Clopotul, 1959 (Anul 15, nr. 1182-1284)
1959-10-14 / nr. 1262
Profejam din faafz lrífk, unitiva P : SPOTUL ORDM AL COmiTETULUI RAIONAL P.W1.R. 80TD ȘAHI ?!AL SFATULUI POPULAR RAIONAL Anul XV. Nr. 1262 Miercuri 14 octombrie 1959 14 pagini—20 bani Metode înaintate—chezășia succeselor în producție Planara C.C. al P.M.R. din iulie 1959, care a stabilit măsuri de mare însemnătate pentru ridicarea nivelului de trai al poporului, a pus în fața noastră sarcina de a intensifica lupta pentru creșterea producției și a productivității mulacii, pentru reducerea prețului de cost, mai ales prin folosirea cu grijă a materiei prime. Cind s-au dezbătut documentele plenarei, fiecare muncitor de la uzinele textile „Moldova“ și-a luat angajamente coliere:« Eu, de pildă, m-am angajat ca în loc de 1,5 kg. fire peste plan cît îmi propusesem înainte, să dau zilnic 2 kg. și să reduc deșeurile cu 50 grame. Iată ce metode de lucru folosesc pentru a-mi îndeplini și depăși angajamentul. De obicei, cînd sosesc la lucru, înainte cu 10 minute de începerea schimbului, îmi pun mașina la punct, urmăresc ca toate fusele să fie în funcție și observ ca mașina să fie alimentată cu semitort. In timpul lucrului respect în mod riguros traseul de deservire, pentru ca supravegherea fiecărui fus să fie făcută în același interval de timp. In cadrul traseului de lucru, pe lingă lichidarea ruperilor efectuez și programul de curățenie. Trebuie să menționez că de operația de curățenie mă ocup mai mult în timpul cît se formează țeava și nu la început sau sfîrșit de levată cînd frecvența de ruperi este mai mare. La mașinile cu înelușe contează foarte mult curățenia pentru buiul mers al mașinii. Din experiența pe care am dobîndit-o pînă în prezent, m-am convins că respectarea graficului de curățenie asigură reducerea frecvenței de ruperi cu peste 50 la sută. Urmărind îmbunătățirea permanentă a calității firului, execut operațiunea de legare a semîtoriului și lipirea firului în mod corect așa cum am învățat în cadrul acțiunii de generalizare a celor mai bune operațiuni după metoda Kovaliov. M-am convins că lipirea firulu prin răsucire dă o înnădire rezistentă și totodată nu dăunează cu nimic calității firului. Cunoscînd cauzele ruperilor K mașina cu inelușe, am învățat să lichidez singură unele mici defecțiuni și acest lucru îmi este de folos deoarece în felul acesta nua am niciodată fuse inactive. Ruperile sînt de obicei la aceleași fuse și consider că merită să pierdem puțin timp cu punerea la punct a fusului respectiv decît să avem mereu ruperi. In agenția mea am în permanență economisirea materiei prime. Acest lucru îl realizez prin sortarea deșeurilor pe categorii, prin strîngerea în lada de retururi a fiecărui gram de bumbac pentru a nu se pierde. Metodele ce le aplic precum și măsurile luate pentru folosirea din plin a capacității mașinii, mi-au dat posibilitatea ca la cele două părți de ring la care lucrez să obțin lunar o depășire de peste 60 kg. fire. Alături de celelalte filatoare, pă străduiește să produc fire mai multe, mai bune și mai ieftine, contribuind astfel la realizarea angajamentului luat de colectivul de muncă al întreprinderii noastre. GRAUR VALENTINA si apare la uzinele textile „Moldova“ Realizări însemnate In atenția colectivului de muncă din secția tîmplărie de la cooperativa de producție meșteșugărească „Tehnolemn“ este calitatea lucrărilor. Datorită acestui lucru, în luna trecută nu s-a primit nici o reclamație din partea cumpărătorilor cu privire la calitatea mobilei lucrate în cadrul cooperativei. A fost mult solicitată mai ales mobila tip „Constanța“. Paralel cu calitatea, cooperatorii secției tîmplărie acordă o mare importanță îndeplinirii planului de producție. In luna septembrie, de exemplu, planul producției globale pe secție a fost depășit cu 59 la sută. S-au evidențiat membrii cooperatori Movilă loan, Asaftei loan, Ioinașcu Nicolae, Belciug Savel și Ciobanu Vasile, care au depășit pionii de producție cu 3—12 la sută. 1j--------------------------------- In clișeu : Cooperatorii Movilă loan, Asaftei loan și Ionașcu Nicolae lucrînd la ultimele finisări a mobilei tip „Constanța“ Cu toate forțele la executarea lucrărilor agricole de toamnă ! Au terminat însămînțările Colectiviștii din Vînători și au convins din proprie experiență că executarea însămînțărilor la timpul optim contribuie la obținerea unor sporuri de recoltă. Anul acesta, de exemplu, au cules în medie la hectar peste 2000 kg. grîu. Pentru ca în anul viitor să obțină o producție și mai bogată, conducerea gospodăriei, îndrumată de organizația de bază, a luat măsurile corespunzătoare pentru executarea însâmînțărilor de toamnă la timp și în bune condițiuni agrotehnice. Prin hărnicia de care au dat dovadă mecanizatorii Iftimie Pavel și Galani Mircea, ajutați de colectiviștii Iftîme Ion și Timișan Gheorghe, în ziua de 12 octombrie au fost terminate însămînțări de fie toamnă. Colectiviștii au însămînțat 15 ha. cu rapiță, 11 ha. cu secară furajeră, 30 ha. orz de toamnă și 120 ha. cu grîu. Coresp. GH. COVATARU Hărnicia își arată rezultatele Primii din comuna Vlădeni care au terminat însămînțările au fost membrii întovărășirii agricole „6 Martie“ din satul Hrișcani. Munca fiind bine organizată, în ziua de 10 octombrie harnicii întovărășiți au terminat de însă minrat cu grîu suprafața de 93 ha. din tarlaua .,Dealul morii“. Intovără iții Ape Lei Dumitru, Melinte Sofian, Păduraru Mihai, Macaleț Vasile ,au ieșit printre primă la arat cu atelajele proprii, îndemnînd și pe alții să se urmeze exemplul pentru a grăbi terminarea însâmînțărilor. Tov. Huceag Dumitru, președintele întovărășirii agricole, și Ilie Constantin, brigadier, s-au preocupat mult de buna desfășurare a lucrărilor din campania agricolă de toamnă. Coresp. M. BALAN în toamna acestui an, membrii întovărășirilor agricole din comuna Blîndești au de însămînțat mai mult de 1000 de ha, cu păioase. Pentru executarea însâmînțărilor la timpul optim și în condipuni agrotehnice de care depinde în mare măsură obținerea unor recolte sporite în anul viitor era necesar ca organizațiile de bază și comitetul executiv al sfatului popular comunal să desfășoare o intensă muncă politică și organizatorică, să ajute conducerile întovărășirilor agricole să-și organizeze temeinic munca și să mobilizeze toate forțele la arat și semănat. Mijloacele mecanizate ale Stațiunii de mașini și tractoare din Botoșani repartizate în această comună sunt folosite cu hărnicie de tractoriști. O mare parte de teren însă este neme anizabilă, și deci însămînțările trebuiesc efectuate în comun, cu atelajele proprii ale intovărășiților. Tocmai în această direcție nu s-a insistat îndeajuns. Faptul că numeroși întovărășiți printre «ar» Gîlcă Petru, Bugheac Lazăr, Repciug Petru, Ulman Gostache, Da(Continuare în pag. 3-a) Comuna Blîndești a rămas în urmă Situata însâmînțărilor la data de 12 octombrie 1959 Sesiunea VI-a a sfatului popular raional Sesiunea a VI-a a sfatului popular raional a dezbătut probleme deosebit de importante. In articolul de față vom relata analiza privitoare la desfășurarea campaniei agricole de toamnă și a preluării de produse contractate și pentru muncile S.M.T. Pentru recolte bogate în anul viitor Deputații și invitații la sesiune au fost informați că deși timpul optim pentru însămînțări a trecut, s-au însămînțat pînă la 8 octombrie din suprafața planificată 61 la sută în gospodării agricole de stat, 63 la sută în gospodării agricole colective, iar în întovărășiri 30 la sută. Ținînd seama însă că în gospodăriile agricole de stat și colective s-au făcut alături pe majoritatea suprafețelor, există posibiltatea ca in zilele ce urmează toate însămînțările să fie terminate. Referatul prezentat și discuțiile purtate de deputații și invitații Hînțescu Gheorghe, Afoaie Petru, Maniga Vasile, Archip Alexandru și alții, au scos în evidență necesitatea de a folosi pe lîngă capacitatea integrală a tuturor mașinilor agricole, toate atelajele. Participanții la sesiune au apreciat ca pozitivă activitatea desfășurată de sfaturile populare din Vlădeni, Stîrcești, Roma, Stăuceni și Cristești care, îndrumate de organizațiile de partid, au reușit să mobilizeze în ultimul timp majoritatea atelajelor la însămînțări. A fost criticată — pe bună dreptate — activitatea nesatisfăcătoare pe care o desfășoară în rîndul maselor de întovărășiți sfaturile populare din Blîndești, Vorona, Gorbănești, care nu s-au preocupat de organizarea muncii în această campanie agricolă. Grija pentru fondul central al statului Asigurarea fondului central al statului prin preluarea produselor contractae și pntru muncile S.M.T. a fost în centrul atenției sesiunii, care a evidențiat gospodăriile agricole colective „8 Martie“ și „9 Mai“ din Mănăstireni și Unțeni, întovărășirile agricole din Nicșeni și Răchiți, ce sunt în frunte la predarea produselor agricole contractate. Măsurile luate de comitetul executiv al sfatului popular raional și de Uniunea raională a cooperativelor de consum au contribuit ca în trei decade să fie preluate 1435 tone foarea-soarelui. Acest istm de preluare a florii-soarelui putea fi cu mult depășit dacă sfaturile populare din Tudora, Vlădeni, Coșula, Cristești și altele ar fi îndrumat permanent activitatea cooperativelor de consum și ar fi convins pe producătorii agricoli să predea la timp cantitățile contractate. Discuțiile purtate în cadrul sesiulnii au scos în evidență rămînerea in urmă a preluării cantităților de porumb contractate, deși aproape întreaga suprafață cultivată a fost recoltată. Din 472 tone cît trebuiau preluate pînă în prezent au fost preluate doar 126 de tone în echivaleță prin grîu. Sesiunea sfatului popular raional a apreciat ca nesatisfăcătoare activitatea depusă de conducerea Uniunii raionale a cooperativelor de consum pentru preluarea poluselor contractate. A fost criticată slaba preocupare a sfaturilor populare din Blîndești, Vlădeni, Coșula, Cristești și altele pentru preluarea porumbului și florii-soarelui cît și a restanțelor la grîu și orzoaica, deși este știut că recoltarea și treierișul acestor culturi s-a terminat de mult. Preluarea produselor pentru muncile S.M.T. a fost mai bine organizată în campania de vară, ceea ce a făcut ca la produsele grîu, orz și ovăz să rămînă numai mici restanțe în cîteva comune. Mai slab se prezintă preluarea floriisoarelui și porumbului pentru mup(Continuare în pag. 3-a)