Cinema, 1964 (Anul 2, nr. 1-12)
1964-09-01 / nr. 9
transpunerii pe ecran a Amintirilor îmi impunea o desfăşurare a acţiunii urmînd cu stricteţe textul literar şi, fatal, mai puţin cinematografică, deci. M-am convins mai apoi că trebuie să realizez în primul rînd atmosfera paginilor lui Creangă şi că nu căutarea unor procedee inedite, ostentative „moderne“ m-ar conduce la succes. Mi-am asigurat colaborarea unor colegi hotărîţi să-şi „sacrifice“ vacanţa şi, ajunşi la Humuleşti, am început să ne socotim „de-ai locului“, ne-am ales majoritatea interpreţilor dintre şcolarii satului şi, în căutarea locurilor de filmare „am uitat“ că sîntem cineaşti şi am descoperit cu emoţie teiul cu celebra pupăză, cireşul „Măriucăi“, casa Smărăndiţei „zgîria de fată“, ne-am socotit la rîndu-ne, copii, descinzînd din filele „Amintirilor“. * Cîndva, povestea Mihail Sadoveanu, dragostea pentru Creangă l-a adus pe autorul „Baltagului“ pe malul Ozanei, în valurile căreia „se oglindeşte cu mîhnire Cetatea Neamţului“. A colindat uliţele pustii şi a întrebat de Smărăndiţa de odinioară. I-a bătut în poartă şi, cutremurat, a văzut apropiindu-se o femeie bătrînă, gheboşată, cu ochi răi şi buze viclene. A întrebat-o Sadoveanu dacă şi-l mai aduce aminte pe Ion Creangă. „Creangă?“ — bătrîna a dat din umeri cu nedumerire. „Nu ştiu despre cine vorbeşti dumneata, călătorule...“ întristat, scriitorul a stăruit: „De unul Nică a lui Ştefan a Petru Ciubotariu nu mai ştii nimic?“ Bătrîna a răspuns „Nu“ clătinînd cu uimire din cap. Nimic n-o mai amintea pe Smărăndiţa de altădată. Numai Ozana sclipea în amurg, ca totdeauna. ... Noi am întîlnit-o pe „zgîtia de fată“. Se numeşte Ileana C. Iacob, are 11 ani şi e o şcolăriţă din Valea Tarcăului... * Dar cine e Nică? Un ştrengar din Bicaz: Ion Bacancea. Iar mama are în acest film chipul Corinei Constantinescu. însuşi Creangă (intrepretat de artistul poporului Ştefan Ciubotăraşu) urmează să apară în faţa camerei de luat vederi a operatorului Iuri Drukman. Cu îndreptăţită emoţie aşteptăm terminarea acestui film, pe care, în copilărie, fără să gîndim „cinematografic“, l-am văzut cu toţii, proiectat pe ecranul fosforescent al închipuirii. Acolo, filmul n-avea nici un cusur. Oare acesta, turnat de Elisabeta Bostan are să ne placă la fel? GH. T. ★ 1. Unul dintre interpreţi (Ovidiu Maftei în vîrstă de 4 ani) intr-un moment de relaxare. 2. Humuleşteanul Stan Vasile pozînd pentru „Cinema“, vietici. A fost odată un moş şi o babă. Dintre creatorii care au afirmat „free cinema“-ul britanic pe plan mondial, nu lucrează în prezent nici John Schlesinger, nici Lindsay Anderson, nici Tony Richardson. Mai precis, Tony Richardson va turna dar nu in Anglia, ci in SUA. E a doua sa experienţă americană, după intilnirea nu prea fericită de acum trei ani. Filmul pe care 11 pregăteşte este Cel ce este iubit. Apoi, va turna tot In America, Şarja brigăzii uşoare, după un scenariu al celebrului dramaturg englez Osborne. Un nume nou In cinematografia britanică ce trebuie reţinut: Desmond Davis. După strălucitul său debut Fata cu ochii verzi, în care a jucat Rita Tushingham, pregăteşte un nopfilm, Unchiul. Iar Dirk Bogarde (interpretul din The servant) şi Tom Courtenay (Billy mincinosul şi Singurătatea alergătorului de cursă lungă) vor juca Intr-un film a cărui acţiune se petrece In timpul primului război mondial: Hamp. Nu trebuie să omitem filmul turnat In Extremul orient Lord Jim, cu Peter O’Toole şi Rolls Royce-ul galben, un picaresc modern realizat de Anthony Asquith. Pentru că e vorba de un vehicul somptuos, distribuţia aleasă să se plimbe In Rolls Royce e la Înălţimea celebrei mărci: Ingrid Bergman, Shirley MacLaine, Jeanne Moreau, Alain Delon, Rex Harrison etc. Pentru cineaștii iugoslavi clasicul Nusic e o sursă inepuizabilă. Ultimele două ecranizări după Nusic: Deputatul poporului, realizată de Stele Jancovic și Voiaj în jurul globului, semnată de una din primele femei regizori iugoslave, Soja Iovanovic. Filmul, împărţit în nouă secvenţe, unite prin inscripţii moderne şi desene create de celebrul Duşan Vukotic, descrie aventurile provincialei Jovanca şi ale prietenului ei porniţi să cutreiere lumea. Cităm citeva din numeroasele coproducţii ale anului: suedo-iugoslave — Băieţii in albastru şi Vikingii sălbatici; franco-italo-iugoslave — In Tackson poi muri; americano-iugoslave — Atentatul de la Sarajevo; şi, bineînţeles, Marco Polo despre care s-a mai vorbit In revista noastră.• Situaţia din Franţa este prea bine cunoscută ca să mai insistăm asupra ei. Totuşi citeva date semnificative se impun. Subtilul creator Alain Resnais care se bucură de o atenţie deoseEddie Constantine, noua vedetă aleneă de Godard pantru Sammy contra vampirilor. Kită din partea criticii, nu a avut succes de public cu Muriel. In compensaţie Resnais pregăteşte un film poliţist cu un titlu foarte comercial, Aventurile lui Harry Dickson. Jean Luc Godard lucrează din plin. Ce anume? Declaraţiile lui actuale ne dezamăgescîn ele nu-l poţi recunoaşte pe vehementul tribun al noului val de acum cîţiva ani. „Banderparte o poveste de aur care va face să se vindă din plin biletele“ pronostichează el cu siguranţă. Pe şantier regizorul are şi un film intitulat Sammy contra vampirilor, cu Eddie Constantine (de altfel simpaticul actor american stabilit In Franţa scoate curent filme în serie cu starlete drăguţe şi bătăi spectaculoase). Dar ce lucrează bătrlnii maeştrii? Jean Delannoy, specialist al ecranizărilor, turnează, acum după „Les amitiés particuliéres“de Roger Peyrefitte, povestea Îndrăzneaţă a unei dragoste între elevii unei şcoli iezuite. Julien Duvivier pregătește un film-suspens Intriga. Marcel Carné realizează la New- York exterioarele filmului Trei camere în Manhattan după Simenon, cunoscutul autor de romane poliţiste. Iar René Clair — o comedie a cărei acţiune se petrece In secolul 18, Sărbători galante. In această atmosferă nu prea îmbucurătoare, Alain Delon, vedeta masculină cea mai bine plătită In prezent, și-a investit banii într-o dramă pe temă contemporană (războiul din Algeria), aleglnd ca regizor un tînăr care a turnat un singur film (Alain Cavalier, îndrăzneaţă Luptă in insulă) „Am Intenţia să produc filme de un înalt nivel artistic, chiar şi filme In care nu voi apare şi eu“ ne promite (să-l credem oare?) Alain Delon. Bateria grea a cinematografiei poloneze s-a pus în acţiune. Sunt pe şantier filme ale „marilor“ care n-au mai lucrat de mult: Kawalerowicz, din 1961, cu Maica Ioana; Andrzej Wajda, tot din 1961 (Intre timp a turnat In Iugoslavia si Franţa). Kawalerowicz realizează ecranizarea unui roman de Prus, Faraonul iar Wajda, Oseminte. Al treilea regizor Wojcech Has filmează cu Zbygnew Cybulsky Jurnalul de la Saragossa după spirituala lucrare a lui Jan Potocki. • Dintre cele peste cinci sute de filme aflate In producţia anuală japoneză, peste o treime intră In categoria aşa-numitelor „chanbara“ corespondentele japoneze ale herculilor şi maoiştilor italieni: filme cu spadă, samurai, costume de epocă şi bătăi, în marea majoritate, variaţii pe aceeaşi temă, ca la covoarele orientale. Titlurile sunt tipice: Cei trei samurai, Sabia sorocită etc. Masaki Kobayashi, autorul impresionantului Harakiri, Îşi iroseşte talentul într-o dramă cu stafii (Povestiri de groază) . Iar dintre filmele cu tematică contempoană, foarte multe au ca eroi gangsteri. Kon Ichikawa turnează Dansul monedelor a cărui acţiune dezvăluie activitatea unei bande de traficanţi de stupefiante. Acelaşi regizor pregăteşte un documentar despre Olimpiada de la Tokio. • In cealaltă parte a globului, argentinianul Leopoldo Torre Nilson turnează un film In limba englează, cu actori tineri dar de mare talent: Janet Margolin, descoperită de Perry (David și Lisa) și Stathis Giallelis, lansat de Elia Kazan in America, America. M. A • Filumena Marturano la 16 ani (Sophia Loran). Elizabeth Taylor va fi protagonista primului film regizat de soțul ei, Richard Burton. AFIC INTERNATIONAL