Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)
1974-04-19 / nr. 1910
Pag. 2 125 de ani de la apariția ziarului „Brassói Lap“ La 16 aprilie a.c. s-au împlinit 125 de ani de la apariția primului număr al ziarului „Brassói Lap". Organ al revoluției de la 1848—1849, „Brassói Lap" se înscrie, alături de „Espatriatul" „Kronstädter Zeitung“, în tranidițiile de început ale presei progresiste și revoluționare de la Brașov. Așa cum sugera și titlul articolului de fond al primului său număr — „Libertate, Egalitate, Frăție" — încă de la nașterea sa, „Brassói Lup" a militat pentru frăția populației brașovene, a ținut sus flamura aspirațiilor de libertate ,a cultivat cu consecvență spiritul revoluționar. Este important de reținut, pentru a ne da mai bine seama de caracterul profund revoluționar al ziarului „Brassói Lap", faptul că editorul său, ca și al celorlalte două publicații menționate mai sus, a fost tipograful Johann Gött, om cu largi vederi progresiste, atașat năzuințelor de libertate și dreptate socială pentru toate naționalitățile din Ardeal. La 18 iunie 1849, „Brassói Lap" a fost nevoit să-și înceteze apariția, redactorul șef al ziarului Veszély Károly fiind condamnat pentru activitatea sa revoluționară. La reapariție, în a doua serie, prestigiosul ziar brașovean avea să continue ideea de libertate, egalitate și frăție, înscrise pe frontispiciul primului său număr. In condițiile intensificării mișcării muncitorești și comuniste din România, spiritul revoluționar al ziarului s-a accentuat mai ales în preajma celui de-al doilea război mondial. In anii socialismului, „Brassói Lap" s-a înscris și se află în primele rînduri ale presei comuniste din țara noastră, militînd activ pentru înfăptuirea politicii partidului, împlinirea a 125 de ani de la naștere, eveniment care are loc în istoricul an al celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei și al Congresului al XI-lea al P.C.R., găsește colectivul de redacție al ziarului „Brassói Lapok" deplin angajat în înfăptuirea exemplară a sarcinilor mărețe trasate de partid întregii noastre prese, hotărît să ridice mai sus frumoasele tradiții ale gazetei pe care o realizează. Colectivul de redacție al ziarului „Ceahlăul“, alăturîndu-se confraților de la celelalte ziare județene, adresează colegilor de la „Brassói Lapok", colaboratorilor și corespondenților săi voluntari călduroase felicitări cu acest prilej aniversativ și le urează noi și importante succese în nobila lor activitate pusă în slujba politicii partidului și statului nostru. Răspundem scrisoarea dumneavoastră Roșu Mihai — Piatra Neamț. Referitor la problema pe care ne-ați relatat-o, de la IGCL Neamț ni se comunică următoarele : Costul unui abonament pe distanța Garaj- Vînători și Ferent-Vînători, este de 45 lei. Dacă pînă la data indicată de dv. în scrisoare s-a încasat suma de 38 lei, asta s-a făcut în mod greșit. Referitor la faptul că în ultima perioadă nu s-au mai eliberat abonamente pe aceste distanțe, s-a datorat lipsei unui autobuz direct care să circule de la Foresta la Vînători. Acum problema portului de călători pe transtraseul Sarata-Vînători s-a reglementat punindu-se în circulație o pereche de curse. Teacă C. Constantin — comuna Țibucani. Nu puteți beneficia de indemnizație de transfer deoarece unitatea la care v-ați transferat este situată în aceeași localitate cu cea de unde ați plecat. Trebuie să mai știți ca indemnizația mai este condiționată și de schimbarea domiciliului. Voloșeniuc Gheorghe — Piatra Neamț: Salariații transferați în interesul serviciului beneficiază de indemnizație de transfer în condițiile prevăzute de art. 162 din vechiul Cod al muncii. Dacă îndepliniți aceste condiții, iar unitatea refuză să vă acorde drepturile, adresați-vă comisiei de judecată. Corduneanu Gheorghe — Roman: In legătură cu problema pe care ne-ați relatat-o nu vă putem da decit același răspuns pe care l-ați primit de la OCLPP Roman. Luca Constantin — comuna Horia: Legile în vigoare prevăd că — timpul de lucru, prestat suplimentar trebuie să fie compensat cu timp liber corespunzător în următoarele 30 zile. Numai în cazul cînd compensarea nu e posibilă — avîndu-se acordul angajatului — orele suplimentare se retribuie cu următoarele sporuri față de salariul tarifar: — 50 la sută pentru primele 2 ore peste programe— cu 100 la sută pentru orele prestate peste primele 2 ore și în zilele de repaus săptămînal și sărbători legale. Moraru Costache — tabăra ICSIM Roman. Perioada cit aui fost pensionar de invaliditate nu vi se poate lua în calcul la stabilirea vechimii în cîmpul muncii. Dacă locul dv. de muncă face parte din grupa a II-a, vi se adaugă la fiecare an cite 3 luni. De exemplu la vechimea de 25 ani vi se mai adaugă 6 ani și 3 luni. r Factorii educaționali din comuna Bălțătești au organizat recent o dezbatere care se dorea finalizată prin găsirea unor noi mijloace de antrenare a tineretului în viața culturală a comunei. Participarea la această dezbatere a fost destul de largă : locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid, directorul căminului cultural, directorul coordonator al școlilor de pe raza comunei, ceilalți directori de școli, secretarul comitetului comunal U.T.C., președintele consiliului comunal al organizației pionierilor, cadre didactice ș.a. Ca la orice întîlnire de acest gen, încet, încet, s-a spus lucrurilor pe nume. Și in final, imaginea de ansamblu conturată prin intervenții, s-a apropiat foarte mult de realitate. Tineretul din Bălțătești se spune că nu ridică probleme deosebite. Și totuși... Și totuși, cei interesați privesc educația exclusiv ca o problemă a școlii ! la căminul cultural se planifică uneori activități fără să se țină seama de finalitate ; nu toate familiile sunt interesate în colaborarea cu ceilalți factori educaționali din comună ; orientarea școlară și profesională a elevilor este adeseori deficitară; de lucrat lucrează toți tinerii, în comună sau în întreprinderi industriale din Piatra Neamț și Tîrgu Neamț, dar la timpul liber al acestora nu se gîndește nimeni în suficientă măsură, măcar prezența în comună Nici peste o sută de intelectuali nu au reușit să creeze un climat care să antreneze tineretul la activități culturale. Dar mai mult decit atît, nici organizația de U.T.C. nu se constituie ca un factor activ, dinamizator. „Comitetul comunal UTC ” afirma Ion Ploscaru, numără 23 de membri. Dintre aceștia, singur secretarul muncește. Și in ce constă munca lui ? Face dări de seamă pentru organizațiile din comună, procese verbale, referate. Nu există, în cadrul comitetului comunal sarcini concrete pe fiecare membru. Din acest motiv, adunările generale nu-și ating scopul, prezența tinerilor la viața culturală a comunei este sporadică. Nu prea știe nimeni ce vrea și mai ales ce trebuie să facă“. Afirmația, deși pare de domeniul irealului, ilustrează un trist adevăr. Mai sunt încă organizații de tineret care nu au nimic comun cu spiritul revoluționar, cu entuziasmul creator specific vîrstei. Am reținut din raportul prezentat la recenta plenară a județean U.T.C. de Comitetului tovarășul Ion Leuștean, prim-secretar al Comitetului, faptul, semnificativ de altfel, că la Bălțătești, în cursul anului trecut nu a fost înregistrată nici o oră de muncă patriotică la lucrări finanțate. In aceste condiții, Jenică Axinia, secretarul comitetului comunal U.T.C., solicită un sprijin concret din partea intelectualilor satului. Dar oare organizația de tineret nu are drept la inițiativă ? Trebuie să punem în mișcare un întreg angrenaj pentru a urni în sfîrșit și organizația de Pe bună dreptate la tineret? vorbit despre necesitatea lansării unor activități cultural-artistice in cadrul zilelor rezervate tineretului. Dar cine este oare dator să se organizeze? Se pare că unii îi mai privesc încă pe tineri ca pe niște „copii mari" neajutorați. E drept, comuniștii au datoria de a urmări și îndruma activitatea organizației UTC, dar de aici pînă la a le oferi pe tavă activități, nu numai că e distanță mare, dar, nu ultimă instanță este chiar o deformare de optică. Nu puține au fost intervențiile care s-au referit la pericolul „poluării" comportamentului tineretului din prin navetiști. Există, și comună trebuie să recunoaștem că nu numai la Bălțătești se înregistrează acest fenomen, tendința tinerilor care vin de la sate de a epata prin deformarea caricaturală a ținutei și comportării. Pe un fond educațional insuficient (ce face oare căminul cultural?) toate aceste manifestări străine de normele eticii noastre își găsesc o acceptare care creează un climat total nefavorabil. Cu toții au fost de acord că factorii educaționali nu au făcut totul pentru înlăturarea acestor fenomene. Se știe aici că trebuie întărită legătura cu organizațiile de partid și de tineret din întreprinderile industriale unde lucrează tineretul comunei. După cum spunea Mihai Airinei, directorul școlii generale din Valea Seacă, „nu-i greu de propus, e greu de realizat", realizat". Cam aceasta era acum mai bine de o lună situația tineretului din Bălțătești. Ce s-a întâmplat în această perioadă ? Răspunsul ni-i oferă tovarășul Gheorghe Munteanu, directorul căminului cultural. — Antrenînd factorii educaționali din întreprinderile unde lucrează cei mai mulți tineri din comună, C.I.Ch. CFS și întreprinderea de volvntir Tîrgu Neamț, am reușit să asigurăm o frecventă de o data la două săptămâni acțiunilor de întîlnire cu navetiștii. Realizăm astfel un contact direct cu colegii lor de muncă, aflăm care e comportarea tinerilor noștri în întreprindere, le spunem și noi ale noastre. In urma recensămîntului pe care l-am făcut, cunoaștem exact situația tinerilor : cuti sînt în sat, cii sînt plecați, cîți fac naveta. Am început de pe acum (de ce abia acum?), activități să organizăm la cămin culturale pentru tineri, să-i atragem in competiții, în acțiuni de muncă patriotică. Nu am neglijat nici familia. Am stat de vorbă cu părinți ai tinerilor care nu se integrau în viața satului. — Tovarășe director, ce părere aveți despre activitatea organizației UTC din comună ? — Este în prezent o organizație activă. La Ghindăoani treburile nu merg prea bine, dar în cel mai scurt timp le rezolvăm și acolo. (Să nu uităm că la Ghindăoani a existat o formație de dansuri acum uitată n.a.) Se pare deci că lucrurile au luat un curs pozitiv la tești și bine ar fi să fie Băltăușa. In ce măsură același comitet UTC a devenit intr-o lună deosebit de activ, sau cât de rezolvată este în realitate problema tinerilor, cred că mai bine ne pot spune ei. Cert este faptul că, din păcate, doar viitorul ne vă putea oferi o autentică prezență a tinerilor în viața culturală a satului. D. SIMIONESCU Cine-i învață pe tineri să fie tineri ? BĂLȚĂTEȘTI. » ) Dezbatere privind antrenarea tineretului la viața culturală 3« obicenti: APROVIZIONAREA ȘI SERVIREA POPULAȚIEI Controlul obștesc (Urmare din pag. 1) „Unic“ la raionul de dulciuri unde vînzarea este asigurată de Virginia Efrim, precum și la magazinul alimentar nr. 50, gestionar Vasile Baroi. O practică mult combătută de noi dar care continuă să mai dăinuie, din păcate, este aceea, a reținerii unor mărfuri în magaziile de mină — pentru cine ? — așa cum se întîmplă la magazinul alimentar nr. 50 și la cofetăriile „Violeta" și „Ghiocel“. Igiena și curățenia în unități nu se bucură de atenția cuvenită din partea lucrătorilor. Deficiente la acest capitol au înregistrat magazinul nr. 86, braseria „Lunca Bistriței", magazinul Agrocoop Săvinești, magazinul nr. 21 Săvinești, magazinul alimentar nr. 50 ș.a. O situație mai delicată în această privință prezintă braseria „Lunca Bistriței" unde preparatele de bucătărie nu sunt asigurate împotriva prafului, cuptorul de pîine nu este curat, iar ținuta personalului lasă mult de dorit. Mai prost se prezenta din acest punct de vedere simigeria din piață, gestionată de Margareta Ciocoiu care n-a respectat nici măcar dispoziția organelor sanitare de închidere a unității, continuînd să etaleze în fata consumatorilor un local dizgrațios, cu pereții murdari, cu cuptorul grav deteriorat și mobilierul in paragină. Echipele de control obștesc au mai consemnat o serie întreagă de alte deficiențe asupra cărora spațiul nu ne permite să mai insistăm : utilaje frigoriferice defecte (magazinul nr. 86 și chioșcul alimentar Săvinești), lipsa ecusoanelor la vînzători (magazinul alimentar nr. 4), cintare nereglate (cofetăria nr. 50 și complexul Dărmănești nr. 86), lipsa registrului unic de control (magazinul nr. 15), neafișarea programului șefului de unitate (restaurantul „Măgura"), aglomerație deși există posibilități pentru instalarea sonetelor (magazinul nr. 106 Dărmănești), prezența unor persoane străine în unitate (magazinul Agrocoop Săvinești), unități deschise cu întîrziere (chioșcul nr. 48), ambalaje neridicate la timp (chioșcul nr. 42), carnete de sănătate neavizate (magazinul nr. 50), produse expuse fără prețul de informare (restaurantul rece", magazinul alimentar „Bolta nr. 11, chioșcul nr. 42, centrul de pîine nr. 52, magazinul alimentar nr. 25). Supunem și pe această cale toate aceste observații atenției conducerilor întreprinderilor comerciale și Direcției comerciale județene cu convingerea că măsurile ce se impun nu se vor lăsa prea mult timp așteptate, măsuri pe care dorim să le aducem și la cunoștința cititorilor noștri. La cofetăria „Violeta“ din Piatra Neamț Igiena nu-i în toate drepturile ei . Intr-o unitate ospitalieră, cum cofetăria „Violeta" din Piatra Neamț, am intrat întotdeauna cu plăcere să-mi savurez prăjitura preferată. Iată însă că, din păcate, în ultima vreme, intr-un local atît de atrăgător și-au găsit lăcaș un soi de insecte dizgrațioase care umblă nestingherite în exteriorul vitrinei printre lambriurile de stejar, drept dovadă că normele sanitare nu sunt cunoscute și aplicate întocmai. Din această cauză consumatorii evită mesele din apropierea vitrinei, alții evită localul de tot. Sugerăm organelor sanitare de control să-i amintească gestionarului despre obligația respectării regulilor elementare de igienă. Nelu BICA, corespondent CEAHLĂUL Din scrisorile cititorilor rubricii : Oricine trece pragul magazinului sătesc din Negrești, comuna Dobreni, nu poate să nu fie impresionat de modul în care este primit și servit. Iată de ce cred că gestionarul Vasile Văileanu poate constitui un exemplu de corectitudine și conștiinciozitate pentru lucrătorii din cooperația de consum. Am dori să fim întîmpinați cu aceeași solicitudine și în alte magazine în care intrăm (Maria D. Humă, comuna Dobreni). H In ultima perioadă am constatat că produsele din comerț, provenind de la Centrul de semiindustrializare a legumelor și fructelor din Tîrgu Neamț, sunt de o calitate mai slabă în comparație cu anii anteriori. Cred că se cuvine o atenție mai mare în această privință din partea controlului de calitate al unității și al comisiilor de recepție din comerț. Sperăm ca măcar în viitor să fim scutiți de surprize neplăcute (Ioan Călin, Piatra Neamț). gig Programul de funcționare a punctului farmaceutic din Cartierul Mărăței II reclamă unele îmbunătățiri, deoarece locuitorii acestei zone apelează mai mult la serviciile lui în cursul după-amiezii decât dimineața (Mihai Roșea, Piatra Neamț), m Gestionarul Ion Bilbor de la magazinul sătesc din Cracăul Negru, comuna Crăcăoani, pune în vînzare cutii de conserve și alte produse fără eticheta cu prețul respectiv, solicitînd apoi cit socotește el. De ce nu-l mai vizitează și pe el controlul obștesc și organele locale de stat ? (Un grup de cetățeni). La bufetul „Ozana“ din Piatra Neamț este un muncitor care, ține uneori locul șefului de unitate, cu care este rudă. Din această cauză nici nu-și mai îndeplinește atribuțiile sale de serviciu. Avem așadar trei „șefi" și treburile tot nu merg bine la unitatea noastră. N-ar fi cazul să pună și ei mina să muncească alături de noi ? (Un grup de lucrătoare de la bufetul „Ozana“). Numitor comun - supraprețul ! B Buteliile de aragaz pline se onorează cu aceeași întîrziere de trei pînă la șapte zile și chiar mai mult, în funcție de dărnicia sau nedărnicia de care solicitanții dau dovadă în fața distribuitorilor. SB In timp ce portarii spun cetățenilor că nu mai sînt deșeuri, în curtea fabricii „Foresta“ cărăușii particulari încarcă de zor, solicitîndu-ți apoi cam cu cred ei de cuviință. La magazinul de legume și fructe din cartierul Precista, gestionara Georgeta Lungu greșește foarte des înmulțirile, dar întotdeauna în detrimentul cumpărătorului. Q La raioanele de mărunțișuri din magazine nu sînt afișate prețurile și nu poți ști niciodată dacă costul produsului cumpărat este intr-adevăr cel solicitat de vînzător. jjg In unele localuri de alimentație publică, ospătarii evită să-ți ofere nota de plată, pentru a nu putea fi verificați dacă au încasat sau nu costul real al consumației. ALIFICIU: Piatra Neamț Vineri, 19 aprilie 1974 SEMNALAM Patru oameni și un renume Simbătă, 13 aprilie, orele 20. Ajunși la cap de linie, din autobuzul care circula pe ruta Rampă — Pildești, călătorii se pregăteau, grăbiți, să coboare. Cîteva clipe mai tîrziu, cu cîțiva pasageri ce se urcaseră între timp, mașina își relua traseul în sens invers. La un moment dat, taxatoarea Elena Cenușă, călătorii Laurențiu Caraiman și Alexandru Paralău, zăresc căzut între scaune un portmoneu, pierdut probabil de unul dintre cei care coboriseră în stația anterioară. Conținea o importantă sumă de bani, un bilet de tren și două fotografii. Împreună cu șoferul autobuzului, Nicolae Miron, au încercat, dar fără rezultat, să dea de urma păgubașului. Și atunci, după cum ne scrie corespondentul nostru Gh. Barcan, care ne relatează intîmplarea, cei patru, dînd dovadă de cinste și spirit cetățenesc, au predat portmoneul la postul de miliție Cordun, de unde păgubașul îl poate oricînd ridica. Neuitînd, desigur, să mulțumească acestor oameni pentru gestul lor frumos, K.O. Se spune că NECULAI ZIMICA, în vîrstă de 20 ani, din Piatra Neamț, str. Anexa Ciritei, incă de cînd era copil numai de o șchioapă și-a dorit să ajungă mare boxer. Așa se face că, în ziua de 14 aprilie 1974, după ce cochetat cam multișor in fata a paharelor cu vin la restaurantul „Bolta Rece" din Piatra Neamt, la ieșire din local, i-a venit ideea unui meci de box. Intilnind, din întîmplare, un cetățean care se îndrepta pașnic spre casă, a început să-l lovească pînă cînd aproape era să-l facă K.O. Urcindu-se apoi în autobuzul de călători nr. 31-NT-1554, condus de șoferul ENARA MIRCEA, amintindu-și că nu-și terminase meciul, l-a amenințat pe șofer, în văzul călătorilor, cu cuțitul. Trimis în judecată conform Decretului 153, Judecătoria Piatra Neamț i-a aplicat un K.O. adevărat — cu o lună de repaos... 3 De pe șantier — la șantierul de acasă Ion în toamna trecută, maistrul Zavate, șeful lotului 4 construcții din Tîrgu Neamț, aparținînd de Șantierul 2 construcții Roman, s-a decis să-și ridice și el o casă proprietate personală, în care scop și-a luat și concediu de odihnă. Nimic neobișnuit, nimic rău în toate acestea. Numai că, profitînd de funcția sa, el l-a determinat pe maistrul Mihai Drăgușanu, pe care-l lăsase să-i țină locul, să-i pună la dispoziție 40 de panouri pentru cofraje și o echipă de 7 muncitori. Bineînțeles, totul pe cheltuiala șantierului. Nu atît valoarea pagubei produse ,astfel avutului obștesc intră în discuție, deși nici acest aspect nu e de trecut cu vederea, ci mentalitatea de a te folosi în interes personal nu numai de bunurile încredințate, ci și de oamenii de care răspunzi, ca și cum funcția de conducere n-ar presupune, mai presus de orice, stricta respectare a legalității. Rubrică realizată de I. MARTIN și Sandu ARBORE cu sprijinul corespondenților voluntari și al Procuraturii locale Piatra Neamț încleștarea curajoasă cu focul Era la sfirșitul unei săptămini de muncă, cînd oamenii își organizau binemeritatul timp de odihnă in cadrul familiilor sau drumețind, pentru a cunoaște frumusețile renumite ale văii Bistriței. Deodată, deasupra comunei Tarcău, se zărește un nor de fum albcenușiu. — O fi praful de la cimentul din Bicaz exclamau unii. Alții, mai prudenți, nu puteau admite ideea că praful de ciment să fi poluat și Munții Tarcăului... — Fococ! Arde pădurea la Tarcău, ne făcu semn un șofer al miliției, care se îndrepta cu viteză spre Bicaz, pentru a mobiliza oamenii și mijloacele de luptă împotriva incendiilor. Ajunși la fața locului, ne dăm mai bine seama de pericolul prezenta deosebit de mare ce-i incendiul de pădure din apropierea stației C.F.R. Tarcău. Pe lingă pîrjolirea unei suprafețe de rășinoase, el amenința depozitul de materiale cherestea finite al fabricii de din localitate, apoi, datorită vîntului care sufla cu intensitate, putea să se extindă, cuprinzind și locuințele sătenilor. Față de această situație, înțelegindu-și bine îndatoririle cetățenești, locuitorii comunei au trecut imediat la acțiune. Întregul schimb de după-amiază de la secția de industrializare a lemnului, in frunte cu șeful secției, tovarășul Cornel Negreț, și-au luat uneltele pe care le aveau la îndemînă — lopeți, topoare, drujbe, au urcat in grabă panta abruptă a muntelui și au început lupta cu focul. Alături de muncitori au intrat în luptă pentru salvarea avutului obștesc de furia flăcărilor peste 100 locuitori ai comunei — pensionari și tineri, bărbați și femei, înconjurînd locul incendiului, au oprit transformarea în scrum a lemnului care le este atît de scump și de care sînt legați prin întreaga lor ființă de atitea generații. In această confruntare curajoasă cu focul am văzut acționînd, ca o pildă vie, pe maistrul Ștefan Pop, care, cu o cazma în mină, s-a pus stavilă în fața flăcărilor pentru a nu cuprinde arborii. „Să nu se piardă nici un brăduț!“ îndemna el cu voce tare oamenii. Printre femeile care s-au luptat bărbătește cu focul distingem pe muncitoarea Ana Panea, oprind înaintarea incendiului la sol, prin lovituri energice cu lopata și mobilizînd femeile la acțiune alături de ea. Dar incendiul nu era încă lichidat, vîntul învăluia flăcările și in direcția opusă, inci se cereau de urgență noi forțe și intervenții foarte operative, mai ales că se apropia înserarea. La inițiativa organelor locale sînt mobilizați de îndată cîteva sute de elevi de la Școala de șoferi Bicaz, care, îndrumați de Aurel Popa, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc, au deschis un nou front de luptă și le-au consolidat pe cele existente. Imediat au intrat în acțiunie și formațiile locale de pompieri, cei de la Bicaz — în frunte cu Ioan Volintiru, au intervenit frontal pe distanța de cîteva sute de metri, iar cei de la S.I.L. Tarcău, conduși de Ștefan Cheza — din partea opusă. Fapte de devotament și adevărată dăruire muncitorească au dovedit pentru apărarea proprietății socialiste tovarășii Constantin Nițu, care, Crăciun și Nicolae deși vremea era răcoroasă, n-au încetat lucrul la motopompă pînă ce incendiul nu a fost lichidat. Manifestînd inaltă răspundere cetățenească și calități deosebite, acești oameni vrednici, harnici și devotați țării, au reușit ca în scurt timp să localizeze și să stingă complet focul ce amenința pădurea statului și alte bunuri obștești. Cînd au sosit la Tarcău pompierii militari de la Piatra Neamț, incendiul era aproape lichidat, pentru că oamenii au știut să acționeze la timp, n-au subapreciat nici un moment pericolul focului. Cu despre pagubele produse, ele sînt minime, așa cum apreciază tovarășii din conducerea inspectoratului silvic. Deosebit de mari sunt însă și vor rămîne faptele acestor oameni care au depus toate eforturile pentru apărarea avutului obștesc. Ce ar putea semnifica mai mult decit ele înalta conștiință cetățenească, patriotismul lor profund ? Iată de ce adresăm și pe această cale felicităm tuturor celor stingerea care au contribuit la incendiului de pădure de la Tarcău și le mulțumim sincer pentru inițiativa, devotamentul și dăruirea in muncă de care au dat dovadă. Gh. DASCALU, activist al Comitetului județean de partid Gradul și fupta în confruntare cu normele etice ale orînduirii noastre