Clopotul, 1953 (Anul 9, nr. 564-664)

1953-06-11 / nr. 608

> ANUL IX. Nr. GOL| Joi 11 Iunie 1953 | 4 PAGINI-2Q BANI Pentru îndeplinirea colectărilor la carne și lapte Industria­­ noastră socialistă se des­­voltă mereu și odată cu aceasta crește populația muncitoare din orașele și centrele industriale, crește populația țării în general. Aceasta cere o­­desvol­­tare a producției agricole, vegetală și animală, astfel încât să poată fi satis­făcute pevoile aprovizionării „indus­triei n­oastre socialiste în continuă dez­voltare,, cu materii „prime și nevoile mereu „crescânde de aprovizionare a poporului „muncitor cu bunuri de larg consum. „ In­­­ anii regimului de democrație populară, a crescut mereu nivelul de trai al țărănimii muncitoare. Aplicând în­­ mod just linia politică a partidului clasa muncitoare luptă cu eforturi sporite ,pentru a trimite la sate mai multe­­ produse de larg consum, care fac viața țărănimii muncitoare tot mai bună. Răspunzând­­ ajutorului puternic ce-l primește ,permanent din partea sta­tului, țărănimea muncitoare are datoria statului de a contribui la întărirea democrat-popular, la con­struirea „socialismului. Predarea l­a timp și în întregime a cotelor „de cereale, de carne, de lapte și­­ de lână asigură și întărește tot mai mult­­ puterea economică a țării și con­tribuie la dezvoltarea schimbului dintre oraș și sat . Analizând mersul colectărilor la carne­­ și lapte din raionul nostru ne dăm­­ seama că pe lângă o seri­e de suc­cese­­ dobândite în comunele Bucecea, Hânțești,­­Vlădeni, etc. cifrele reali­zate dovedesc o neîngăduită rămâ­nere în uri­ă în îndeplinirea planului de­­ colectare a cărnii și laptelui. In întregul­­­ raion, în primul semestru al acestui an s’a realizat abia 16,5<m/o din planul­­ de colectare la lapte de vacă, 22% la lapte de oaie, 20% la carne. Această­­ rămânere inadmisibilă în urmă în privința colectărilor se dato­­rește faptului că în majoritatea comu­nelor din raion, organizațiile de bază și­­ organele de stat, comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare, colec­torii­­ nu au desfășurat o muncă te­meinică,­­politică și organizatorică, în vederea mobilizării și lămuririi ma­selor­­­e țărani muncitori pentru a-și îndeplini­­ această îndatorire patriotică, deoarece predarea cotelor la colectare este o obligație de stat care nu poate­ fi amânată, și ea trebuie respectată în întregime și la termen de către toți producătorii agricoli fără excepție. Sfaturile­­ populare comunale, lipsite de­­ îndrumarea comitetului executiv a sfatul popular raional, nu au desfă­șurat ,o muncă politică susținută în rândurile țăranilor muncitori pentru a-i convinge „să-și predea în întregime și în termen cotele și nu au luat măsuri pentru ca „salariații sfaturilor populare comunale, deputații sa fie in frunte la predarea cotelor, — exemplu pen­tru întreaga țărănime muncitoare. Neîndeplinirea planului de colectare în­­ comunele Roma și Leorda se dato­­rește faptului că însăși secretarii orga­nizațiilor de bază din Teigoara, Roma și Dolina, Cojocaru Petru, Francu Mi­­hai și Coșman Ioan, nu și-au predat în întregime­­ cotele de carne și lapte. O­­ vină serioasă Îin neînțeplinirea pla­­nului de colectare o poartă împuter­nicitul „raional C.S.C., tov. Asimini­­cesei Ion, care nu a luat­­ toate măsurile pentru­­ mobilizarea tuturor colectorilor din comune, în vederea îndeplinirii zilnice a ritmului de colectare. Tov. Asiminicesei­­ Ion a tolerat atitudinea de nepăsare a colectorului principal Hurjui „Petru, față de problema co­lectărilor­­ de lapte și carne, împuter­nicitul­­ raional C.S.C. și comitetul e­­xecutiv­­ al sfatului popular raional nu au luat nici o măsură împotriva ati­tudinilor de gură-cască ale unor colec­tori­­ principali ca Purice Ion care nu obligă chiaburii Gheorghe D. Radu și­­ Vițel D. Dumitru din Tudora să-și predea­­ cotele ce se datorează statului. Nu „au fost luate măsuri nici împo­triva­­­ colectorului Iureț Gh. loan din Corni ,care manifestă mult zel și prie­tenie ,față de rudele sale chiaburești Vasile (Gh. Iureț, Ion I. Iureț, Vasile Vizitiu­­ și alții. Asemenea atitudini străine­­ de linia politică a partidului trebuie­­ stârpite din rădăcini. Deasemenea „nu peste tot deputații și Salariații sfaturilor populare și ai celorlalte­­ instituții din comune au fost cei­­­ dintâi care­ să-și fi predat cotele, și­­ nu au mobilizat țăranii muncitori să-și îndeplinească obligațiile către­ stat. Astfel, deputații raionali și comunali Hariga Gheorghe din Gorbănești, s salariat la sfatul popu­lar comunal, Marica Manole învăță­toare,­­deputat comunal în comuna Cu­­corăni, Hăilă Dumitru,, depu­tat și salariat al sfatului popular co­munal Corni, Andriescu Teodor, pre­­­ședintele cooperativei din Roma Ruseschi Ilie și Teodor Lupu salariați­­ ai stației C. F. R. Le­orda. Frppc­u Alexandru dirigintele Of. P.T.T. Leorda și alții, amână în mod nejustificat predarea cotelor, con­stituind un exemplu negativ in fața țărănimii muncitoare fără ca organi­zațiile de bază și conducerile întreprin­derilor respective să se arate că preda­rea cotelor este o obligație de stat care „trebuie respectată și care nu poate fi amânată.­­ Lipsa­­ de colaborare între conducerea Ageracoop (director tov. ,M. Go­denberg) și­­ organele de colectare de la raion și comune „împiedică buna desfășurare a planului „de colectări la lapte. Orga­nele­­ cooperației raionale nu au luat toate „măsurile împotriva unor preșe­dinți­­ și salariați de cooperative care nu și-au predat cotele către stat. Se „tărăgănează de asemenea înzestrarea în „bune condițiuni a unor centre de recepționare a laptelui, iar in alte locuri unii președinți și­ gestionari de­­ cooperative, cum ar fi de pildă la Roma: „Mândrești, Cotârgaci, Poiana, Coșula, Hănțești, Corni, etc. nu se îngrijesc­­ de organizarea centrelor de recepționare „care stau zile întregi în­chise, c cea ce face ca mulți țărani mun­citori­­ să fie nevoiți să se întoarcă cu cotele de lapte. Neîndeplinirea­­ planului de colectare la „lapte și carne se datorește în mare măsură faptului că organele financiare și­­ sanitare raionale și comunale, nu au luat măsurile legale împotriva pro­prietarilor de stâni particulare , ca­re nu-și îndeplinesc obligațiile față de stat. (continuare în pag. 3-a) S IN ACEST NUMĂR: In întâmpinarea Congresului și Festivalu­lui — sărbători ale păcii și tinereții: Prin­tre viitorii tehnicieni textiliști : La școala de tractoriste ; Spartakiada satelor (pag. 2-a). Din experiența înaintatei agriculturi so­vietice — I. Pilipenco — Cum am organizat campania de recoltare (pag. 2-a). I. Doreanu — Mai multă atenție pentru buna gospodărire a orașului (pag. 3-a). — I. Mreană — Sa fie respectat agrominimul în Comuna Nicșeni (pag. 3-a), — Combaterea febrei aftoase (pag. 3-a). — Comunicatul delegației coreeano-chineze la tra­tativele de armistițiu din Coreea cu privire la acordul realizat în chestiunea repatrierii prizo­nierilor de război (pag. 4-a). Pentru o producție agricolă sporită! Fruntași în întrecerea socialistă organizați pe brigăzi și echipe, membrii gospodăriei agricole colective „Ștefan Gheorghiu” din Vânători, în­suflețiți de Cuvântarea rostită de tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Con­gresul fruntașilor din gospodăriile a­­gricole colective, luptă cu avânt pentru întărirea și consolidarea gospodăriei lor­­ colective, pentru dobândirea unei recolte îmbelșugate în acest an. După ce au terminat în întregime privitul culturilor cerealiere, colecti­viștii au pornit la lucrările de pra­­șilă. , Ei au prășit și rărit cele 9 ha. cu sfeclă de zahăr și furajeră, 10 ha. floarea soarelui, 15 hectare porumb, 8 ha. cartofi și altele. Colectiviștii Dascălu Dumitru, Ia­­cob Ioan, Calimandriuc Constantin, Maria­­ Iftime, Maria Calimandriuc și alții, )se află în fruntea întrecerii so­cialiste la muncile de întreținere a culturilor. . O grijă deosebită se acordă și muncii la grădina de legume și zar­zavaturi. Până acum au fost răsădite pe o suprafață d­e 4 ha: ceapă, varză, ardei, roșii, etc. In vederea asigurării bunei reușite a campaniei de recoltări, colectiviștii au pregătit, curățat și desinfectat ma­gazin­­ de cereale a gospodăriei. Coresp. Boghian Vasile și Iovan Grigore Au început prașila II-a Membrii gospodăriei agricole colec­tive „Secera și Ciocanul” din satul Dracșani comuna Sulița, acordă o a­­tenție deosebită îngrijirii culturilor. Ei aplică­­ cu strictețe regulile agrotehnice fiind convinși că numai în felul a­­cesta­­ vor putea obține o recoltă spo­rită la hectar. Antrenați în întrecerea socialistă, ei au terminat în întregime de privit cele 80 hretare însămânțate cu păroase de toamnă­­ și primăvară precum și pra­șila I-a la cele 50 ha. de porumb, 16 ha. „floarea soarelui, 5 ha. cartofi, 3 ha. sfeclă furajeră și altele. In fruntea acestor munci se află colectiviștii loan P. Marin, Hareta Alexa Maria, și alții, din brigada II-a de câmp condusă de brigadierul Toader H. Răutu. Nu au rămas­­ în urmă nici colectiviștii Va­sile Pânzaru și Florica Mustață din brigada I-a și alții. Zilele acestea co­lectiviștii au pornit și prașila Il-a. Peste tot, în cadrul gospodăriei co­lective munca se desfășoară cu in­tensitate. „Pentru a face să crească veni­turile gospodăriei, se desvoltă neîn­cetat ramurile anexe. In prezent se transportă materialul lemnos necesar construirii unei cocine pentru ferma de porci, s’a procurat țiglă pentru a­­coperirea remizei care va adăposti a­­telajele gospodăriei și altele. Coresp. Șaramet Miliei întovărășirii aplică regulile agrominimului La întovărășirea agricolă din Roma muncile de întreținere a culturilor se desfășoară cu avânt. Membrii acestei­­ întovărășiri au învățat din sfa­turile agronomilor că îngrijirea la timp a culturilor aduce o importantă contribuție „în ridicarea producției a­­gricole la hectare. Pentru aceasta ei execută în cele mai bune condițiuni lucrările „de îngrijire a culturilor. Mobilizați „și ajutați zi de zi de or­ganizația de partid, membrii întovă­rășirii „obțin succese frumoase. Ei au terminat de mult privitul culturilor de toamnă precum și al legumelor, prașila I și II la 20 ha, floarea spa­și­relui­­ și 21 ha. sfeclă de zahăr. Realizările obținute până acum in acțiunea­­ de întreținere a culturilor, se i­d­atoresc muncii depuse zi de zi de comuniștii Olaru Gheorghe, Careu ila­ra!­am­b­ie și alții al căror exemplu a fost urmat de țăranii întovărășiți, Hanachiuc Ilie, Talpan Petru, Co­­valciuc Iordache, care sunt fruntași la­­ plivitul și prașila culturilor. Coresp. Soroșin Dionisie SE ÎNFRUMUSEȚEAZĂ SATELE NOASTRE Noua construcție a școlii elementare din Gorbănești MAI MULTE BUNURI DE LARG CONSUM Pânză peste plan „Pânză mai multă și mai bună”, —­ aceasta „,este lozinca sub care se desfă­șoară larg întrecerea socialistă, la u­­­zinele „textile „Moldova”. Cu „sprijinul conducerii întreprind­­erii,­­au fost aplicate 11 măsuri teh­­nico-organizatorice,­­printre care in­­­tensificarea „șablonării urzelilor, urmă­rirea celor mai bune mișcări a stahaho­­­vistelor (în vederea extinderii acestora pe­­’scară din ce în ce mai largă în rândurile „muncitorilor, distribuirea bă­tăturii ,la locul de muncă, înlocuirea sedaf u­lor, confecționarea „su'uiilor de rezervă ..și extinderea metodelor sovie­tice și ale fruntașilor și stahanoviștilor noștri, datorită cărora s’au redus timpii „morți cu circa 80 °... Mobilizați de organ­izația de partid și de comitetul de întreprindere pen­tru aplicarea pe scară largă a meto­delor înaintate de lucru, muncitorii și tehnicienii sectorului de țesătorie au reușit să producă dela începutul anului peste 100.000 metri pătrați pânză peste plan. Numai în prima decadă a acestei luni,­­printr’o bună organizare a muncii s’au­­­ produs 4375 metri pătrați pânză peste­­ plan. La­­ dobândirea acestor rezultate, în frunte se află secția I-a schimbul C, precum „­și secția IV-a schimbul A din „sectorul­­ țesătorie, care au depășit planul de producție, prima cu 14,50/0," iar ți cea de a doua cu 4o/6. Țesătoarele fruntașe „in producție Ciobanu Aurica, Mihalache i Tinca din secția I-a, Ștefan Maria, Pașaiuc Maria din secția IV-a și multe­­ altele depășesc cu re­gularitate­­ planul de producție în proporție­­ de 25—26o/o, dând pânză mai multă ,și de cea mai bună calitate. Rezultate asemănătoare au dobândit și țesătoarele stahanoviste Curcă Elena, Gainschi Toni, Mihailovschi Emilia, fruntașele­­ în producție Moroșanu Ma­ria, „Chiriac Elvira, Ciuburuc Virgi­nia,­­ Orășanu Natalia și altele. Coresp. Mălinescu Maria­­ și Munteanu Dumitru Roadele luptei pentru economii In întrecerea socialistă, membrii coo­­­perativei de producție meșteșugărească „Muncitorul” din localitate lucrează cu mult avânt. Printr’o bună organi­zare a muncii ei au reușit să îndepli­nească planul de producție pe luna Mai cu 102­0­0. Membrii cooperativei acordă o­ deosebită atenție îmbunătățirii cali­tății produselor. In dorința de a pune la dispoziția oamenilor muncii produse cât mai multe și de bună calitate, mulți­­ dintre membrii cooperativei ca Ivan Gheorghe, Andrei Mihai și alții, produc încălțăminte de calitate supe­rioară și își depășesc normele de lucru.­ In cadrul luptei pentru cât mai multe economii și pentru sporirea can­tității de bunuri de larg consum pen­tru­­ oamenii muncii, în cursul lunii Aprilie­­ și Mai, membrii cooperati­vei au confecționat din deșeuri 785 perechi sandale de vară de bună cali­tate, in valoare de peste 30.000 lei." Coresp. Nedelcu Mihai

Next