Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)
1969-04-08 / nr. 2482
CLOPOTUL # PAGINA 2 (Urmare din pag. 1 ) terminat Conservatorul. Debutul l-am făcut la 18 ani sub bagheta lui Mircea Basarab. Activitate concertistică mai intensă am făcut din anul al IV-lea. Flashul fotoreporterului îl surprinde tocmai cînd își pleca fruntea, dar cu multă delicateței încurajează efortul acestuia de a-l fotografia și urmeză : — La un an de la absolvirea studiilor superioare am fost laureat al Festivalului internațional „George Enescu“, titlu cucerit și la ediția din 1964, Rep. Sub bagheta căror dirijori ați cîntat ? V. C. Aproape a tuturora. Am concertat de trei ori sub cea a maestrului George Georgescu, apoi cu Mircea Cristescu am cîntat: cu Emanoil Elenescu, Iosif Conta... Rep. In ce alte țari ați concertat ? Ați fost și la concursuri internationale, după cite știm. V. C. In Europa am fost în toate țările socialiste, în afară de Albania. La concursul de vioară de la Geneva din 1965 am fost onorat cu premiul „Ruggiero Ricci". Rep. Din ce an sînteți prim concert - maestru la Filarmonica „George Enescu ” V. C. Din anul 1960. Rep. Cum credeți că se poate forma un auditoriu mai larg la concertele filarmonicii noastre, pentru că ai făcut remarca reală de altfel că sunt puțini melomani în Botoșani ? V. C.: Mai multe concerte populare, concerte - lecții pentru educarea viitorilor melomani, întotdeauna am găsit că se poate lucra bine cu instrumentiștii de aici, interesul și priceperea dirijorilor este notabilă, dar lipsește o anume forță din cauza numărului mic de instrumente. Se impune lărgirea colectivului, fortificarea acestuia spre folosul instituției, implicit spre folosul iubitorilor de frumos. Rep. Care este opinia dvs. intimă despre muzica modernă, despre tendințele înnoitoare manifestate în această artă ? Preferințe ?... Idoli ?... V. C. . Muzica modernă a intrat în posesia unui bogat material de expresie, poate și datorită direcțiilor diverse, a unor linii diametral opuse. Din acest noian de drumuri, uneori întortochiate, sperăm să apară un compozitor interesant nu numai ca procedeu, dar să și exprime ceva înălțător, pe măsura realizărilor contemporane. Preferințe ? J. S. Bach, J. Brahms, L. van Beethoven. Rep. : Dovadă, concertul pentru vioară și orchestră de Beethoven. Vă rog să nu mă credeți un reporter, adept al întrebărilor șablon, dar am dori să aflăm ce proiecte aveți, ce preocupări vă mai frămîntă ?... V. C. : Peste cîteva zile voi face un turneu în U.R.S.S. împreună cu soția mea, pianista Florina Cozighian, unde voi concerta la Moscova, Bacu, Erevan, Tbilisi, etc. Alte preocupări? Desfășur și activitate didactică. Sunt lector la o clasă de vioară a Conservatorului „Ciprian Porumbescu" din 1966. Rep. : Vă mulțumesc. V. C. Cu multă plăcere și... la revedere. Ultimele cuvinte presupun că Varujan Cozighian va mai veni la BotOșanI și trebuie să ne bucurăm. VIATA ARTISTICA \\\\\\\\\\\\\^^^ Cu Varujan COZIGHIAN DESPRE MUZICĂ ȘI PUBLICUL BOTOȘĂNEAN ? 1 CRONICA MUZICALĂ Concert Haydn, Beethoven, Schubert Cîntînd din nou cu orchestra Filarmonicii din Botoșani, violonistul de prestigiu Varujan Cozighian, prim concert - maestru al Filarmonicii de stat George Enescu din București, a oferit un prilej de a cunoaște arta sa interpretativă, ca și posibilitatea de a face cunoscut celor prezenți una din capodoperele violonisticii mondiale, Concertul pentru vioară, de L. van Beethoven. Concertând sub bagheta dirijorului Max Weber, orchestra și-a deschis programul cu Uvertura Rosamunda, de Schubert. Este cunoscut faptul că Schubert nu a atribuit, multă vreme, o importanță deosebită genului uverturii, dar în piesa Rosamunda este mai mult decât vizibilă preocuparea de a găsi o tematică nouă, într-un spirit romantic, de avînt. Uvertura Rosamunda diferă de celelalte 8 uverturi printr-o instrumentație mai expresivă și influența mai colorată. Este vădită tradițiilor de operă ale lui Gluk, dar ceea ce este interesant aici, este faptul că uvertura e tratată ca o piesă de concert de sine stătătoare. In plus concentrarea severă a temelor muzicale ne lasă să întrezărim pe autorul simfoniei neterminate. Lucrarea s-a cîntat cu mult avînt și strălucire, dar tempo-ul nu a fost păstrat cu consecvență pe tot parcursul piesei. Adăugăm aici și lipsa de acuratețe a pachetului de suflători, ca și atacul pe compartimente. La gestul dirijorului, orchestra nu a răspuns cu promptitudine. Ca o privire de ansamblu se poate spune, totuși, că orchestra, sub conducerea lui Max Weber a redat satisfăcător atmosfera cu calmul ei specific al introducerii, cea de meditație, cit și avîntul părții de mijloc. Cea de a doua piesă a concertului, Simfonia nr. 95 in do minor (Londoneză), de Haydn, a cincea din seria simfoniilor londoneze, se distinge printr-o mare melodicitate. De remarcat trecerea de la luminozitatea primului allegro, la noblețea cantilenei părții a doua, caracterul popular al menuetului, cât și exuberanța boemă a finalului. In general, orchestra, condusă de dirijor, a redat cu acuratețe intonațiile părții întîi, atit de dificile, cit și caracterul de meditație a părții a doua, totul făcut cu o tehnică adecvată conținutului muzical. Apreciem totuși că este necesară mai multă participare afectivă a orchestranților la gestul dirijoral. Punctul central al programului l-a constituit, fără discuție, Concertul pentru vioară în re major, de Beethoven. Fiind una dintre cele mai cunoscute piese ale literaturii violonistice mondiale, concertul acesta singular în creația titanului de la Bonn, a fost dedicat la Frantz Clement, un mare violonis al timpului. Printre marii interpret ai acestui concert, amintim pe Noachim, Kreisler, Enescu, care a scris și cadențe, dovadă a respectului datorat valorii neobișnuite a acestui concert. Interpretarea pe care a dat-o violonistul V. Cozighian de Beethoven a dezvăluit concertului ascultătorilor, cu un ton cald, esența adînc umană a acestei muzici. Am reținut măestria cu care interpretul îmbină elementul emoțional cu cel rațional într-un singur tot artistic. Toate acestea au îngăduit lui Cozighian să redea orizontul beethovenian de simțiri în special lirismul cu întreaga lui conexiune lăuntrică, fără urme de ariditate și sentimentalism. Felul în care interpretat episodul din partea a întâia, unde lirismul nu se diluează, ca și trecerea plină de mister de la cadență la temă, din aceeași parte a concertului, a pus în valoare tehnica lui de interpret. In partea a doua am remarcat densitatea efortului excepționala inemoțional — printr-un vibrato fascinant —, interpretul convingîndu-ne de frumusețea lăuntrică a imaginii poetice. In Rondo, finalul concertului, s-a trecut printr-un fin simț al ritmului. Păstrînd perfect integritatea ritmică a temei Rondoului, interpretul a reușit să determine orchestra de a executa într-un tempo fără rețineri partea ce i-a revenit. Apreciind ca meritorie contribuția lui V. Cozighian în executarea concertului, am reținut din nou virtuozitatea în tălmăcirea artistică a partiturii, lipsa cu desăvîrșire a tratării plate. In încheierea programului, orchestra a executat Uvertura Petru Rareș de E. Caudella, piesa fiind executată suficient de nuanțat, punînd în lumină valoarea acestei creații. Admițînd ca reușit concertul de vineri seară al filarmonicii noastre, considerăm că prezența unor muzicieni de valoare în mijlocul orchestrei nu face decît să ridice nivelul artistic al întregului colectiv de artă botoșănean. GEORGE CORNEANU Culița Andronic membră a formației artistice a căminului cultural din Antenioată artistă este o talen amatoare Iat-o în timpul unui spectacol, interpretind o melodie de muzică , populară ■ Casa județeană a creației populare Botoșani a trimis căminelor culturale din județ mai multe scrisori metodice conținînd îndrumări in vederea ridicării calității activității artistice. Prima scrisoare are în vedere formațiile corale, tarafurile, grupurile vocale și pe soliștii vocali și instrumentiști. Sunt date, pentru fiecare gen, recomandări privind constituirea repertoriului, a componenței formației, accentul căzînd, în ceea ce privește folclorul repertoriul, pe locul și muzica cultă românească. O altă scrisoare metodică are în obiectiv monografiile comunelor, folclorice ale alcătuire ale criteriilore acestora. O anexă a scrisorii conține și principalul instrument de lucru, tematica orientativă privind întocmirea grafiilor folclorice monodin satele și comunele județului Botoșani. O notă finală recomandă respectarea cu fidelitate a terminologiei locale, evitîndu-se intervenția în folclor, denaturarea acestuia. ■ Peste 80 de elevi de liceu profesionale și ai școlilor originari din Știubieni, aflați în vacanță s-au angrenat în activitatea culturală a locurilor de origine. Organizînd o formație artistică, ei au prezentat — cu sprijinul conducerii căminului cultural — două spectacole, unul la Știubieni, pe 3 aprilie a.c., și unul la Vlăsinești, a doua zi. Farsa într-un act „O mică zicală“, adaptare de I. A. Bassarabescu, a pus în lumină talentul elevilor - artiști amatori, dintre care s-au distanțat Stelian Orășanu, Gheorghe Irimia și Constantin in completarea Poenarul programului, elevii din Știubieni au adus pe scenă o suită de dansuri populare moldovenești și mai mulți soliști de muzică populară și ușoară. Realitățile locale din sectorul zootehnic ale cooperativei agricole de producție au fost evidențiate în textul brigăzii artistice Bună dimineața, viață“. întreg programul prezentat de elevi, unitar și bine pus în valoare, s-a bucurat de aprecierile consătenilor, ca și a publicului spectator din Vlăsinești. i BOTOȘANI DOROHOI SAVENI DARABANI TRUȘEȘTI BUCECEA MARȚI 8 APRILIE Luceafărul Melodia Cultural Tineretului Patria Făclia Victoria Bucecea Rio Bravo Becket Apoi s-a născut legenda Meandre Vin cicliștii Apă curativă Bela Ocolul Redacția nu răspunde de eventualele modificări „Așa-i jocul pe la noi" Foto : 1. HELICI MIERCURI 9 APRILIE 1969 11.00 Limba franceză. Secția 53 (reluare). 11.30 Limba engleză. Secția 53 (reluare). 12.00 TV pentru specialiștii din industrie. 12.30 închiderea emisiunii de dimineață. 17.30 Telex TV. 17.35 TV Pentru specialiști. 18.05 Limba germană. Secția 50 18.30 Club XX — emisiune pentru tineret. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 „Bundița“. 19.45 Căsuța poștală 111. 20.00 Telecinemateca. 21.45 Avanpremiera. 22.00 Itinerar european. 22.15 Dimitrie Bolintineanu. 22.30 Mari Pianistul interpreți. Aldo Ciccolini. Prezintă Theodora Albescu. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. ADELA HUCA Petricani și alți tehnicieni Ing. V. Truțescu, șef de a secție la Uniunea Națională Cooperativelor Agricole, face următoarele precizări în legătură cu retribuirea tehnicienilor ce lucrează în C.A.P. : „Absolvenții școlilor tehnice agricole urmează să lucreze efectiv în producție sau, cu aprobarea adunării generale, să conducă efectiv formațiuni de lucru (echipe, brigăzi, ferme), retribuirea acestora făcîndu-se numai în zile-muncă. Adunarea generală poate aproba ca valoarea zileimuncă la care au dreptul aceștia să li se achite total sau parțial în bani, fără ca retribuirea bănească lunară să constituie salar. Lunar se va achita însă numai 85 ° o din valoarea planificată a zilei-muncă, urmînd ca sfîrșitul anului, cînd seculonoaște valoarea reală a acesteia, să se facă regularizările necesare. Indicațiile date cu privire la încadrarea tehnicienilor care pînă în 1963 au fost salarizați de către sfaturile populare sau au rămas disponibili din gospodăriile agricole de stat rămîn valabile numai pentru tehnicienii care ocupă funcții de conducere și administrative (președinți, brigadieri, valorificatori, merceologi), aceștia fiind retribuiți cu salar. Uniunea județeană a cooperativelor agricole poate da și alte lămuriri celor interesați“. ANONIMI SA.S. Dîngeni, Cișmea, C.A.P. Saucentta, C.A.P. Răchiți, Progresul , Trestiana Organe competente au făcut verificarea faptelor sesizate de dv. și au constatat că sînt în parte adevărate, în care caz au fost luate măsuri pe loc. Dar a rezultat că unele nereguli țin mai curînd de cei care au scris ziarului. VASILE AFADAROASE Vițcani — Mihaileni Nu spunem că nu aveți dreptate. Dar ar fi trebuit să numărați banii în fața casierului. Pentru că astfel i-ați dat posibilitatea adevăratului vinovat să nici nu vă ia în seamă reclamația. PANAITE I. BOTEZATU Racovăț — Pomirla Administrația financiară ne răspunde că deoarece ați achitat cu anticipație debitul pe întregul an, ați beneficiat de o bonificație la sfîrșitul anului rezultînd un plus de 38 lei care au fost virați la contribuția voluntară. Aceasta pe 1967. Pe 1968, ați procedat la fel și beneficiați de reducerile cuvenite pentru achitarea debitului cu anticipație. Ca urmare a rezultat tot un plus de 38 lei la contribuția voluntară, care rămîne în contul debitului stabilit pe anul 1969. MATEI GH. VASILE Puureni—Coțușca Tovarășul Petru Obul, secretarul comitetului comunal de partid Coțușca ne precizează că nu aveți 9 membri în familia dv. ci numai 5 (Parcă dv. nu știți cîți aveți !) De altfel, nici celelalte date pe care le arătați în scrisoare nu corespund. In 1968 ați avut numai 6 oi la stîna cooperativei de consum și nu 8, cum afirmați dv. Brînza ce vi se cuvine este păstrată și acum la Constantin Albulesei pentru că ați refuzat să o primiți atunci cînd vi s-a făcut programarea. Deci, vina este a dv. și nu a acelora pe care îi indicați în scrisoare. ȘTIINȚĂ ȘI TEH CONTRIBUȚII ROMÂNEȘTI IN DOMENIUL GENERĂRII PLASMEI ȘI APLICARII EI LA TĂIEREA ȘI SUDAREA METALELOR O dată cu dezvoltarea instalațiilor din industria chimică, precum și a diverselor ramuri ale economiei naționale care necesită oțeluri înalt aliate, s-a impus necesitatea prelucrării lor pe cale termică (tăiere-sudare) care cu procedee clasice nu se mai puteau executa. După cum se știe procedeul clasic de tăiere oxiacetilenică nu se poate aplica în cazul oțelurilor inoxidabile, aluminiului sau cuprului, astfel ivindu-se necesitatea creării altor surse termice mai concentrate care, în afara faptului că rezolvă problema tăierii, sînt mai eficiente și de o înaltă productivitate. „JETUL CU PLASMA“ facînd parte din sursele termice concentrate rezolvă problemele ridicate avînd o mare aplicare atît la tăierea, cît și la sudarea metalelor. Primele cercetări în acest scop au început la Centrul de Cercetări tehnice al Academiei Republicii Socialiste România din Timișoara începînd cu anul 1962 din inițiativa regretatului academician C. Mikloși. Primele generatoare elaborate, ca și majoritatea din instalațiile străine echipate cu asemenea generatoare, au folosit drept mediu plasmogen „Argonul". Cercetările ulterioare cu privire la corelația dintre profilul ajutajului, natura amestecului gazos și sursele de energie electrică au condus la elaborarea unor noi tipuri de generatoare de plasmă care au înlocuit parțial și chiar total „Argonul" cu alte gaze ca : azotul și aerul comprimat. Rezultatele concretizate prin două investiții românești realizate de inginerul Val Alexandru din Timișoara (brevetate într-o serie de țări ca : S.U.A., Franța, Anglia, Italia, Austria, R.F.G.), au condus la realizarea primelor instalații de tăiere și sudare cu jet de plasmă care vor avea o largă aplicare în industrie. Elementele originale ale generatorului de plasmă ca focalizarea magnetică și focalizarea cu gaz au permis să fie posibilă și sudarea oțelurilor inoxidabile fără metal de adaos pînă la 8 mm — grosime. Datorită invenției ing. Alexandru Vas s-au realizat importante economii în industria constructoare de mașini eliminîndu-se cheltuielile valutare pentru procurarea argonului care pe timp de o oră folosindu-se un singur tub avea un consum de 500 lei, actualmente un tub de azot la același consum cheltuind 12 lei. In foto , Ing. Alexandru Vas și colaboratorul său verificînd calitățile noii instalații. ODRA — 1204 La numai trei luni după prezentarea prototipului, uzina „Elwro" din MCĂ Wazdlaw (Polonia) a început să producă în serie mașina electronică „Odra — 1204“ care efectuează 50 000 de operații de calcul pe secundă. Ultimul model execută concomitent două programe semnalizînd, totodată, și greșelile. „Odra — 1204" este utilizată în agricultură. De asemenea, la Institutul de cercetări în domeniul electricității se calculează cu ajutorul ei încărcătura electrică optică a rețelei energetice din țară, pe căile ferate — numărul vagoanelor din garnitură și itinerariul trenurilor. O altă mașină electronică „Odra — 1204" se va instala la uzina „Warszawa“ unde va dirija sistemul automat de control tehnic. DESCIFRAREA MANUSCRISELOR HINDUSE Un grup de oameni de știință finlandezi a găsit cheia pentru descifrarea așa-numitelor manuscrise hinduse descoperite în nord-vestul Indiei și care se referă la o perioadă ce se situează cu 2500 de ani înaintea erei noastre. Timp de peste 50 de ani, cercetătorii din lumea întreagă au lucrat la descifrarea acestor manuscrise. Pînă acum se considera că documentele sunt scrise cu semne asemănătoare hieroglifelor. Oamenii de știință finlandezi au descoperit, că aceste semne reprezintă fiecare cîte un cuvînt întreg, scrierea fiind bazată pe un sistem asemănător rebusului. Specialiștii presupun că descifrarea manuscriselor îi va ajuta să lămurească sistemul de caste din India și originea religiei hindușilor. Niță și oile lui Peniță al nostru îl cheamă Gheorghe Abuligesei, este contabil șef la C.A.P. Hilișeu. A strigat odată că i-a murit o oaie și a cerut despăgubiri de la A.D.A.S. La locuința lui au fost Ion Pindaru, secretarul comitetului executiv al Consiliului popular din Hilișeu și Ilie Vițelaru, veterinarul. Voiau să vadă oaia moartă, așa cum se procedează in asemenea împrejurări. Gheorghe a spus că le arată oaia dar zadarnic au căutat-o și-n gaură de șarpe, că n-au găsit-o nicăieri. Atunci Gheorghe a făcut ca Niță cel din cintec zicîndule c-a vrut să-i sperie numai și că pe oaie ar fi mîncat-o clinii. S-o cauți în gura clinelui ? De aia a intrat Gheorghe in gura satului, făcind-o și de oaie pe de-asupra. Nu pierdeți ocazia Dacă vreți să vă amuzați, să nu uitați toată viața, să spuneți și nepoților, mergeți la Crasnaleuca să vizionați filme. Numai acolo mai puteți vedea filme mute (ba, mai sunt și alte cinematografe la fel dar așa-i reclama !), filme de-o serie prefăcute în serial TV, ori filme rebus (unde scrisul este numai sugerat). Precum și multe alte minunății. Așadar, nu uitați, nu neglijați, care mai ia, care mai vrea, treceți cît mai iute pe la Crasnaleuca (mai iute, adică atîta timp cit va mai fi operator Victor Căldare). Nu uitați să vă aduceți scaun de-acasă că altfel trebuie să-l luați, contra distanță, de la căminul cultural. Să-i arate lumea... Intr-o mai veche intervenție din rubrica noastră promiteam că vom prezenta curiozități de la „Macul roșu“, acest local, botezat de un tânăr spiritual „ultima redută a celor fără ocupație“, iată că ni s-a oferit prilejul. E vorba de trei tineri muncitori la fabrica de confecții. In ziua de 25 martie cei trei, pe nume Anton Frunză, Eugen Tudose și Virgil Dumitriu, au intrat să bea o cafea. Erau „făcuți“. Li s-a adus cafea și au poftit să fumeze. Cînd li s-a spus că nu e permis ,,„mnealor“ s-au înfuriat nevoie mare. Au vărsat cafeaua, au pus in buzunar ceștile și farfurioarele și-au voit să iasă. Ba mai mult decît atît, unul s-a găsit cu moț să scrie în condică precum că — vezi dumneata — n-ar fi fost servit ca lumea. Ba a luat și măsuri (tot el) împotriva gestionarei. Ca să vezi ce lume s-a pripășit în cofetărie. Acum o să-i arate lumea cu degetul... Lanț întrerupt E vorba de un lanț cu întrerupătoare, începe la blocurile din Suceava, Rădăuți și Botoșani. întrerupătoarele stau cuminți pînă apar Petrache Cercelaru (Cristești — Iași) și amicul său Mihai Tănăsciuc (Rădiuți — Suceava). Cum apar cei doi (in Botoșani , 17 octombrie și 16 /17 octombrie) întrerupătoarele se fac nevăzute. Reapar la magazinul de la Dolhasca unde se gestionează Ion Pavel. Jocul ar fi ținut mult și bine (un întrerupător era vîndut cu 12 lei!) dacă cineva n-ar fi observat cum al 415-lea întrerupător trecea din mina unuia dintre cei doi în mina lui Ion Pavel. L-au întrerupt ferm organele de miliție. Sigur, cei trei vor avea o „întrerupere“ de lumină pe cel puțin cîteva luni. Rubrică realizată de RADU CADELCU PROGRAMUL I 5.05 — 6.00 Program muzical de dimineață. 5.45 Gimnastică. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntece pentru cei mici. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul II, secția a 27-a. 10.30 Soliști și formații artistice de amatori. 11.05 Din creația compozitorilor H. Mălineanu și Radu Șerban. 11.30 Madrigale interpretate de sextetul Luca Marenzio. 11.45 Sfatul medicului. Folosirea corectă a echipamentului de protecție. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Potpuriuri de muzică ușoară. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.21 Muzică ușoară. 14.10 Inșirte mărgărite (emisiune pentru copii). 14.35 Concertul zilei. 15.05 Recital Amalia Rodriguez. 15.15 Studioul de poezie (reluare). 15.35 Piese corale de Paul Constantinescu. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.10 Melodii de ieri și de azi. 16.30 Antena tineretului. 16.55 Radio publicitate. 17.00 Paletă multicoloră, muzică ușoară. 17.15 Miniaturi instrumentale. 17.30 Arcușuri vesele — muzică ușoară. 17.45 Radiosimpozion. Inițiativa și experiența maselor. 18.05 Muzică populară cu Aurelia Fătu-Răduțu și Nicolae Bob Stănescu. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Muzică populară din R.P. Ungară. 19.45 Muzică ușoara. 20.05 Teatru radiofonic serial. La răscruce de vînturi de Emily Ițfofke. Seria a IlI-a. Reîntoarcerea. 20.30 Simfonia nr. 2 în Mi bemol major de Gounod. Interpretează orchestra concertelor Lamoureux, dirijor Igor Markevitch. 21.05 Știință, tehnică, fantezie. Redactor Elvira Dimitrescu. 21/30 Mîine, în emisiunile muzicale. 21.40 Pagini din opera „Ileana’ de Emil Monția. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Doine și jocuri populare. 22.40 Moment poetic. Versuri de Méliusz József. 22.45 Actualitatea muzicală. 23.20 Muzică ușoară. 23.30 Variațiuni simfonice pe o temă proprie de Ionel Perlea. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.90 Din programul zilei. 6.10 Voioșie pe portativ — muzică ușoară. 6.45 De prin sate adunate — melodii populare. 7.10 Valsuri, uverturi, polci. 7.37 Muzică ușoară interpretată la orgă electronică. 7.45 Muzică populară din Transilvania. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Arii din operete. 8.35 Simfonia I „In memoriam“ de Walter Mihai Klepper. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul I, secția a 18-a. 9.30 Pagini de estradă de mare popularitate. 10.05 Recital de vioară Radu Paraschivescu. 10.30 Antena tineretului. Radio-enciclopedie (reluare). 10.55 Coruri de Zoltán Kodály. 11.15 Poemul simfonic Acteon de Alfred Alessandrescu. 11.35 Cîntă Corina Bărbulescu și Corneliu Fînățeanu — arii din operete. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.16 Concert de prînz. Simfonia a IV-a în La major „Italiana" de Mendelssohn-Bartholdy. Concertul pentru orchestră de Doru Popovici. 13.00 Din cîntecele popoarelor. 13.15 Recital vocal Viorel Ban. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.10 Muzică populară interpretată de Florica Bogdan și Aurică Piculeață. 14.30 Moment științific. 14.35 Melodii de Viorel Butnaru, Gelu Mihăiță și Sorin Moga. 15.00 Sonata nr. 9 în La major op. 47. 15.34 Muzică ușoară. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Prelucrări corale de Ion Croitoru. 16.15 Consultație juridică. 16.25 Cîntă Puica Igiroșanu, Cristiana Pongratz, Dan Gherasim și Călin Marian. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Muzică populară interpretată de Angela Buciu și Moise Belmustață. 17.30 Arte frumoase. Gînduri despre artă. Mărturii ale Micaelei Eleutheriade. 17.45 „Texturi" de Mihai Moldovan ; „Cronică“ de Corneliu Cezar. 18.05 Pagini antologice din creația scriitorilor noștri. Anton Pann. 18.25 Melodii cu și... fără cuvinte. 19.05 Luminile rampei. 19.30 Curs de limba germană. Ciclul II, secția a 27-a (reluare). 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Cercul melomanilor. lebre : Joseph Haydn. Triouri cePrezintă Grigore Nica. 20.30 Ora specialistului. Prezent și viitor în știința agricolă. 20.50 Pagini din Opere. 21.30 Muzică ușoară. 22.00 Simfonia de Zoltán Aladaf. 22.30 Cronica muzicală. 22.45 Șirag de melodii. 23.07 Pagini din opera „Povestirii lui Hoffmann" de Offenbach. 23.45 Cîntă formația I Corvi. 24.00—1.00 Lucrări de Carl Nielsen. Citiți zilnic ziarul "Clopotul"