Ceahlăul, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1895-1931)

1974-04-26 / nr. 1916

Vineri, 26 aprilie 1974 CEAHLĂUL Apărarea, conservarea și folosirea FONDULUI FUNCIAR (Urmare din pag. 1) inutile sau desfundarea unor vii hibride părăginite. Astfel de exemple s-ar mai putea da, și ele demonstrează faptul că un mai pronunțat spirit gospodăresc este necesar pretutindeni în această privință. — Ce măsuri se întreprind pentru refacerea potențialului productiv al acelor terenuri care s-au degradat ca urmare a unor factori naturali ? — Anual, în planurile de producție se prevăd lucrări an­­tierozionale și de combatere a excesului de umiditate Astfel de lucrări sunt și vor fi necesare mereu, pentru că există un pro­ces firesc, permanent de degradare. Unele degradări se pro­duc ca urmare a viiturilor sau alunecărilor de teren. In anul 1970 spre exemplu , în urma unor viituri pe Siret, s-au degradat suprafețe considerabile, la Buruenești, Sagna, Gîndinți, Ion Creangă. De regulă, aceste terenuri se ară, se fertilizează, be­neficiază de ua caz la caz de lucrări de desecare, astfel nicit să-și recapete potențialul productiv. La Ion Creangă bunăoară, o suprafață de 37 ha nu a mai fost cultivată în ultimii doi ani. Analizîndu-se situația la fața locului, s-a considerat că pămîn­­tul poate fi repus în cultură prin fertilizări și alte lucrări. — Există cumva tendința de scoatere în mod voit a unor suprafețe din circuitul productiv ? _ Prin poziția lor geografică, unele comune dispun de su­prafețe în pantă, suprafețe care de drept se lucrează mai greu. Pentru a-și simplifica situația, unele conduceri de cooperative înclină, să le lase să se înțelenească natural, intelepre care durează mulți ani și nu oferă nici un fel de avantaj economic. La Pîncești, ca să dau un exemplu, s-a cerut ca o astfel de suprafață să fie scoasă de la arabil și trecută la pășune, prin intesepare naturală. Soluția fiind considerată ineficientă, s-a stabilit ca respectivul teren să fie arat și cultivat cu gra­­minee perene și alte plante de nutreț, plante care solicită prelucrarea solului la 3—6 ani odată, in acest mod se obțin pro­ducții mai bune de furaje iar pămintul nu se scoate de la cate­goria arabil. Consiliul de conducere al CAP Stănija a solici­tat același lucru­ pentru nu mai puțin de 300 ha. La o analiză temeinică, s-a constatat că cel puțin 100 ha pot fi folosite ca teren arabil pentru culturi furajere. De altfel, cu toate prileju­rile noi cerem inginerilor șefi să reconsidere intrucîtva noțiu­nea de teren arabil. Să nu se considere arabil doar acel teren care este sau a­ fost arat, ci și acela care poate fi arat pentru că, orice teren prelucrat oferă, în mod incontestabil, posibilități mai mari de producție. Va trebui să ajungem, bunăoară, să dispunem de suprafețe cât mai mari de pajiști cultivate, dorim să rezolvăm în mod optim problema furajelor. In dacă pe­rioadele de vară-toamnă, mai vedem mari suprafețe de pajiști inundate de mărăcini și bălării, terenuri nerațional folosite, care prin cultivare ar putea să ne aducă beneficii incontestabile. In această privință, aș vrea să fac o specificație. Mulți specialiști se feresc să cultive unele pajiști naturale care se pretează lr aceasta, deoarece odată suprafața trecută la arabil, presupun că pentru respectivul teren vor primi sarcină de pian la alte culturi. Specialiștii Direcției generale agricole și-au stabilit un punct comun de vedere, ca noile terenuri incluse în circuitul arabil, provenite din pajiști naturale, să nu afecteze planul la celelalte culturi. — Mai există o problemă, aceea a suprafețelor mici pe care le vedem cu toții, dar le lăsăm an de an necultivate. — Da, vă referiți la spații dintre grajduri, la spațiul afectat depozitării foifajelor, la drib­rturile și potecile inutile. Terenurile pentru furajerii nu sînt scoase din circuit. Primăvara, cînd finul, cocenii și paiele se termină, în mod obligatoriu terenul trebuie arat și însămînțat. Conform Legii nr. 12, drumuri sunt considerate doar acelea stabilite prin organizarea teritoriului și amenajate ca atare. Toate drumurile, toate potecile care străbat tarlalele în mod inutil sunt considerate contravenții și trebuie sancționate. Trebuie, dar nu se prea aplică astfel de sancțiuni. Consider că în această direcție, cel mai util lucru ar fi crearea unei opinii de masă împotriva risipitorilor și neglijen­ților. Pământul este al nostru, al tuturor, din el ne hrănim cu toții. O atitudine activă și responsabilă în acest domeniu este absolut necesară. MARGINILE ȘOSELELOR . un teren folosibil Acțiunea de plantare a po­milor s-a încheiat, dar — este de părere corespondentul nostru voluntar, Ilie Colum­­ban — actul patriotic al ele­vilor din comuna Tupilați trebuie neapărat menționat. Micii cetățeni ai comunei n-au rămas indiferenți la faptul că tot terenul de pe marginea șoselei Hanul Ancu­­ței — Tupilați stă nefolosit. S-au gîndit împreună cu ca­drele didactice și au ajuns la concluzia că terenul de o zonă poate fi foarte bine ex­ploatat prin plantarea de pomi fructiferi. Odată ho­­tărîrea luată, au trecut săparea gropilor și la planta­ta­rea a aproximativ 2000 de meri. Pentru ca efortul lor să nu rămînă fără rezultat, acum se pune problema îngrijirii puie­­ților, care nu peste mulți ani vor rodi frumos, spre bu­curia locuitorilor de aici și a drumeților. Cind ai dragoste pentru pa­mint, cind nu-ți este indiferent ce vei realiza de pe el, îți găsești vreme să-l îngrijești. Zic oamenii din sat că din ograda familiei Huțanu ies mulți vecini ori prieteni cu o mină de zarzavat proaspăt, cu cîteva răsaduri, uneori chiar cu trufandale. Nu pentru bani, ci din spirit de omenie, căci situația materială a familiei Huțanu n-o obligă să apeleze la asemenea resurse. Cînd și cum se cultivă loturile în folosință personală ? In ziua de 23 aprilie, majo­ritatea tractoarelor și discuri­lor se aflau, la Costișa, în secția de mecanizare. Explica­ția faptului — dată de șeful secției, Vasile Ciochină și cal­culatorul Constantin Donici — constă in aceea că în CAP, pînă la declanșarea insămin­­tării porumbului, nu prea mai este de lucru. Conform celor spuse, pe o suprafață de 390 ha a fost complet pregătit pa­sul germinativ, așteptîndu-se doar momentul , declanșării ul­timei bătălii a primăverii. Și totu­și dacă străbați te­ritoriul comunei, constați că mai există încă suprafețe în­tinse lăsate exact așa cum au rămas în toamnă, după cule­sul porumbului. Acestea sunt loturile în folosință personală, nu se explică. De felul in ca­re se lucrează acestea, de pro­ducția care se realizează pe ele, e drept, nu mai răspunde consiliul de conducere al CAP și nici secția de mecanizare. Să fie acesta un motiv ca ni­meni să nu se întrebe cind și cum sunt lucrate loturile în fo­losință personală ? Condițiile producțiilor inalte, pe care le amintim ori de cite ori «vom prilejul "cind ne referim la te­renurile CAP și ale IAS (e­­fectuarea încă din toamnă a arăturilor, fertilizarea, pregă­tirea corectă a patului germi­nativ) se uită cînd este vor­ba de terenurile de pe lingă casă ? Ni se dau asigurări că 3—4 tractoare lucrează pe loturile cooperatorilor, la discuit. S-au făcut comenzi de lucru, de către diverși cetățeni, pentru discuirea a 5—6 ha teren. Da­că avem in vedere că în fie­care comună loturile în folo­sință însumează cîteva sute de hectare, contribuția mecaniză­rii la lucrarea acestora apare ca neglijabilă. Și, în vremea aceasta, tractoarele ședeau în secție... Am luat acest exemplu , din comuna Costișa, dar la fel de bine puteam să-l luăm din ori­care comună a județului. Oare comitetelor comunale de partid, consiliilor populare co­munale, le este indiferent ce se întîmplă cu acest pămînt, care — așa cum a arătat se­cretarul general al partidului, tovarășul Nicolae C­eaușescu ■— este un bun al întregii na­țiuni ? Cînd ne referim la necesita­­­­tea folosirii fiecărei palme de pămînt, trebuie să avem in vedere și cum se folosește a­­cest pămînt. LEGUME MINGAM, întrebarea care se pune este : CINE LE PRODUCE ? Sunt destule localități în județul nostru, în care coo­perativele agricole cultivă suprafețe mari de legume, unde există deci condiții cli­matice favorabile pentru astfel de­­ activitate. Și totuși , către aceste pornesc dinspre Piatra Neamț și Roman, cit­ește vara de­ lungă, nenumă­rate autocamioane cu pătlă­gele roșii, vinete, ceapă, varză, castraveți. Explicația ? Reducerea suprafețelor din gospodăriile personale culti­vate cu legume și zarzava­turi. Se consideră că este mai comod să pui, bunăoară, pe lotul în folosință, porumb. Pentru legume ai nevoie mai întîi de răsaduri, apoi tre­buie să plivești, să faci vi­olări, să prășești, să te ții, cum se zice, de treabă. Și așa, o ocupație pînă acum cîțiva ani indispensabilă in oricare gospodărie țărănească, se reduce ca volum și chiar, pe alocuri, dispare. Se re­duce pentru că acum sunt au­tobuze care te transportă la oraș de unde poți veni cu sacoșa plină, ori vin cu mar­fă in sat chiar autocamioane­le I.L.F.-ului. Numai că, această trebuie să fie obținută marfă de undeva. Se recoltează deseori, chiar în raza comunei respec­tive, din grădina C.A.P., ori se aduce tocmai de prin Te­leorman, și costă cit nu face. Se pare că, intrucîtva,­ co­muna Pod­­­ini constituie o excepție. Aici­­ ne dau asi­gurări secretarul comitetului comunal de partid, președin­tele C.A.P. și vicepreședinte­le consiliului popular — sunt rarisime cazuri în care Agrocoop-ul ori de consum aduc spre cooperația desfa­cere legume și zarzavaturi. Toți sau aproape toți locui­torii folosesc o parte din lot pentru legume, mulți au chiar mici salarii improvizate pe lângă casă, în care obțin fie trufandale pentru consumul propriu (salată), ridichi de lună, ceapă verde), fie răsa­duri. Și, întrucît afirmațiile au putut fi demonstrate, am prins în imagine acest solar, din gospodăria lui Gh. Hu­tarul, salariat pe platforma industrială Săvinești, în imagine: învățătoarea Ana Huțanu privește răsadu­rile care, foarte curând, vor fi plantate în grădina­, de pe lingă casă. Din spatele satului Dumbrava Deal către Complexul „Avicola“ Piatra Neamț s-a croit un In imagine n-au putut încape toate tractoarele in repaos, pen­trum ceva mai lat decit autostrada Nord-Sud din București. Ca peisajul să nu fie monoton, d­u că se aflau împrăștiate prin curtea secției, la fel cum n-au acest drum este întrerupt de o lăcoviște pe care a început să apară vegetația de baltă. Se urmărește putut fi fotografiate nici loturile nearate, împrăștiate în toată țara oare crearea unui punct de atracție turistică acolo unde ar trebui de fapt să se facă agricultură a comunei. PĂMINTUL să fie arat și însămînțat pînă în talpa grajdului! Grajdurile C.A.P Dumbrava Roșie au rămas — ca urmare a constituirii Complexului intercooperatist pentru creșterea vacii și cu lapte Piatra Neamț — fără locatari. Contabila șefă a unității ne informează că aceste construcții au fost, din punct de vedere patrimonial — trecute în activul complexului. La rîndul său com­plexul, care dispune de spații de cazare moderne, suficiente pen­tru efectivele planificate, ar urma să se închirieze Complexului „Avicola" Piatra Neamț, pentru a se adapta creșterii păsărilor. Ce se va întîmplă în final cu aceste grajduri are acum mai puțină im­portanță. Important este că în momentul de față, spațiile din jur (fosta furajerie, terenul dintre grajduri) stau nelucrate. Imaginea care îți ramine întipărită pe retină, este cea de pus­tiu. Aflăm că s-au elaborat planuri pentru folosirea acestui pă­­mînt, că, bunăoară, 3 hectare au fost repartizate fermei legumi­cole. Cum, în general, de planuri și intenții bune nu ducem lipsă, mai rămîne să și acționăm. Cu unele diferențe neesențiale, cam aceeași este situația și alte locuri, nu numai la Dumbrava Roșie. Oare imperativul a se ara și însămînța orice palmă de teren pînă la talpa graj Iui, va fi, în sfîrșit, înțeles ? Pag. 3 Fruntașii de la linia a IV-a (Ormart .Uo pag. I) pregătirea noastră ne spunea: „turnătoria este inima indus­triei grele". Meseria de tur­­nător-formator este foane grea, dar și foarte frumoasă. Un formator este, aș putea spu­ne, asemănător unui sculptor. Trebuie să ai imaginație pen­tru a putea face forma, pen­tru a da piese de calitate. Echipa condusă de Gheor­­ghe Mihalache a fost frunta­șă pe secție ln Întrecerea socialistă pe anul 1973, titlu pe care speră să-l obțină și în acest an. Interesându-mă de modul în care conlucrează cu muncitorii din echipa pe care o conduce am aliat că lucrează alături de ei, iar pe noii veniți in echipă ii repartizează, pentru a executa un reper, Împreună cu mun­citorii mai virstnici. Pen­tru a fi la curent cu ce apare nou in ceea ce privește tehnologia turnării, citește asiduu cărți tehnice pe care le recomandă și co­legilor săi. — Ați fost solicitat să ocu­pați alte funcții și ați refu­zat. De ce ? — Rezultatele muncii se vezi in orice meserie ai avea. Aici fac piese și simt o mare satisfacție cind știu că ies de pe mina mea. Orice me­serie Își are frumusețea ei. La locul de muncă mă lovesc de o serie de probleme că­rora caut să le dau rezolvare sau să se aduc Îmbunătățiri. Un exemplu : la mașina MUT am modificat tehnologia la iezuire, înlocuind trei mie­zuri cu evacuarea unui, asigurând astfel normală a gaze­lor, o calitate mai bună piese­lor. Dorința de perfecționare, puterea de a nu ceda In fata greutăților pe care le ridică porcesul de producție intr-o secție nouă cum este cea in care lucrează, perseverenta, sunt, pentru turnătorul Gheor­­ghe Mihalache, calități , ,fa­­miliare“, calități de care nu sunt străini nici­­ ortacii“ din echipa pe care o conduce și care este hotărîtă să-și spo­rească avutul pentru cinstirea Zilei Muncii cu bogate fapte de muncă. SPORT - SPORT Competiții­­ rezultate Atleții Vasile Geneș și Emil Adămoaie — remarcați la probele neclasice La sfirșitul săptămînii trecute s-a desfășurat la Timișoara con­cursul republican de probe neclasice, în cadrul căruia au participat și cîțiva tineri atleți ai C.S. Ceahlăul, sub conducerea profesorilor Ilie Popescu și V. Purcaru. Evolu­înd foarte bine, atleții Vasile Genes și Emil Adămoaie (elevi ai Liceului industrial forestier) au ocupat locurile I la probele de 2.000 m juniori (5:44,0) și respectiv 1.000 m seniori (2 : 27,5). Genes a participat și la proba de 600 m, ocupând locul II cu 1 : 24,8. La acest concurs s-au mai remarcat și juniorii Ion Botezatu, Petre Ionaș, Viorel Stoian, Elena Iftode și Gabriela Turlea. In campionatul republican al juniorilor, Ceahlăul Piatra Neamț— Victoria Roman­ă—1 (2~. Jocul a fost în general înd­lcit, cu multe pase greșite și de un scăzut nivel tehnic. Pentru Ceahlăul au înscris Vasiliu (min 20), Ciocan (min. 39 și 54) și Hanganu (min. 52). Oaspeții au redus din handicap în min. 29 prin Mihai (C. Nemțeanu, corespondent). Șahiștii de la Azochim Săvinești au ratat calificarea în div. B în turul II pentru calificarea în divizia B, Azochim Săvinești a realizat un rezultat­ egal (3­/a—3­/2) în compania echipei Voința Bo­toșani. Astfel, s-a calificat echipa aflată în deplasare — Voința. Ju­cătorii de bază ai echipei nemțene — Copel și Florea —­ au pierdut întilnirile, iar Rotaru, Ceaușu și Didina Sandu au realizat remize. Doar Iarovici și juniorul Mihăilescu au adus puncte echipei Azochim. (N. Corneliu — corespondent). Carnet fotbalistic . În campionatul județean, e­­chipele din subsolul clasamen­tului fac zile negre celor din plutonul fruntaș. Astfel, Unirea pierde cu 2—0 pe teren propriu în fața echipei Azochim, produ­­cind cea mai mare surpriză de pînă acum a campionatului . La a doua înfrîngere în actualul sezon. La rîndurile jucătorilor de la Unirea și-a făcut loc, se pa­re, deruta. Mergind mai departe, consemnăm și ..divorțul“ tempo­rar dintre instructorul T. Bogdan și echipă, lucru care s-a resim­țit din plin în partida cu Azo­chim . Comisia județeană de fotbal a hotărît eliminarea din competiție a echipei Energia Do­­breni pentru două neprezentări consecutive la meciurile din cam­pionat, fapt pentru care, conform regulamentului, toate echipele ca­re mai au de jucat cu ea, cîș­­tigă cu 3-0 . Tot comisia ju­dețeană de fotbal atrage atenția echipelor divizionare Ceahlăul, Relonul, Danubiana pentru inci­dentele produse la meciurile or­ganizate in acest retur. In caz de recidivă va fi informată F. R. Fotbal pentru a lua măsurile de rigoare . Arbitrul V. Crupnic a­rată că la Borlești, cu prilejul partidei Voința — Laminorul. ..publicul a încurajat echipa gazdă la durități, adresînd inju­rii echipei oaspete“. Este pentru prima dată cînd se semnalează la Borlești astfel de atitudini ne­sportive și ar fi păcat să fie dată uitării buna impresie ele pînă acum sf. La sfirșitul parti­dei Volanul — Celuloza, care a avut loc la Tarcău, „un specta­tor rămas neidentificat l-a lovit violent pe un jucător al echipei Celuloza (Toma) cu o piatră­­­e 1.5 kg, fiind transportat de ur­gență la spital“ — notează servatorul partidei C. Cueiuc oe­și arbitrul partidei M. Damian. Ca urmare, se ridică pentru o etapă echipei Volanul dreptul de gaz­dă . La Piatra Neamț, pe data de 3 mai, se reia campionatul municipal al școlilor generale, iar pe data de 6 mai al liceelor. Reamintim cu această ocazie li­derii din toamnă : la școli gene­rale — școala generală nr. 4 și Școala generală nr. 9, iar la licee — Liceul „C. Hogaș“. D. TERBESCU în divizia B de fotbal Echipele nemțene - în vădită revenire Incontestabil, cu divizionara B Ceahlăul s-a produs o metamor­foză plăcută în acest sezon, în care a căpătat, în sfirșit, gustul succesului. Mai mult decit at­ît, duminică, fotbaliștii pietreni au dovedit și poftă de goluri, sco­rul sever cu care a învins pe Constructorul Galați întrecînd orice așteptare. Se poate obser­va cu satisfacție acum la mijlo­cul returului, că echipei i-a fost imprimat un „stil" de către an­trenorul Al. Constantinescu, ba­zat pe o tactică simplă, care so­licită în mod deosebit mijlocașii (între care Gherghina dă semne de blazare) și extremele. Reveni­rea lui Berceanu a devenit unul din jucătorii cei mai buni ai ac­tualei formule, trecerea lui Con­stantin pe postul de extremă dreaptă, comportarea constant bună a lui Niță — iată cîteva din argumentele acestui reviri­ment al Ceahlăului, la care tre­buie să adăugăm, desigur, pre­gătirea fizică bună dovedită și în partida de duminică. Se cu­vine, de asemenea, să subliniem și redresarea defensivei, unde juniorul Munteanu a fost con­firmat titular, datorită în special agresivității și concentrării pe care le dovedește în joc. Toate acestea se cer „reactualizate" in partida cu Știința Bacău (aspirantă mărturisită la promo­vare), partidă ce se anunță ex­trem de dificilă pentru pietreni, care nutresc și ei ambiția de a se desprinde de plutonul II al clasamentului și a se apropia de cele patru „evadate" din frunte. Probabil „istoria“ cu Gloria Bu­zău nu se va mai repeta... Cealaltă divizionară B — Vic­toria Roman este și ea în mare revenire. Antrenorul Pahonțu și-a făcut, în sfirșit, jucătorii din înaintare să dea goluri, nu nu­mai pe teren propriu, ci și în deplasare. După succesul obți­nut la Brăila, putem să ne aștep­tăm și la alte surprize din partea romașcanilor, care au căpătat curaj cu adevărat și încearcă să supraviețuiască cu orice preț în divizia secundă. Oricum, Vic­toria se află încă în faza „recu­perărilor" de puncte și numai riscînd va putea cîștiga. Iată și situația partidelor pe care — în ordine — le mai are de susținut : cu Constructorul Galați (d), Glo­ria Buzău (a), Caraimanul Bu­șteni (d), Otelul Galați (a), Vii­torul Vaslui (d), C.S.M. Suceava (a), Petrolul Moinești (a), Știința Bacău (d), Celuloza Călărași (a). După cum se poate observa Victoria mai are de trecut prin destule examene dificile, dar credem că actuala stare de op­timism care domnește în sinul e­­ch­ipei o va avantaja în tentativa ei temerară. C. I. MUNTEANU

Next