Clopotul, 1964 (Anul 20, nr. 1700-1803)
1964-04-08 / nr. 1727
A V V ÜRUL HH Kr. 1727 Miercuri 8 aprilie 1964 a PAghil 20 BARI Lucrările agricole de primăvară la timp și la un înalt nivel agrotehnic A sosit primăvara și odată cu aceasta pe ogoarele gospodăriilor colective au început lucrările agricole. Mecanizatorii de la stațiunile de mașini și tractoare s-au străduit să repare tractoarele și mașinile agricole în bune condițiuni punînd un accent deosebit pe însușirea cunoștințelor profesionale și mai cu seamă pe însușirea unor bogate cunoștințe agrotehnice. La rîndul lor, colectiviștii au pregătit semințele necesare și au reparat mașinile și celelalte unelte agricole, iar colectiviștii ce vor lucra pe semănători au fost instruiți temeinic. De cîteva zile, numeroase gospodării agricole colective au început semănatul mazării, borceagului, macului, muștarului, lucernei și a celorlalte plante ce se seamănă în prima epocă. Acolo unde organizațiile de partid, consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective au organizat munca în bune condițiuni chiar din primele zile s-au obținut rezultate bune. Colectiviștii din Răuseni, îndrumați de inginerul agronom Mihai Croitoru, au pornit cu toate forțele la semănat, folosind mijloacele mecanizate de la S.M.T. Albești și atelajele gospodăriei colective. In primele zile au însămînțat 70 ha mac, 48 ha lucernă, 52 ha in pentru ulei, 30 ha muștar și 30 ha sfeclă de zahăr, evidențiindu-se șefii de brigadă Neculaie Andrei, Vasile Matei, Ștefan Oancea și alții. Suprafețe însemnate cu culturi din epoca s-a au fost însămînțate la gospodăriile agricole colective din Pleșani, Călărași, Buimăceni-Șătrăreni Copălăui, Sînta Maria, Leorda Rînghilești și altele. Pentru a menține apa în sol, paralel cu semănatul, în gospodăriile colective a început grăpatul ogoarelor de toamnă. Colectiviștii din Gorbănești au grăpat cu atelajele peste 200 ha, iar cei din Iurești—Cernești — 60 ha. Semănatul culturilor de primăvară la timpul optim și în bune condițiuni contribuie la sporirea producției agricole. De aceea, este necesar grăbirea pregătirii terenului, a semănatului și executarea lucrărilor la un nivel agrotehnic înalt, în prezent s-au creat condiții bune de lucru aproape în toate unitățile socialiste. Inginerii și tehnicienii agronomi, conducerile gospodăriilor agricole de stat, stațiunilor de mașini și tractoare și gospodăriilor colective au datoria să mobilizeze toate forjele pentru însămînțarea la timpul optim a culturilor din epoca sa. Cîmpul trebuie să fie vizitat zilnic pentru ca imediat ce sînt create condiții de lucru, chiar pe porțiuni de teren mai mici, să se treacă la însămînțat. Buna funcționare a tractoarelor și mașinilor agricole depinde de organizarea muncii în brigăzile de tractoare, aprovizionarea cu carburanți și lubrifianți, înlăturarea defecțiunilor semnalate. Chiar la începutul campaniei la gospodăria colectivă din Zlătunoaia s-au pierdut două zile bune de lucru din cauză că tractoriștii din brigada a X-a de la S.M.T. Albești condusă de tov. Gheorghe Mardare au lipsit. O situație neplăcută este și la gospodăria colectivă din Cucorăni. Așa cum ne-a spus tov. I. Mihailovici, inginer agronom, 4 tractoare reparate la Uzina de reparații din Botoșani nu pot începe lucrul pentru că au ajuns defecte. De asemenea, la brigada de mecanizatori lipsesc carburanți și lubrifianți, furtune și cilindri de forță etc. din cauză că conducerea S.M.T. Bucecea nu a acordat atenția cuvenită acestui lucru. (Continuare în pag. 4-a) In interiorul ziarului . — Inițiativa deputaților în întrecerea patriotică. — In mijlocul colectiviștilor. •— La plantatul pomilor. (pag. 2-a) — Pentru activității îmbunătățirea pe tărîmul presei. — Analizînd rezultatele la învățătură pe trimestrul al doilea. — La grădinița colectivei. (pag. 3-a) Producție sporită și de calitate Aproape toate brigăzile din sectorul de lenjerie a fabricii de confecții „Botoșani“ au fost distinse cu Diploma de fruntașe în întrecerea socialistă pe anul 1963. Dezvoltînd întrecerea socialistă, pentru îndeplinirea cu succes a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, colectivul sectorului a depășit în primul trimestru sarcinile de plan cu 7752 cămăși. O contribuție de seamă la obținerea acestor rezultate a adus-o și brigada nr. 24 în cadrul căreia lucrează și iov. Elena Ungureanu, distinsă cu insigna de „Fruntaș în întrecerea socialistă” pe anul 1963. Tovarășa Elena Ungureanu la mașina de butonieră. Hărnicia mecanizatorilor Lucrările agricole la gospodăria colectivă din Boburești se desfășoară din plin. Mecanizatorii de la brigada Vila de la Stațiunea de mașini și tractoare Albești au dat cu polidiscul numai într-o singură zi peste 40 hectare. Pe terenul pregătit s-a însămînțat mac. In frunte la lucrările agricole se află brigăzile I-a și a IV-a conduse de tov. Gheorghe Antoci și Nicolae Chelaru. Coresp. C. CIUBOTARU înfăptuiesc angajamentele Muncind cu avînt pentru înfăptuirea angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre, membrii cooperativei de producție meșteșugărească „Progresul” au încheiat primul trimestru al anului cu importante succese. Planul producției globale, de exemplu, a fost realizat în proporție de 115,3 la sută. In comparație cu aceeași perioadă a anului trecut producția a crescut cu 37 la sută iar la deservirea populației cu 30 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obținute de către secțiile conduse de tov. Constantin Alexandrescu, Gheorghe Zaharia, Ilie Coluneac, Alexandru Hoban și alții. Depășirile înregistrate au fost posibile printr-o mai bună organizare a muncii și înființarea de noi secții de producție precum și organizarea unei expoziții cu vînzare a produselor. Coresp. V. UNGUREANU Un puternic stimulent în anul 1963, colectivul de muncă al uzinelor textile „Moldova“ a desfășurat activitatea productivă concomitent cu efectuarea lucrărilor de modernizare a utilajului și de montare a unor noi mașini. Mobilizate de către organizațiile de partid, filatoarele și țesătoarele întreprinderii au reușit, învingind unele greutăți, să-și îndeplinească cu succes planul de producție la toți indicii și angajamentele luate în întrecerea socialistă. Astfel, planul producției globale pe anul 1963 a fost îndeplinit în proporție de 101,3 la sută, al producției, marfă cu 103,3 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 1,4 la sută și s-au obținut economii peste plan la prețul de cost în valoare de 450.000 de lei. Muncitorii uzinelor au produs peste prevederile planului 44.300 kg fire și 33.500 m p țesături. 84,5 la sută din producția de fire s-a încadrat la calitatea A, iar 40,9 la sută din producția de țesături — la calitatea extra. Pentru succesele repurtate în producție, uzinelor textile ,,Moldova” i s-a acordat de către consiliul local al sindicatelor „Diploma de întreprindere fruntașă în întrecerea socialistă” pe anul 1963 pe ramura industriei ușoare din oraș și raion. Exprimîndu-și satisfacția pentru distincția acordată, mai mulți vorbitori care au luat cuvîntul, printre care Aglaia Duceag, Florica Blănării, Natalia Corneanu și-au manifestat hotărirea de munci cu și mai mult avînta pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Ară In ultimile zile pămîntul s-a zvîntat mult permițînd pe unelelocuri începerea arăturilor de primăvară. Astfel, pe tarlalele numite „Bobeica“ și „Coasta Pușcașii“ s-au arat pînă în prezent peste 16 ha. Aici a început să se însămînțeze borceag și mazăre de grădină. La aceste lucrări s-au evidențiat colectiviștii: Gheorghe Luncă, Adam Ichim, Vasile I. Corneschi si Ilie Mangalagiu și alții. Coresp. N. MORARU și seamana Materia primă — la baza sporirii producției de zahăr După cum se știe, la sfîrșitul sesenalului producția de zahăr trebuie să crească aproape încă o dată față de cea realizată în anul 1959. La îndeplinirea acestei sarcini este chemată să-și aducă contribuția și fabrica de zahăr „Siretul” din Bucecea. Pentru realizarea producției de zahăr planificată, fabrica își asigură materia primă prin contractele încheiate cu gospodăriile agricole colective producătoare de sfeclă de zahăr. Multe gospodării agricole colective, acumulînd o bună experiență în cultivarea sfeclei de zahăr, a obținut mari producții la hectar. Gospodăriile agricole colective din Verești, Corni și altele din raionul nostru, obținînd în medie 14.000—18.000 kg sfeclă de zahăr la hectar, au adus o contribuție de seamă la aprovizionarea fabricii noastre cu materia primă. Anul trecut, unele gospodării agricole colective au obținut recolte scăzute de sfeclă de zahăr. Faptul că gospodăriile colective din Mînăstireni și Trușești au obținut în medie 5—6 tone la hectar, se datorește că nu s-au ales cele mai potrivitei terenuri, nu au fost folosite judicios îngrășămintele organice și chimice, nu s-au executat în bune condițiuni lucrările de însămînțare și întreținere. Recoltînd simultan sfecla de zahăr de pe mari suprafețe și lăsîndu-o timp îndelungat pe cîmp, în grămezi mici, neacoperite, gospodăriile colective din Dumbrăveni, Poiana, Mîndrești, Cristești, Răchiți au pierdut mult prin deshidratare din recolta gata obținută. Pentru obținerea de producții sporite, consiliul agricol raional în colaborare cu reprezentanții fabricii au repartizat sfeclă de zahăr gospodăriilor colective cu terenuri adecvate, cu experiență în această cultură și cu suficiente forțe de muncă. Prin grija întreprinderii a fost asigurată și distribuită gospodăriilor agricole colective sămînță de bună calitate pentru suprafețele contractate. De asemenea, fabrica a pus la dispoziția gospodăriilor colective un număr de 225 semănători cu tracțiune animală. Urmează ca gospodăriile colective să acorde mai multă atenție continuării acțiunii de fertilizare a solului, lucrărilor de pregătire a terenului înainte de însămînțare în vederea asigurării unui pat germinativ corespunzător. Semănatul să fie GH. MIHALACHE director Inginer D. BLAJ director adjunct la fabrica de zahăr „Șiretul" din Bucecea (Continuare în pag. 3-a)’