricole de producție Girov, ci și membru al biroului Comitetului județean de partid, președintele Agrocoop, membru al Comitetului comunal de partid... Nu este lesne să-I găsești, pentru că ogoarele sunt mari și drumurile lungi, grajdurile, magaziile, atelierele — multe. Apoi sunt ședințele, dările de seamă ori toleratele care, oricum, cer și ele timp. Și totuși Nicolae Bostan, comunistul și omul Nicolae Bostan, deși este de aproape 10 ani in fruntea acestei unități cu un prestigiu bine consolidat, nu și-a pierdut nici calmul, nici entuziasmul. Eforturile nu l-au obosit. Înaltele răspunderi pe care le are nu l-au rupt de oameni, ci dimpotrivă. —" Ca să muncești cu plăcere, trebuie să ai elan — este de părere președintele. Iar elan, după părerea mea, înseamnă încredere in ceea ce ai făcut și in ceea ce vei face mline, Împreună cu oamenii, cu satul. Conștiința că cei ce te-au ales au încredere In tine, îți dă o anumită liniște dar te și obligă. Bunăoară, noi, am pornit in 1962 cu o producție globală de nici 3 milioane lei și am ajuns anul trecut la peste 17 milioane. In acești ani producția de griu la ha aproape s-a dublat, cea de porumb a crescut cu 1300 kg ha, cea de cartofi cu 10 tone la ha, iar de sfeclă de zahăr am „sărit” de la vreo 15 tone, la 36. E bun ceea ce s-a obținut? Firește că da, s-ar putea spune. Întotdeauna Insă ne dăm seama că am scăpat ceva din vedere, că Intr-un loc sau altul se mai putea face ceva, ca să fie și mai bine. In zootehnie, spre exemplu. Noi am introdus mica mecanizare, grajdurile sunt iluminate electric, ne ocupăm serios de asigurarea bazei furajere. Ne aflăm undeva printre primii clasați la producția de lapte, dar suntem foarte convinși că media de 2000 litri de lapte pe cap de vacă este Încă departe de a exprima posibilitățile pe care le avem. , Nicolae Bostan este un entuziast, dar în același timp un om lucid și circumspect. Despre anul agricol 1974, care ridică foarte serioase probleme datorită secetei prelungite, are o părere care merită să fie cunoscută. — Am făcut fertilizări mai bune ca la alți ani, am pregătit mai bine terenul, am asigurat sămînța de calitate. Acestea sunt niște lucruri cîștigate, care oricum se vor reflecta la rezultate. Timpul este așa cum este, dar esențial este să nu dezarmăm. Ceea ce nu ne dă natura trebuie să compensăm prin eforturile noastre. Aceasta Înseamnă grijă mai multă pentru culturi, irigații, pe suprafețe mai mari. Intr-un cuvânt mai multă muncă. Și, pot spune, oamenii au Înțeles acest lucru. Dacă doriți, puteți veni să vedeți... Mona SPATARU. CEAHLĂUL Marți, 16 aprilie 1974 Integrarea emisiunilor teleșcoală în didactica școlară corespunde direcțiilor de dezvoltare și perfecționare a învățămîntului reieșite din Hotărirea Plenarei CC al PCR din iunie anul trecut. Contribuind direct la perfecționarea atît a conținutului învățămîntului cît și a tehnologiei educționale, emisiunile teleșcoală, introduse în practica didactică începînd cu finele anului școlar 1971/1972, asigură o eficiență sporită procesului instructiv-educativ. In prezent sunt conturate mai multe forme prin care poate fi folosită televiziunea în procesul de învățămînt. Aceste forme (televiziunea școlară integrată, dirijată, completivă și substitutivă) se deosebesc prin poziția pe care o ocupă în raport cu programa de învățămînt, cu forma de învățămînt în care este folosită, cu perioada de timp în care sînt recepționate, cu planificarea calendaristică a temelor precum și prin modul de structurare a emisiunilor. Un număr de cinci discipline (biologie, geografie, fizică, chimie și pregătirea practică-productivă) beneficiază astăzi de emisiunile de televiziune. Pentru ca elevii din județul nostru să poată beneficia de acest sprijin în pregătirea și însușirea disciplinelor amintite, conducerile de școli, sub îndrumarea directă a Inspectoratului școlar, au luat unele măsuri organizatorice și de dotare, oferind în bună parte un cadru corespunzător pentru desfășurarea acestor lecții. Pînă la sfîrșitul anului școlar 1973—1974, din numărul total de 225 de școli, un număr de 195 își vor procura televizoare, urmînd ca în trimestrul I al anului, școlar viitor și celelalte 30 de unități să se doteze cu aceste aparate. In afara acțiunii de dotare, majoritatea profesorilor și-au procurat programul cu emisiunile t.v.ș. integrată, au întocmit planificările calendaristice finind seama de programul publicat, au sincronizat orele în așa fel inel să poată integra emisiunile în lecții la cît mai multe clase pregătind elevii în acest sens. Beneficiind de posibilități tehnice deosebite, televiziunea devine astfel un sprijin de mare importantă pentru școală. Prin varietatea pe care o aduc lecțiile televizate față de lecțiile clasice, prin modalitatea de a concretiza fondul de cunoștințe cu ajutorul unor imagini sugestive dinamice, prin modelele de reprezentare animată a unor procese abstracte, dar mai ales demonstrațiile făcute pe noul sistem de predare este viu, apreciat atît de profesori cît și de elevi. Un aport deosebit de valoros îi aduc acele secvențe din telelecții care transmit cunoștințele in mod problematizat, fiind pus în situația de a elevul face un efort de gindire, de a apela la analiză și sinteză, la comparații logice, la interpretarea fenomenului in complexitatea sa. Dacă la multe din lecțiile de tip clasic elevul este considerat un simplu consumator de informație iar profesorul transmițătorul ei, în timpul desfășurării telelectiilor, elevul este considerat element activ în procesul de formare a propriei sale personalități fiind stimulat să desfășoare o muncă independentă. In acest fel lecțiile contribuie la dobîndirea unei insușiri proprii gîndirii creatoare ca : mobilitate, flexibilitate, suplețe, spirit asociativ, capacitate de analiză și sinteză, originalitate. Din experiența acumulată pe parcursul acestor ani în ce privește modul de integrare a mesajelor televizate în lecții, am reușit să ne dăm seama că eficiența telelecfiei depinde în mod hotărîtor de modelul de tehnologie didactică pe care și-l propune profesorul, de informarea sa asupra conținutului mesajului, de felul în care este condus procesul de învătămînt in timpul lecției. Considerăm totuși că sistemul actual al telelectiilor poate fi îmbunătățit printr-o sincronizare a emisiunilor cu programa calendaristică, prin mărirea numărului de teme problematizate, prin publicarea din timp, în programul Radioteleșcoală, a fișelor de lucru pentru elevi, fișe care să fie utile nu numai pentru verificarea cunoștințelor ci, mai ales, să creeze un cadru problematizat care să stimuleze gîndirea creatoare a elevilor. De asemenea, exprimînd dorința tuturor profesorilor care integrează emisiunle telelecții, consider necesar ca îndrumările metodice și textele integrale ale lecțiilor să fie publicate în antologii. De altfel, aceste propuneri, împreună cu altele privind fiecare disciplină în parte au fost înaintate Institutului de cercetări pedagogice București, și redacției de specialitate din cadrul Radioteleviziunii, primind asigurarea că pe viitor se va ține seama de ele. Un alt aspect care-și poate găsi rezolvarea pe plan local (și care trebuie rezolvat de urgență) este asigurarea pătrunderii programelor Radioteleșcoală la timp în toate școlile județului nostru, în multe școli aflate la distanțe mai mari de „centru", telelecțiile sunt compromise datorită faptului că profesorii nu pot intra din timp în posesia acestor programe. Prof. Ion MUNTEANU, inspector la Inspectoratul școlar județean Neamț TELEVIZIUNEA un prețios sprijin al școlii Elevi ai Liceului „Petru Rareș“ sprijină activ, prin muncă patriotică, inițiativa municipalității pietrene de înfrumusețare a Pieței Ștefan cel Mare. Foto: Ș. POMPEI expoziții PIATRA NEAMȚ - Colecția de artă : Patria și Partidul în grafica noastra contemporană, piatra NEAMȚ — Liceul nr. „ Petru Rareș“ : Eliberarea Patriei de sub jugul fascist reflectată în arta plastică: PIATRA NEAMȚ — Liceul nr. 2 „Calistrat Hogaș“ : Ion Andreescu, reproduceri de artă. PIATRA neamț - Școala generală nr. á .* Nicolae Grigorescu, reproduceri de artă. ROZNOV — Bibliotecă ; Arta neolitică. LAVINEȘTI — Căminul cultural : Columna. OȘLOBENI — Căminul cultural : Ștefan Luchian, reproduceri de artă. GRUMAZEȘTI — Consiliul popular . Omagiu anului XXX — reproduceri. (Urmare din pag. 1) loc direcțiile practice de acționare. De la bun început, directorul general al combinantului, inginerul Vasile Belizan, specificat că există toate condițiile ca, pînă la sfîrșitul anului, eșalonat, să se recupereze toate nerealizările și, în plus, să se înregistreze și o depășire a producției globale cu 100 milioane de lei. Aceasta este hotărirea chimiștilor de la Săvinești. Fără îndoială, materializarea obiectivelor stabilite acum va cere o muncă susținută. Dar oamenii de aici sunt hotărîți să o facă, în principal se va insista pentru punerea în funcțiune a noilor capacități, atingerea parametrilor proiectati și aprovizionarea cu materiile prime și materialele necesare. Bineînțeles, o atenție deosebită se va acorda, în permanență, bunei organizări a muncii, in special în ceea ce privește scurtarea perioadelor de revizii și reparații. Inginerul Virgil Saveiic, șeful fabricii Metana, a arătat că, în secțiile de care răspunde, are posibilitatea ca în trimestrul II să recupereze toate restanțele din trimestrul I. Vor trebui rezolvate, de urgență, unele probleme la partea finală de la Melana IV. Au existat și există în continuare preocupări pentru procurarea unor piese de schimb. Constatindu-se că introducerea acordului global s-a soldat cu bune rezultate la Melana II și III, intr-un termen scurt, această eficientă formă de organizare și remunerare a muncii se va extinde și la Melana IV. La Poliamid IV au fost și sunt probleme în legătură cu punerea în funcțiune a noilor capacități. Inginerul Ioan Birgeanu, că, pînă șeful secției, spunea la sfîrșitul lunei curente, se pot încheia lucrările la trei din cele patru linii de polimerizare. Pentru aceasta însă va trebui să se bucure de un sprijin mai substanțial din partea secțiilor mecanică și A.T.M. Forța de muncă de pe șantier va trebui completată în special cu sudori. De asemenea, este necesară prezența unui reprezentant al proiectantului, întrucît se impun unele modificări. La ora actuală, toate eforturile sînt concentrate pentru începerea, peste cîteva zile, a probelor tehnologice la instalația de fire covor. Despre necesitatea completării forței de muncă la montaj cu lăcătuși și sudori, in vederea grăbirii punerilor in funcțiune, a vorbit și inginerul Vasile Mihăilescu — șeful fabricii Beton. Inginerul Traian Ciurea, de la secția Textil I, II. 111 a insistat pentru suplimentarea schemei cu operatori, creîndu-se astfel condiții pentru ca, în fiecare schimb, să se realizeze o producție ritmică și de calitate. Inginerii Nicolae Săndescu și Rudolf Balogh au arătat că importante preocupări sunt concentrate reviziilor din pentru pregătirea lunile mai și septembrie. Se pregătesc de pe acum toate piesele necesare, ceea ce, în mod cert, va contribui la scurtarea timpului de oprire. Am reținut o parte din intervențiile participanților la recenta ședință comună a comitetului de partid și a comitetului oamenilor muncii de la CFS Săvinești, ședință organizată, așa cum am mai arătat, pentru găsirea căilor care să conducă la îmbunătățirea pe viitor a întregii activități și, în consecință, la recuperarea restanțelor din trimestrul I. Fără îndoială, oamenii combinatului de la Săvinești au de promovat un examen greu, dar, cu competența și hărnicia care-i caracterizează, suntem siguri că vor reuși să-și recapete prestigiul de care s-au bucurat pînă acum. Programul de măsuri adoptat, program care le va da posibilitatea să-și îndeplinească și angajamentul de a depăși producția globală cu 100 milioane lei, Ie va permite acest lucru. 100 M OM V PIONIERI* LA UN SFERT DE VEAC Acțiuni dedicate aniversării . La Casa pionierilor din Piatra Neamț s-a desfășurat ieri faza județeană a concursului „Radioprichindel", concurs aflat în acest an la cea de a IV-a ediție. Antrenând în faza pregătitoare un mare număr de pionieri și școlari, concursul urmărește stimularea activităților tehnice creatoare ale acestora, însușirea de către micii specialiști a tehnicii electronice cu aplicații in radiocomunicații și automatizare. La actuala ediție au participat 35 de echipaje din școli și case ale pionierilor din județul nostru precum și invitați din județele Bacău și Harghita. După consumarea probei tehnice s-au clasat pe primele locuri la categoria începători mixî echipajul Școlii generale Zanești 2, la începători fete echipajul Școlii generale nr. 5 Tîrgu Neamț, iar la categoria avansați echipajul Școlii generale Budești-Făurei. La categoria case ale pionierilor, locul I a fost obținut de echipajul Casei pionierilor din Piatra Neamț. De remarcat la această ediție nivelul superior de pregătire al echipajelor, participarea pentru prima dată a unor școli din satele Dochia, Secueni, Piatra Șoimului, Buhalnița și Adjudeni. 3| Miercuri, 17 aprilie, la Piatra Neamț va avea loc sesiunea de comunicări și referate „Pionieria, treaptă a integrării sociale a tinerei generații" organizată de Consiliul județean al Organizației pionierilor, Inspectoratul școlar județean și Casa corpului didactic. Participanții — secretari ai organizațiilor de partid din școli, comandanțiinstructori de unități și detașamente, președinții comisiilor comunale, orășenești și municipale ale Organizației pionierilor, directori de școli, conducători de cercuri, formații artistice și sportiv-turistice din unele școli ale județului, cadre didactice care predau la casele pionierilor, inspectori școlari și activiști ai Consiliului județean al Organizației pionierilor — vor dezbate în plen și pe secții probleme ale activității de organizație. Dezbateri recapitulative la invățămintul politico- ideologic (Urmare din pag. 1) pentru dezvoltarea avuției naționale; însemnătatea aplicării în viață a normelor vieții și muncii comuniștilor, ale eticii și echității socialiste"; la cursurile de educație materialist-științifică „tradiții ale ateismului în gîndirea materialistă și social-politică în țara noastră, superioritatea ateismului marxist-leninist, poziția PCR față de biserică și credincioși"; la cursurile de studiere a politicii economice a P.C.R. — „sarcinile organizațiilor de partid, de stat, economice, de masă și obștești, pentru înfăptuirea obiectivelor reieșite din documentele Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din agricultură, acordul global ca mijloc important de cointeresare a lucrătorilor din agricultură și creșterea producției vegetale și animale“. In cursul dezbaterilor recapitulative se va insista pe a cunoașterea de către cursanți sarcinilor care revin unităților agricole, tuturor cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiștilor, în vederea înfăptuirii programelor reieșite din expunerile Nicolae Ceaușescu tovarășului la niața pe țară a cadrelor Contede conducere din unitățile agricole și la recenta plenară a C.C. al P.C.R. De în IAS — accentul exemplu, trebuie pus pe creșterea rolului acestor unități în realizarea unei agriculturi moderne, intensive, de mare productivitate; în CAP — pe îmbunătățirea organizării producției și a muncii și creșterea eficienței activității economice; in SMA — pe creșterea aportului acestor unități la sporirea producției agricole, iar in satele de munte — pe creșterea animalelor ca sarcină de mare însemnătate pentru asigurarea consumului de carne, lapte, ouă, etc. ale populației și materii prime pentru industrie, în condițiile însemnatelor avantaje acordate de stat crescătorilor de animale. Dezbaterile vor trebui să conducă la o mai bună cunoaștere a fenomenelor economice și sociale pe plan local, a hotărîrilor organelor locale de partid și de stat, a sarcinilor organizațiilor de partid, de stat, de masă și obștești în îndeplinirea politicii partidului și statului nostru. Un loc important în dezbateri va trebui să-l ocupe problemele muncii educative, reliefarea sarcinilor ce se pun in acest domeniu cu privire la dezvoltarea conștiinței socialiste, cultivarea respectului față de muncă, față de proprietatea obștească, în perioada de pregătire și desfășurare a convorbirilor recapitulative birourile organizațiilor de bază se vor îngriji de a pune la dispoziția cursanților și a propagandiștilor, prin intermediul cabinetelor de științe sociale, materialul bibliografic și documentar indicat, organizînd cu sprijinul lectorilor și al propagandiștilor consultații individuale și colective, răspunsuri la întrebări, alte activități care să contribuie la pregătirea politico-ideologică a cursanților, să ajute propagandiștii în procurarea de planșe, grafice, cărți și alte materiale ilustrative. Convorbirile recapitulative vor fi conduse de propagandistul cercului respectiv, ajutat îndeaproape de birourile organizațiilor de bază, comitetele comunale de partid, comitetele de partid din CAP, IAS și SMA, avînd grijă să-și repartizeze și ele în această perioadă membrilor pentru a contribui la buna desfășurare a acestor activități. Este indicat ca odată cu dezbaterile finale, în cursurile învățămîntului de partid la sate, să se consulte cursanții cu privire la temele politico-ideologice dorite de ei pentru a fi dezbătute în adunărilor de partid și asupra modului de organizare a învățămîntului de partid pentru anul următor. Desfășurindu-se sub semnul marilor evenimente politice ale acestui an, actualele convorbiri recapitulative în învățămîntul politico-ideologic de la sate trebuie să contribuie prin nivelul ridicat al dezbaterilor la mobilizarea plenara a comuniștilor, a tuturor locuitorilor satelor la o rodnică muncă pentru obținerea unor bune rezultate în producția agricolă, cu toate condițiile climatice grele ale acestui an, la îndeplinirea tuturor prevederilor din planurile economice in profil teritorial.