Clopotul, 1959 (Anul 15, nr. 1182-1284)

1959-10-14 / nr. 1262

Profejam din faafz l­rífk, unitiva P : SPOTUL ORDM AL COmiTETULUI RAIONAL P.W1.R. 80TD ȘAHI ?!AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Anul XV. Nr. 1262­­ Miercuri 14 octombrie 1959 14 pagini—20 bani Metode înaintate—chezășia succeselor în producție Planara C.C. al P.M.R. din iulie 1959, care a stabilit măsuri de mare însemnătate pentru ridicarea nivelului de trai al poporului, a pus în fața noastră sarcina de a intensifica lupta pentru creșterea producției și a productivității mula­­cii, pentru reducerea prețului de cost, mai ales prin folosirea cu grijă a materiei prime. Cind s-au dezbătut documentele plenarei, fie­care muncitor de la uzinele textile „Moldova“ și-a luat angajamente coliere:«­ Eu, de pildă, m-am angajat ca în loc de 1,5 kg. fire peste plan cît îmi propusesem înainte, să dau zilnic 2 kg. și să reduc deșe­urile cu 50 grame. Iată ce metode de lucru folosesc pe­ntru a-mi îndeplini și depăși an­gajamentul. De obicei, cînd sosesc la lucru, înainte cu 10 minute de începerea schimbului, îmi pun ma­șina la punct, urmăresc ca toate fusele să fie în funcție și observ ca mașina să fie alimentată cu semitort. In timpul lucrului respect în mod riguros traseul de deservire, pen­tru ca supravegherea fiecărui fus să fie făcută în același interval de timp. In cadrul traseului de lucru, pe lingă lichidarea ruperilor efectuez și programul de curățenie. Trebuie să menționez că de operația de curățe­nie mă ocup mai­­ mult în timpul cît se formează țeava și nu la început sau sfîrșit de levată cînd frecvența de ruperi este mai mare. La mașinile cu înelușe con­tează foarte mult curățenia pentru bui­ul mers al mașinii. Din expe­riența pe care am dobîndit-o pînă în prezent, m-am convins că res­pectarea graficului de curățenie asi­gură reducerea frecvenței de ruperi cu peste 50 la sută. Urmărind îmbunătățirea perma­nentă a calității firului, execut o­­perațiunea de legare a semîtoriului și lipirea firului în mod corect așa cum am învățat în cadrul acțiunii de generalizare a celor mai bune operațiuni după metoda Kovaliov. M-am convins că lipirea firul­u prin răsucire dă o înnădire rezis­tentă și totodată nu dăunează cu nimic calității firului. Cunoscînd cauzele ruperilor K mașina cu inelușe, am învățat să lichidez singură unele mici defec­țiuni și acest lucru îmi este de folos deoarece în felul acesta nua am niciodată fuse inactive. Rupe­rile sînt de obicei la aceleași fuse și consider că merită să pierdem puțin timp cu punerea la punct a fusului respectiv decît să avem me­reu ruperi. In agenția mea am în perma­nență economisirea materiei prime. Acest lucru îl realizez prin sor­tarea deșeurilor pe categorii, prin strîngerea în lada de retururi a fiecărui gram de bumbac pentru a nu se pierde. Metodele ce le aplic precum și măsurile luate pentru folosirea din plin a capacității mașinii, mi-au dat posibilitatea ca la cele două părți de ring la car­e lucrez să ob­țin lunar o depășire de peste 60 kg. fire. Alături de celelalte filatoare, pă străduiește să produc fire mai multe, mai bune și mai ieftine, contri­buind astfel la realizarea angaja­mentului luat de colectivul de muncă al întreprinderii noastre. GRAUR VALENTINA si a­pare la uzinele textile „Moldova“ Realizări însemnate In atenția colectivului de mun­că din secția tîmplărie de la coo­perativa de producție meșteșugă­rească „Tehnolemn“ este calitatea lucrărilor. Datorită acestui lucru, în luna trecută nu s-a primit nici o recl­am­a­ție din partea cumpără­torilor cu privire la calitatea mo­bilei lucrate în cadrul cooperativei. A fost mult solicitată mai ales mobila tip „Constanța“. Paralel cu calitatea, cooperatorii secției tîmplărie acordă o mare im­portanță îndeplinirii planului de producție. In luna septembrie, de exemplu, planul producției globale pe secție a fost depășit cu 59 la sută. S-au evidențiat membrii coope­­­ratori Movilă loan, Asaftei loan, Ioinașcu Nicolae, Belciug Savel și Cioba­nu Vasile, care au depășit pionii­ de producție cu 3—12 la sută. 1j---------------------------------­ In clișeu : Cooperatorii Movilă loan, Asaftei loan și Ionașcu Nicolae lucrînd la ultimele finisări a mobilei tip „Constanța“ Cu toate forțele la executarea lucrărilor­ agricole de toamnă ! Au terminat însămînțările Colectiviștii din Vînători și au convins din proprie experiență că executarea însămînțărilor la timpul optim contribuie la obținerea unor sporuri de recoltă. Anul acesta, de exemplu, au cules în medie la hec­tar peste 2000 kg. grîu. Pentru ca în anul viitor să obțină o producție și mai bogată, conducerea gospodăriei, îndrumată de organizația de bază, a luat mă­surile corespunzătoare pentru exe­cutarea însâmînțărilor de toamnă la timp și în bune condițiuni agro­tehnice. Prin hărnicia de care au dat dovadă mecanizatorii Iftimie Pa­vel și Galani Mircea, ajutați de colecti­viștii Iftîme Ion și Timișan Gheor­­ghe, în ziua de 12 octombrie au fost terminate însămînțări de fie­ toamnă. Colectiviștii au însămîn­­țat 15 ha. cu rapiță, 11 ha. cu secară furajeră, 30 ha. orz de toamnă și 120 ha. cu grîu. Coresp. GH. COVATARU Hărnicia își arată rezultatele Primii din comuna Vlădeni care au terminat însămînțările au fost membrii întovărășirii agricole „6 Martie“ din satul Hrișcani. Munca fiind bine organizată, în ziua de 1­0 octombrie harnicii întovărășiți au terminat de însă min­­­rat cu grîu suprafața de 93 ha. din tarlaua .,Dealul morii“. Intovără iții Ape Lei Dumitru, Me­linte Sofian, Păduraru Mihai, Ma­­caleț Vasile ,au ieșit printre primă la arat cu atelajele proprii, în­­demnînd și pe alții să se urmeze exemplul pentru a grăbi termina­rea însâmînțărilor. Tov. Huceag Dumitru, președin­tele întovărășirii agricole, și Ilie Constantin, brigadier, s-au­­ pre­ocupat mult de buna desfășurare a lucrărilor din campania agricolă de toamnă. Coresp. M. BALAN în toamna acestui an, membrii întovărășirilor agricole din comuna Blîndești au de însămînțat mai mult de 1000 de ha, cu păioase. Pentru executarea însâmînțărilor la timpul optim și în condipuni agrotehnice de care depinde în mare măsură obținerea unor recolte spo­rite în anul viitor era necesar ca organizațiile de bază și comitetul executiv al sfatului popular comu­nal să­ desfășoare o intensă muncă politică și organizatorică, să ajute conducerile întovărășirilor agricole să-și organizeze temeinic munca și să mobilizeze toate forțele la arat și semănat. Mijloacele mecanizate ale Stațiunii de mașini și tractoare din Botoșani repartizate în această comună sunt folosite­­ cu hărnicie de tractoriști. O mare parte de teren însă este neme anizabilă, și deci însămînțările trebuiesc efectuate în comun, cu atelajele proprii ale intovărășiților. Tocmai în această direcție nu s-a insistat îndeajuns. Faptul că nu­meroși întovărășiți printre «ar» Gîlcă Petru, B­ugheac Lazăr, Rep­­ciug Petru, Ulman Gostache, Da­­(Continuare în pag. 3-a) Comuna Blîndești a rămas în urmă Situata însâmînțărilor la data de 12 octombrie 1959 Sesiunea VI-a a sfatului popular raional Sesiun­ea a VI-­a a sfatului popu­lar raional a dezbătut probleme deosebit de importante. In articolul de față vom relata analiza privi­toare la desfășurarea campaniei a­­gricole de toamnă și a preluării de produse contractate și pentru muncile S.M.T. Pentru recolte bogate în anul viitor Deputații și invitații la sesiune au fost informați că deși timpul optim pentru în­­sămînțări a trecut, s-au însămînțat pînă la 8 octombrie din suprafața planificată 61 la sută în gospo­dării agricole de stat, 63 la sută în gospodării agricole colective, iar în întovărășiri 30 la sută. Ținînd seama însă că în gospo­dăriile agricole de stat și colective s-au făcut alături pe majoritatea suprafețelor, există posibil­tatea ca in zilele ce urmează toate însămîn­țările să fie terminate. Referatul prezentat și discuțiile purtate de deputații și invitații Hîn­­țescu Gheorgh­e, Af­oaie Petru, Ma­n­­iga Vasile, Archip Alexandru și alții, au scos în evidență necesi­tatea de a folosi pe lîngă capaci­tatea integrală a tuturor mașinilor agricole, toate atelajele. Participanții la sesiune au apre­ciat ca pozitivă activitatea desfă­șurată de sfaturile populare din Vlădeni, Stîrcești, Roma, Stăuceni și Cristești care, îndrumate de or­ganizațiile de partid, au reușit să mobilizeze în ultimul timp majo­ritatea atelajelor la însămînțări. A fost criticată —­ pe bună drep­tate — activitatea nesatisfăcătoare pe care o desfășoară în rîndul ma­selor de întovărășiți sfaturile popu­lare din Blîndești, Vorona, Gorbă­­nești, care nu s-au preocupat de organizarea muncii în această campanie agricolă. Grija pentru fondul central al statului Asigurarea fondului central al statului prin preluarea produselor contracta­e și p­­ntru muncile S.M.T. a fost în centrul atenției sesiunii, care a evidențiat gospodăriile agri­cole colective „8 Martie“ și „9 Mai“ din Mănăstireni și Unțeni, în­tovărășirile agricole din Nicșeni și Răchiți, ce sunt în frunte la pre­darea produselor agricole contrac­tate. Măsurile luate de comitetul exe­cutiv al sfatului popular raional și de Uniunea raională a cooperati­velor d­e consum au contribuit ca în trei d­ecade să fie preluate 1435 tone f­oarea-soarelui. Acest i­stm de preluare a florii-soarelui putea fi cu mult depășit dacă sfaturile populare din Tudora, Vlădeni, Co­­șula, Cristești și altele ar fi în­drumat permanent activitatea coo­perativelor de consum și ar fi con­vins pe producătorii agricoli să predea la timp cantitățile contrac­tate. Discuțiile purtate în cadrul se­­siulnii au scos în evidență rămî­­ner­ea in urmă a preluării cantită­ților de porumb contractate, deși aproape întreaga suprafață culti­­­vată a fost recoltată. Din 472 tone cît trebuiau preluate pînă în pre­zent au fost preluate doar 126 de tone în echivaleță prin grîu. Sesiunea sfatului popular raional a apreciat ca nesatisfăcătoare acti­vitatea depusă de conducerea Uniu­nii raionale a cooperativelor de consum pentru preluarea p­oluse­­lor contractate. A fost criticată slaba preocupare a sfaturilor popu­lare din Blîndești, Vlădeni, Co­șula, Cristești și altele pentru preluarea porumbului și florii-soarelui cît și a restanțelor la grîu și orzoaica, deși este știut că recoltarea și tre­­ierișul acestor culturi s-a terminat de mult. Preluarea produselor pentru mun­cile S.M.T. a fost mai bine orga­nizată în campania de vară, ceea ce a făcut ca la produsele grîu, orz și ovăz să rămînă numai mici restanțe în cîteva comune. Mai slab se prezintă preluarea florii­­soarelui și porumbului pentru mup­­(Continuare în pag. 3-a)

Next