Cinema, 1972 (Anul 10, nr. 1-12)

1972-09-01 / nr. 9

C cinerama a,b,c ... ... x,y,z • Ravil BATIROV turnează In orașul Navoi (cel mai tînăr centru industrial din Uzbekistan) filmul «Prezentul viitorului», după un scenariu de Mihalkov Koncealovski. Protagonist, tinărul actor Atabek GANIEV. • Ingmar BERGMAN isi demonstrează constanta pentru una din temele sale favorite. El va turna o serie de 6 filme (a cite 50 de minute fiecare) despre sentimentele femeii — dragostea, ura, devotamentul etc... O singură interpretă în toate­­ ipostazele: Liv ULLMAN. • Bernard BORDERIE (cunoscut mai ales ca autor al «Angelicilor») a semnat o nouă comedie despre războiul în dantele: «La război ca la război» In rolurile principale: Leonard WHITING (Romeo al lui Zeffirelli) şi Curdl JUR­GENS • Marlon BRANDO este din nou in plin urcuş. (Se ştie că Brando a avut o carieră sinuoasă). După imensul succes al «Naşului» şi după terminarea tur­nărilor la filmul «Ultimul tango la Paris», a şi fost distribuit într-un nou film. Brando va fi, de astă dată, un important personaj negativ al istoriei contempo­rane, anume Mussolini. • Marcel CARNE a început să lucreze la viitorul său film, «Vizita miracu­loasă», inspirat de un roman al lui H.G. Wells. • Zacco CESKIA realizează în R.P. Bulgaria filmul «Crepuscul pe Drava» — un episod din ultimele zile ale celui de-al doilea război mondial, cînd trupele bulgare au luptat alături de armata roșie. • Geraldine CHAPLIN, alături de Fernando REY, sînt eroii filmului re­gizorului spaniol Carlos Saura, «Ana și lupii». • Alain DELON și Burt LANCASTER se vor reîntîlni pe platou (pentru a doua oară). In «Scorpionul» — al americanului Michael Winner. (Prima întîl­­nire: «Ghepardul»). • Kirk DOUGLAS a terminat turnările la Roma la filmul «Un om demn de respect». Parteneră: Florinda BOLKAN,o actriţă în vertiginoasă ascensiune. Următorul proiect (în calitate de producător, regizor debutant şi actor): «Sca­lawag», un film de aventuri a cărui acţiune se petrece în 1840 la frontiera dintre California și Mexic. Parteneră,o debutantă despre care se va vorbi (se zice): Lesley Ann Down. • Marguerite DUR­AS, cunoscuta romancieră franceză, realizează filmul «Natalie Grangier», In rolurile principale: Jeanne MOREAU și Lucia ROSE. • Karoly ESZTERGÁLYOS a ecranizat cunoscutul roman al lui Kuprin, «Brăţara de granate». In rolurile principale, actorii maghiari Lajos BALAZSO­­VITZ şi Gyöngy POLONYI. • John FORD este din nou pe platou. Titlul viitorului film: «Intilnire fixaţi» anterior». După un scenariu de Robert Johnson, «scenariu care m-a tentat nu numai pentru subiectul abordat, ci şi pentru ideile sale de avangardă» a declarat Ford in ziarul «New-York Times». Şi mai departe: «Am stat mult timp inactiv. Dar deşi picioarele îmi sunt cam ţepene, mintea mea funcţionează la fel ca îna­inte»... • Elliot GOULD este protagonistul unei noi pelicule realizate de Robert Altman: «Lungul rămas bun». • Wojciech HAS turnează «Sanatoriul cu clepsidră», o ecranizare a unui roman polonez de Bruno Schulz. • Jan LACKO a realizat pînă acum 9 filme — dintre care 6 sînt comedii. Regizorul cehoslovac este la al zecelea film, şi, implicit, la a şaptea comedie: «Domnii se distrează». Vasili LANOVOI (interpretul contelui Vronski din «Ana Karenina») joacă rolul unui agent al contraspionajului sovietic în filmul lui Aleksander Faintzim­­mer, «50 din 50». • Olgierd LUKASZEYICZ și Wojciech PSZONIAK sunt eroii unei ecra­nizări de Jerzy Groza după o nuvelă de Bogumil Kobiela. • Jean MARAIS a ajuns la al 70-lea rol, in filmul «Bufniţa mexicană», al unui tânăr regizor francez, Henri-Noel Dupuy. • Liza MINNELLI va întruchipa pe ecrane —­intr-o superproducţie muzicală — rolul Judy Garland (mama actriţei) cu acordul dar nu şi în regia regizorulu Vincente Minnelli (tatăl ei). • Vasili MIRCEV realizează un lungmetraj artistic despre atmosfera ra­­liurilor, despre gindurile şi sentimentele alergătorilor (în timpul cursei!), despre emoţiile spectatorilor. Filmul bulgarului Mircea, «Marea victorie», tratează realist tema raliurilor automobilistice. • Jeanne MOREAU se intîlneşte pentru prima oară pe platou cu Michel BOUQUET. Spre a salva — pe cit posibil, mizîndu-se pe performanţele acto­riceşti, relatează presa franceză — un film mediocru: «Spiritul vagabond» de Eduard Luntz. • Michel PICCOLI a turnat in vara aceasta «Femeia în albastru» (regie — Michel Deville, parteneră — Lea Massari); «Clopotele Sileziei» (regie — germa­nul Peter Fleischman); «Atentatul» (regie — Yves Boisset). Proiecte: spaniolul Berlanga îl solicită pentru rolul principal din «Dimensiunile vieţii» şi André Cayatte pentru filmul «Cheie pentru o enigmă»; separat a semnat contracte cu regizorii italieni Marco Ferreri şi Elio Petri. • Anthony QUINN este producătorul şi vedeta filmului «Ultimele zile ale lui Pancho Villa». Parteneră: Irene PAPAS. Turnările au loc în Mexic. G Nadine TRINTIGN­ANT («Fragilitate, numele tău e femeie», «Dragostea mea, dragostea mea», «Asta nu se întîmplă decit altora») va începe lucrul la un­­ nou film: povestea a doi oameni pe care viaţa, societatea, îi fac să decadă. Unul­­ dintre rolurile principale va fi jucat de soţul ei, Jean-Louis TRINTIGNANT. Va fi a treia colaboratoare profesională a soţilor Trintignant. • Dalton TRUMBO (peste 50 de scenarii —ultimul, mult discutatul şi apre­ciatul «Johnny merge la război», realizat de el însuşi), a semnat un nou contract cu Compania Warner Bross. E vorba de realizarea unui film de suspense după nuvela «Week-end-ul de la Osterman».­­V________________________| 54 9 premii pentru iugoslavi Producţia cinematografică iugoslavă se situează în ultimii ani pe primul loc în Europa , în sectorul scurt-metra­­jului documentar. Au dovedit-o şi cele 9 premii decernate la Oberhausen, anul acesta, pentru «realizările de nivel excepţional» ale documentariştilor iu­goslavi.­intre ele, «Trenuri speciale» de Erste Papic, un film de strictă actu­alitate, purtînd amprenta angajamen­tului social al regizorului şi demons-s trînd, totodată, capacităţile sale artis­tice de excepţie. Trei premii pentru «Trenuri speciale» bibliorama Elia Kazan, emigrantul turc care părăsea acum 35 de ani o ţară în care dominau violenţa, nedreptatea şi mi­zeria, păşea pe pămîntul Americii plin de vise şi speranţe. Decepţiile pe care le-a încercat în America, Kazan le-a dez­văluit, prin film, prin teatru, prin lite­ratură. El n-a încetat, timp de 35 de ani, să-i tulbure pe Americani, să-i in­comodeze, ba chiar să-i înspăimînte. Şi nu fiindcă nu şi-ar iubi ţara de adop­ţiune, nu fiindcă nu şi-ar iubi compa­trioţii. Dimpotrivă. Fiindcă îşi iubeşte ţara, fiindcă se consideră un cetăţean american, Kazan denunţă America, în­­cercînd astfel s-o salveze. De ea însăşi. De modul ei de viaţă. Fiindcă, dramatice — consideră Kazan — nu sunt crimele în sine, violenţa, ci modul de viaţă care le generează. In primul său roman, «America, A­­merica» (care, transpus pe ecran, a devenit un film de referinţă în cinema­tografia mondială), Elia Kazan descrie decepţiile încercate de umilul şi naivul emigrant turc, care descoperă o Ame­rică cu totul deosebită de ceea ce îşi imaginase. In cel de al doilea roman, «Aranjamentul», Kazan înfăţişează alie­narea emigrantului pe care l-a marcat o «reuşită în stil american». Desigur, ambele romane conţineau multiple ele­mente autobiografice. Acum, la 50 de ani, Kazan a scris un al treilea roman, «Asasinii».­­Concomitent cu realizarea filmului «Vizitatorii», film în care de­mască cu durere ororile din Vietnam şi pe care l-a realizat pe peliculă de 16 mm, cu un buget foarte redus, şi pornind de la un scenariu scris de fiul său, Chris Kazan). De astă dată,Kazan lasă de-o parte orice convenţionalism. Nu mai e vorba de decepţiile emigran­tului sau de alienarea acestuia. Kazan vrea să spună tot, absolut tot, despre climatul paroxistic de violenţă care a cuprins America. Intr-o epocă în care se succed măcelul comis de «familia» lui Manson la vila din Beverly Hills (unde a fost asasinată Sharon Tate), după procesul locotenentului Calley (principalul vinovat pentru masacrul de la My Lai), după întreg calvarul în­durat de poporul vietnamez, Kazan nu mai are nici o iluzie. E vremea luci­dităţii necruţătoare, a rechizitoriului, a demascării totale a unei societăţi, a unei civilizaţii aflate într-un proces de dezintegrare. Intriga romanului e sim­plă: un sergent aviator ucide pe aman­tul fiicei sale, un hippy care o învăţase să se drogheze şi să trăiască într-o co­munitate nomadă; un hippy, şeful a­­cestei comunităţi (drogat, fireşte), ucide la rîndul său pe singurul ofiţer care avea înţelegere pentru tinerii hippy. Romanul «Asasinii» (ca şi filmul «Vizi­tatorii») sînt expresii ale noii optici a cineastului Elia Kazan, sînt strigăte de alarmă ale cetăţeanului înspăimîntat de ceea ce vede în jurul său. Kazan-scriitor Rubrica CINERAMA realizată de Laura COSTIN Elia Kazan — lucid şi necruţător

Next