Clopotul, 1967 (Anul 23, nr. 2013-2116)

1967-04-08 / nr. 2040

— y -A K 1 Imjl % (o­­­[/)■ BlBLl PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNI ORGAN AL COMITETULUI RAIONAL BOTOȘANI AL P.CR ȘI AL SFATULUI POPULAR RAIONAL NR. 2040 ANUL XXIII | SÎMBRĂ 8 apRiLie 23S7­­­4 PAGINI 20 BANI Timpul înaintează, lucrările agricole au rămas în urmă. . Din datele statistice de la Consiliul agricol reiese că In cooperativele agricole care aparțin orașului Boto­șani s-au terminat arăturile, in schimb cele din raion mai au de arat 2017 ha. în coo­perativele agricole din Ște­­fănești, Sulița, Unțeni, Hli­­piceni și altele există supra­­fețe mari de arat. Totuși, în aceste unități nu se pune accent pe folosirea atelaje­lor la executarea arăturilor, mai ales pe­ terenurile unde nu se poate lucra mecanizat. Acolo unde în toamnă s-a făcut un volum mare de a­­rături, există posibilitatea a­­cum să fie îndreptate toate torțele spre executarea ce­lorlalte lucrări ale solului și însămînțat. Discutînd cu tov. Mircea Fetti, președinte al consi­liului agricol raional, ne-a spus : — într-adevăr, ploile care au căzut au îngreunat exe­cutarea lucrărilor agricole, dar nu-i mai puțin adevărat că mulți specialiști folosesc aceasta ca un motiv pentru a justifica anumite deficien­țe în orga­nizarea muncii. Deficiențele de care amin­tea interlocutorul sunt evi­dente în cooperativele agri­­cole din Rînghilești, Brehu­­ești, SiminVea, Pleșani, Co­­șula, Oneaga, Stîncești unde S-a însămînțat foarte puțin. Majoritatea cooperativelor agricole au de însămînțat suprafețe apreciabile cu floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Dar pînă acum s-a însămînț at destul de puțin. La Buimăceni, din 230 ha planificate, abia 7 ha s-au semănat cu floarea-soarelui. La Nicșeni, Roma, care au destinat pentru cultura sfec­lei de zahăr suprafețe cu­prinse între 280—300 ha nu s-a însămînțat încă nimic. Aspectele prezentate mai sus ne permit să apreciem că unele lucrări — arăturile, pregătirea terenului, — sînt rămase în urmă, ceea ce în­­tîrzie și semănatul. Este de datoria consiliilor de condu­cere a cooperativelor agri­cole să folosească toate a­­telajele la executarea ară­turilor pe terenurile situate în pantă, unde gradul de u­­miditate a solului permite această lucrare. De aseme­nea, pregătirea terenului pentru semănat este o lu­crare care nu suferă nici o amînare, pentru a termina vnsămîntatul florii-soarelui și a celorlalte culturi din urgenM I­a, și a accepra semănatul sfeclei de zahăr. Condițiile climatice din a­­ceastă Primăvară obligă pe specialiștii din unitățile a­­gricole să folosească din plin orice oră bună de lu­cru, să controleze permanent starea terenului și să aleagă parcelele pe care se poate lucra în condii­i optime. Proocur­a­j pentru un uit m înalt de lucru, conducerile unităților, consil­ul agricol raio­at si irib­ de orăse­­minați­a st rai­nală a co­­ne­­rativelor agricole de pro­ducție nu trebuie să scape din vedere calitatea lucră­rilor. I I I lâ^SCU1 © TINEREȚE — PASIUNI, ASPIRAȚII, PONDERI © MAI APROAPE DE PRODUCȚIE « NOTE : SA SE FACĂ LUMINA ; GOSPODI­NELE AȘTEAPTA­U OGLINZI informa Noi modele Jucăriile cu marca fabricii de confecții „Botoșani“ întrunesc aprecieri bune din partea cumpărătorilor. Muncitorii acordă o deosebită atenție îmbunătățirii calității și creșterii numărului de modele. Recent s-au contractat noi modele de jucării create și omologate în fabrică. Pentru trimestrul II, numărul modelelor fabricate aici se ridică la 34. TI! ASPECT DIN SECȚIA JUCĂRII A FABRICII DE CONFECȚII „BOTOȘANI"’ II Succesele ceferiștilor Ceferiștii vereșteni au în­scris noi succese pe grafi­cul întrecerii socialiste. în luna ma­tie, planul a fost realizat în proporție de 101­­ la sută, asigurîndu-se re­gularitatea transporturilor de mărfuri și călători. Re­ducînd timpul de staționa­­re a vagoanelor s-au în­cărcat și descărcat în ace­lași interval de timp, pes­te normă, 50 de vagoane. La staționarea vagoanelor în tranzit cu manevră s-a redus timpul cu 5 la sută, în întrecerea socialistă s-au remarcat muncitorii Constantin Raicu, Petru Manoilă, Ioan Robu, Vasile Tașcă și Mircea Mustață. XXX\VV\XXX\X\XXXXXXXXX\>X''OXXX^^X^XX\XX^XXXXNVXVÄX>X^X^XXXXXV*V^X\^XWXX^XXXXV.VVXXXXXX\XXXXXVXXXXVVXXXX>X^XXXX^X^X^^^X^XX\X-VXXX^XXXXXXNX'»XXXXXXXX^>X\XXXXXX-N Abuzai și neglijența au provocat nume avaunsul obștesc Cu un an în urmă, adu­narea generală a coopera­torilor din Coșula au ales în fruntea lor pe Mihai Pascaru. Atunci oamenii considerau că noul preșe­dinte se va strădui să or­ganizeze și să conducă mai bine activitatea cooperati­vei agricole. Dar părerile lor nu s-au adeverit. După numai cîteva luni, Mihai Pascaru și-a format propria sa concepție pri­vind drepturile și datoriile unui președinte al coopera­tivei agricole. El socotea că împuternicirea acordată de cooperatori îi dă dreptul să facă orice, fără să dea so­coteală nimănui. El a în­călcat principiul muncii co­lective în cadrul consiliu­lui de conducere ceea ce a avut ca urmare directă și nerespectarea democrației cooperatiste, în loc să do­vedească inițiativă, să su­pună propunerile sale con­siliului de conducere, lua hotărâri de unul singur. Mai mult, într-un timp scurt, începe să manifeste o ati­tudine de nesocotire a pă­rerilor cooperatorilor, de­vine brutal, ajungând chiar în lovirea celor care i-au acordat încrederea. Mai grav este faptul că fostul președinte încalcă prevederile Statutului coo­perativei agricole de pro­ducție, hotărîrile adunării generale și a consiliului de conducere, aducînd prin a­­ceasta prejudicii avutului obștesc. Deși nou în aceas­tă funcție, Mihai Pascaru caută pe orice cale să-și satisfacă în primul rînd propriile lui interese, negli­­jînd bunul mers al trebu­rilor din cooperativa agri­colă. De la sine putere și-a atribuit, pe lingă lotul dat în folosință, o suprafață de teren pe care a cultivat-o și a strîns recolta. O parte din terenurile cooperativei agricole sînt dispersate în tarlale la dis­tanțe destul de mari de sat. Pe una din acestea, în apropierea satului Ghilă­­nești, comuna Cristești, coo­perativa agricolă are aproa­pe 1 ha de viță de vie; îm­preună cu alți cooperatori, președintele „a evaluat“ producția la 562 kg stru­guri. In schimbul acestei aprecieri arbitrare, pe care nici nu avea drept s-o facă, a primit cîteva damigene de vin, învoială necinstită, din care și-a luat „partea leului”. In activitatea economică și financiară a cooperative­lor agricole s-au stabilit norme de ținerea eviden­ței și de manipulare a pro­duselor. Neluîndu-le însă în considerare, președintele cooperativei a căutat pe orice cale să creeze plusuri de produse, prin neînre­­gistrarea lor corectă. Din dispoziția lui n-au fost în­registrate peste 100 de litri țuică. — In perioada fabricării țuicii, — ne spune coopera­torul Dumitru Prelipceanu, gestionarul unui cazan, — am eliberat pe baza bonu­rilor de mînă trimise de președinte și de vicepreșe­dintele Mihai Țivlică mai mult de 100 de litri. Așa se explică că de la 4 cazane de țu­că, cooperativa agricolă a obținut un venit de numai 3000 de lei. Munca unui președinte al cooperativei agricole cere o înaltă răspundere și co­rectitudine. Or, președinte­le cooperativei n-a ținut seama de aceasta, dove­dind părtinire față de prie­teni și rude pe care i-a re­partizat la lucrări ușoa­r, ca să realizeze mai multe zile-muncă. Fără să se con­sulte cu nimeni a înlocuit pe cooperatorul Vasile Che­­traru care lucra ca încăr­cător pe mașină și a repar­tizat în loc pe fiul său și un nepot care pînă atunci n-au făcut nici o zi­ muncă. Organizarea muncii în cooperativa agricolă cere preocupare și consultarea membrilor consiliului de conducere, a brigadierilor, A. PATACHE (Continuare in pan. a 3-a) Concert simfonic Ieri, la ora 20,30, în sala Teatrului de stat „M. E­­minescu”, Filarmonica de stat din localitate a pre­zentat sub bagheta dirijoru­lui Tobias Schwager un concert simfonic. La reușita lui și-a adus contribuția pianista Sofia Cosma din București. Concertul s-a bucurat de succes. I Oată stima Zilele trecute, o echipă a Centrului de recoltare și conservare a singelui din Botoșani a organizat acțiune de recoltare in co­­­muna Dumbrăveni. Intr-o singură zi s-au prezentat 86 de țărani cooperatori ca­re s-au înscris pe lista do­­nați­­ilor onorifici de singe. Printre primii s-a înscris familia țăranului coopera­tor Ion Dascălu formată din trei membri. A urmat apoi Dumitru Crețu, Vasile Ște­fan, Lucreția Solovăstru, Traian Bălan... ----“-----------*--­ Ia noul magazin universal — la coșulețul acesta și alege­ți ce dorești să cum­peri. Pe urmă socotim cu­ trebuie să plătești — ex­plică unei țărance gestio­narul raionului cu auto­servire de la noul maga­zin universal din Corni, dar de curînd în folosin­ță-Oamenii se obișnuiesc să facă cumpărături la ra­ionul cu autoservire. Aici găsesc din abundență pro­­­­dusele de care au nevoie. Cetățenii din Corni se mîndresc cu noul maga­zin, construit în centrul satului. La etaj sunt raioa­ne de confecții - încălță­minte, galanterie - tricota­je - mercerie, țesături bi­ne aprovizionate cu măr­furi cerute de cooperatori. — Aș vrea să cumpăr un costum de haine — se adresează un țăran coope­rator gestionarei de la ra­ionul confecții. — încercați acesta, vi se potrivește foarte bine ! — recomandă cu căldură­­ tînăra gestionară Elena Saucă. Numeroși cumpărători sînt deserviți cu diferite țesături de către gestio­nara Maria Varvariuc. Merită de relevat faptul că atît magazinul univer­sal cît și bufetul sînt do­tate cu mobilier nou. Sea­ra magazinul este iluminat cu becuri fluorescente. I. VLAICU Din nou Mii de elevi din orașul și raionul nostru au dat joi dimineață iarăși bi­nețe școlilor după va­canța de primăvară. A­­cestea i-au primit ospi­taliere ca întotdeauna. Pupitrele băncilor s-au însuflețit. Catedra a ieșit din anonimatul zilelor fără orar, clasa a început să trăiască din nou, tre­pidant, emoțiile inimilor tinere ale elevilor. Pe u­­merii tuturora apasă răspundere , să învețe, să o urce sistematic treptele cunoașterii, ale științei. Trimestrul III este hotă­ în bănci vîtor pentru completarea și consolidarea cunoștin­țelor. Cînd a sunat clopoțelul, la Liceul „A. T. Laurian”, trilurile lui s-au împletit cu glasurile cristaline ale sutelor de elevi din toa­te clasele. Directorul li­ceului, prof. Ștefan Dra­­gomir, ne amintește des­pre excursiile organizate în vacanță prin regiune și țară,, buna comportare M R. GLIGOR (Continuare în pag. a 3-a) ORA DE CHIMIE IN CLASA X-­ C SUB ÎNDRUMAREA PROFESOAREI ANGELA FLOAREȘ, DE LA LICEUL „A. T. LAURI­AN“ I

Next