Cinema, 1972 (Anul 10, nr. 1-12)
1972-09-01 / nr. 9
C cinerama a,b,c ... ... x,y,z • Ravil BATIROV turnează In orașul Navoi (cel mai tînăr centru industrial din Uzbekistan) filmul «Prezentul viitorului», după un scenariu de Mihalkov Koncealovski. Protagonist, tinărul actor Atabek GANIEV. • Ingmar BERGMAN isi demonstrează constanta pentru una din temele sale favorite. El va turna o serie de 6 filme (a cite 50 de minute fiecare) despre sentimentele femeii — dragostea, ura, devotamentul etc... O singură interpretă în toate ipostazele: Liv ULLMAN. • Bernard BORDERIE (cunoscut mai ales ca autor al «Angelicilor») a semnat o nouă comedie despre războiul în dantele: «La război ca la război» In rolurile principale: Leonard WHITING (Romeo al lui Zeffirelli) şi Curdl JURGENS • Marlon BRANDO este din nou in plin urcuş. (Se ştie că Brando a avut o carieră sinuoasă). După imensul succes al «Naşului» şi după terminarea turnărilor la filmul «Ultimul tango la Paris», a şi fost distribuit într-un nou film. Brando va fi, de astă dată, un important personaj negativ al istoriei contemporane, anume Mussolini. • Marcel CARNE a început să lucreze la viitorul său film, «Vizita miraculoasă», inspirat de un roman al lui H.G. Wells. • Zacco CESKIA realizează în R.P. Bulgaria filmul «Crepuscul pe Drava» — un episod din ultimele zile ale celui de-al doilea război mondial, cînd trupele bulgare au luptat alături de armata roșie. • Geraldine CHAPLIN, alături de Fernando REY, sînt eroii filmului regizorului spaniol Carlos Saura, «Ana și lupii». • Alain DELON și Burt LANCASTER se vor reîntîlni pe platou (pentru a doua oară). In «Scorpionul» — al americanului Michael Winner. (Prima întîlnire: «Ghepardul»). • Kirk DOUGLAS a terminat turnările la Roma la filmul «Un om demn de respect». Parteneră: Florinda BOLKAN,o actriţă în vertiginoasă ascensiune. Următorul proiect (în calitate de producător, regizor debutant şi actor): «Scalawag», un film de aventuri a cărui acţiune se petrece în 1840 la frontiera dintre California și Mexic. Parteneră,o debutantă despre care se va vorbi (se zice): Lesley Ann Down. • Marguerite DURAS, cunoscuta romancieră franceză, realizează filmul «Natalie Grangier», In rolurile principale: Jeanne MOREAU și Lucia ROSE. • Karoly ESZTERGÁLYOS a ecranizat cunoscutul roman al lui Kuprin, «Brăţara de granate». In rolurile principale, actorii maghiari Lajos BALAZSOVITZ şi Gyöngy POLONYI. • John FORD este din nou pe platou. Titlul viitorului film: «Intilnire fixaţi» anterior». După un scenariu de Robert Johnson, «scenariu care m-a tentat nu numai pentru subiectul abordat, ci şi pentru ideile sale de avangardă» a declarat Ford in ziarul «New-York Times». Şi mai departe: «Am stat mult timp inactiv. Dar deşi picioarele îmi sunt cam ţepene, mintea mea funcţionează la fel ca înainte»... • Elliot GOULD este protagonistul unei noi pelicule realizate de Robert Altman: «Lungul rămas bun». • Wojciech HAS turnează «Sanatoriul cu clepsidră», o ecranizare a unui roman polonez de Bruno Schulz. • Jan LACKO a realizat pînă acum 9 filme — dintre care 6 sînt comedii. Regizorul cehoslovac este la al zecelea film, şi, implicit, la a şaptea comedie: «Domnii se distrează». Vasili LANOVOI (interpretul contelui Vronski din «Ana Karenina») joacă rolul unui agent al contraspionajului sovietic în filmul lui Aleksander Faintzimmer, «50 din 50». • Olgierd LUKASZEYICZ și Wojciech PSZONIAK sunt eroii unei ecranizări de Jerzy Groza după o nuvelă de Bogumil Kobiela. • Jean MARAIS a ajuns la al 70-lea rol, in filmul «Bufniţa mexicană», al unui tânăr regizor francez, Henri-Noel Dupuy. • Liza MINNELLI va întruchipa pe ecrane —intr-o superproducţie muzicală — rolul Judy Garland (mama actriţei) cu acordul dar nu şi în regia regizorulu Vincente Minnelli (tatăl ei). • Vasili MIRCEV realizează un lungmetraj artistic despre atmosfera raliurilor, despre gindurile şi sentimentele alergătorilor (în timpul cursei!), despre emoţiile spectatorilor. Filmul bulgarului Mircea, «Marea victorie», tratează realist tema raliurilor automobilistice. • Jeanne MOREAU se intîlneşte pentru prima oară pe platou cu Michel BOUQUET. Spre a salva — pe cit posibil, mizîndu-se pe performanţele actoriceşti, relatează presa franceză — un film mediocru: «Spiritul vagabond» de Eduard Luntz. • Michel PICCOLI a turnat in vara aceasta «Femeia în albastru» (regie — Michel Deville, parteneră — Lea Massari); «Clopotele Sileziei» (regie — germanul Peter Fleischman); «Atentatul» (regie — Yves Boisset). Proiecte: spaniolul Berlanga îl solicită pentru rolul principal din «Dimensiunile vieţii» şi André Cayatte pentru filmul «Cheie pentru o enigmă»; separat a semnat contracte cu regizorii italieni Marco Ferreri şi Elio Petri. • Anthony QUINN este producătorul şi vedeta filmului «Ultimele zile ale lui Pancho Villa». Parteneră: Irene PAPAS. Turnările au loc în Mexic. G Nadine TRINTIGNANT («Fragilitate, numele tău e femeie», «Dragostea mea, dragostea mea», «Asta nu se întîmplă decit altora») va începe lucrul la un nou film: povestea a doi oameni pe care viaţa, societatea, îi fac să decadă. Unul dintre rolurile principale va fi jucat de soţul ei, Jean-Louis TRINTIGNANT. Va fi a treia colaboratoare profesională a soţilor Trintignant. • Dalton TRUMBO (peste 50 de scenarii —ultimul, mult discutatul şi apreciatul «Johnny merge la război», realizat de el însuşi), a semnat un nou contract cu Compania Warner Bross. E vorba de realizarea unui film de suspense după nuvela «Week-end-ul de la Osterman».V________________________| 54 9 premii pentru iugoslavi Producţia cinematografică iugoslavă se situează în ultimii ani pe primul loc în Europa , în sectorul scurt-metrajului documentar. Au dovedit-o şi cele 9 premii decernate la Oberhausen, anul acesta, pentru «realizările de nivel excepţional» ale documentariştilor iugoslavi.intre ele, «Trenuri speciale» de Erste Papic, un film de strictă actualitate, purtînd amprenta angajamentului social al regizorului şi demons-s trînd, totodată, capacităţile sale artistice de excepţie. Trei premii pentru «Trenuri speciale» bibliorama Elia Kazan, emigrantul turc care părăsea acum 35 de ani o ţară în care dominau violenţa, nedreptatea şi mizeria, păşea pe pămîntul Americii plin de vise şi speranţe. Decepţiile pe care le-a încercat în America, Kazan le-a dezvăluit, prin film, prin teatru, prin literatură. El n-a încetat, timp de 35 de ani, să-i tulbure pe Americani, să-i incomodeze, ba chiar să-i înspăimînte. Şi nu fiindcă nu şi-ar iubi ţara de adopţiune, nu fiindcă nu şi-ar iubi compatrioţii. Dimpotrivă. Fiindcă îşi iubeşte ţara, fiindcă se consideră un cetăţean american, Kazan denunţă America, încercînd astfel s-o salveze. De ea însăşi. De modul ei de viaţă. Fiindcă, dramatice — consideră Kazan — nu sunt crimele în sine, violenţa, ci modul de viaţă care le generează. In primul său roman, «America, America» (care, transpus pe ecran, a devenit un film de referinţă în cinematografia mondială), Elia Kazan descrie decepţiile încercate de umilul şi naivul emigrant turc, care descoperă o Americă cu totul deosebită de ceea ce îşi imaginase. In cel de al doilea roman, «Aranjamentul», Kazan înfăţişează alienarea emigrantului pe care l-a marcat o «reuşită în stil american». Desigur, ambele romane conţineau multiple elemente autobiografice. Acum, la 50 de ani, Kazan a scris un al treilea roman, «Asasinii».Concomitent cu realizarea filmului «Vizitatorii», film în care demască cu durere ororile din Vietnam şi pe care l-a realizat pe peliculă de 16 mm, cu un buget foarte redus, şi pornind de la un scenariu scris de fiul său, Chris Kazan). De astă dată,Kazan lasă de-o parte orice convenţionalism. Nu mai e vorba de decepţiile emigrantului sau de alienarea acestuia. Kazan vrea să spună tot, absolut tot, despre climatul paroxistic de violenţă care a cuprins America. Intr-o epocă în care se succed măcelul comis de «familia» lui Manson la vila din Beverly Hills (unde a fost asasinată Sharon Tate), după procesul locotenentului Calley (principalul vinovat pentru masacrul de la My Lai), după întreg calvarul îndurat de poporul vietnamez, Kazan nu mai are nici o iluzie. E vremea lucidităţii necruţătoare, a rechizitoriului, a demascării totale a unei societăţi, a unei civilizaţii aflate într-un proces de dezintegrare. Intriga romanului e simplă: un sergent aviator ucide pe amantul fiicei sale, un hippy care o învăţase să se drogheze şi să trăiască într-o comunitate nomadă; un hippy, şeful acestei comunităţi (drogat, fireşte), ucide la rîndul său pe singurul ofiţer care avea înţelegere pentru tinerii hippy. Romanul «Asasinii» (ca şi filmul «Vizitatorii») sînt expresii ale noii optici a cineastului Elia Kazan, sînt strigăte de alarmă ale cetăţeanului înspăimîntat de ceea ce vede în jurul său. Kazan-scriitor Rubrica CINERAMA realizată de Laura COSTIN Elia Kazan — lucid şi necruţător