Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-11-19 / nr. 2675

Anul XXVI nr. 2675 miercuri 19 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN TERMENUL DE LIVRARE - LITERA DE LEGE PENTRU FIECARE ÎNTREPRINDERE ■ SUB INCIDENȚA RESTANȚEI: 154 CONT­RAC­TE IN VALOARE DE­ 59 MI­LIOANE LEI DIN CARE APROAPE 10 MILIOANE LA FONDUL PIEȚII HI NERES­­PECTAREA TERMENELOR DE LIVRARE A ATRAS PENALIZĂRI DE 573 MII LEI, DIN CARE AU FOST IMPUTATE ADEVĂRAȚILOR VINOVAȚI DOAR ... 3 MII ■I UN PARADOX ECONOM­IC GENERAT DE NEPRICE­PERE : STOCURI­­ MARI IN MAGAZIE, RESTANȚE MARI LA LIVRĂRI „TREBUIE LUATE MASURI HOTARITE PENTRU RESPECTA­­REA CU STRICTEȚE A TERMENELOR DE LIVRARE PREVĂZU­TE IN CONTRACT, INTRODUC INDU­SE SANCȚIUNI SEVERE ÎMPOTRIVA FURNIZORILOR CA­RE NU SE ACHITĂ LA TIMP ȘI IN BUNE CONDIȚII DE OBLIGAȚIILE ASUMATE. DAR ACESTE SANCȚIUNI SĂ FIE SUPORTATE NU DE ÎNTREPRINDERE, CI DE CONDUCERILE RESPECTIVE DIN VENITURILE CELOR CARE RĂSPUND DE ÎNDEPLINIREA ACESTOR SARCINI." NICOLAE CEAUȘESCU — Din Raportul prezentat la cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Sarcinile mereu sporite ale Întreprinderilor economice, de­terminate de dezvoltarea con­tinuă și ascendentă a econo­miei nationale, de creșterea interdependenței unităților in­dustriale datorită măririi gra­dului de specializare și coope­rare, impun o respectare stric­tă a disciplinei contractuale fără de care nu se poate rea­liza o organizare rațională a producției și a muncii, folosi­rea la maximum a capacități­lor de producție, a forței de muncă, n­u se poate obține eficienta economică posibilă. Se poate afirma că, în ge­neral, comitetele de direcție din unitățile economice ale județului nostru au dat dova­dă de o preocupare și simț de răspundere sporit față de sar­cinile contractuale, față de cerințele noi, tot mai exigen­te ale beneficiarilor. Conclu­dent în acest sens este că in primele zece luni ale anului planul producției marfă vîn­­dută și încasată a fost depă­șit cu aproape douăzeci mili­oane lei. In această direcție, rezultate mai bune s-au ob­ținut de către Fabrica de za­hăr din Bucecea, Fabrica de confecții Dorohoi, întreprin­derea minieră Miorcani — unități care nu prezintă nici restanțe față de contractele încheiate, mai mult chiar li­­vrînd în avans importante cantități de produse. In acest an și la uzinele textile „Mol­dova“, I.I.L. Dorohoi, și altele, termenele de livrare și ce­lelalte obligații contractuale către beneficiari au fost res­pectate în mai mare măsură. Aprecierea nu este insă po­zitivă dacă o raportăm la toate întreprinderile și orga­nizațiile economice care com­pun industria județului, în­­trucît — pe ansamblu — si­tuația realizării contractelor nu este cîtuși de puțin satis­făcătoare, deoarece în cazul­ a 154 de contracte, 11 unități din industrie și cooperația meșteșugărească nu și-au res­pectat obligațiile asumate. Valoarea restanțelor oscila, recent între 500 mii lei la cooperativa „Progresul“ și da peste 30 milioane la fabri­ca de industrializare a cărnii. Făcînd o incursiune în „de­pozitele“ cu justificări ale furnizorilor și punîndu-le față în față cu realitatea (unele din acestea sînt atît de com­plexe și întortocheate încît îți vine să crezi că mai mult efort s-a depus pentru a jus­tifica restanțele decît pentru a le preveni!), ne dăm bine seama că în cea mai mare parte indisciplina contractuală este alimentată de ușurința cu care se privește această latu­ră esențială a activității în­treprinderilor. Cum se poate lua în consi­derare labirintul de explica­ții ale tovarășilor de la fabri­ca de industrializare a cărnii pentru a justifica restanța că­tre Industria cărnii Cluj de 1700 tone carne bovină (în vin), cînd la alți beneficiari s-au livrat însemnate canti­tăți peste prevederile con­tractelor ? Sau a celor de la Industria laptelui Botoșani care au livrat (fără a avea contracte) 1,5 tone caș proas­păt și mari cantități din alte brînzeturi către U.J.C.C. Su­ceava, deși la contractele cu beneficiarii botoșăneni s-au înregistrat restanțe de 2,2 to­ne caș oi, 7 tone brînză vaci proaspătă, smîntînă etc . Indiferența unor factori de răspundere față de obligațiile contractuale, asumate prin proprie semnătură, a mers pî­­nă acolo încît se îngheie con­ IONAȘ VLAICEANU (Continuare în pag. a II-a) Prognoza Pentru zilele de 19, 20 și 21 noiembrie a.c. vremea conti­nuă să se răcorească ușor. Ce­rul va fi variabil. Vor cădea ploi locale, iar vîntul va sufla potrivit. Temperaturile mini­me ale aerului vor fi cuprinse între 2 și 9 grade, iar cele maxime între 14 și 17 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 7,15 și va apune la orele 16,46. Cu cîteva zile în urma am efectuat un raid la cen­trele de legume și fructe din județul nostru pentru a găsi răspuns la întrebarea: au fost create condiții pen­tru buna păstrare și depo­zitare a legumelor și fruc­telor în vederea menține­rii calităților nutritive ini­țiale pe tot timpul iernii ? Și, iată constatările... La C.S.F. Dorohoi, îm­preună cu tovarășul Dumi­tru Andrieș, șeful am trecut în revistă unității, gul proces de muncă. între­ga magazii au fost depozita­te pînă acum importante cantități de ceapă, fructe, murături etc. Insă, pentru toate aceste produse tre­buiau să existe capacități de depozitare adecvate, respectiv demisoluri și pivnițe. Spu­neam trebuiau, pentru că în realitate așa ceva nu e­­xistă (și nu numai aici!). Dar, să dăm cuvîntul tova­rășului Dumitru Andrieș: — Dispunem doar de o singură construcție destina­tă conservării fructelor. Deși într-o magazie improviza­tă­ — Iarna — ne spunea to­varășul Nicolae Ciornea, șef de depozit la Săveni — ceapa îngheață, iar foarte multă se strică. Cel puțin așa ni s-a întîmplat în iar­na trecută. Eu aș ruga con­ducerea întreprinderii noas­tre, (n.n. de față, era și to­varășul Boris Șotropa, șe­ful serviciului achiziții și contractări din cadrul I.L.F) să nu se ia această ceapă din gestiune și să fie depozitată acolo unde sunt condiții. Vă spun drept, nu e posibil ca în asemenea condiții să se păstreze pro­dusele. — Și ce să faci, cu o cea­pă degerată ? ! — intervine în discuție tovarășul Con­stantin Butnaru, șeful C.S.F. Săveni. Fac haz de necaz, dar situația din anul trecut se va repeta. Afară de asta, mai avem încă vreo 30 tone de mere, 8 to­ne­ de păstîrnac, 10 tone de morcov,­ cîteva zeci de to­ne de murături care, pur și Legumele și fructele au fost adunate de pe cîmp. Ce facem acum cu ele ? ! PUTIN SE CONSERVA,! MULT SE PIERDE! Consiliul popular orășenesc Dorohoi ne-a asigurat une­le spații de depozitare, vom rămîne, totuși, descoperiți cu o capacitate pentru 80 tone de mărfuri. Vă spu­nem drept, nu știm unde să le depozităm spre a nu se strica. E vorba­­­ în princi­pal, de încă vreo 40 tone de mere și 30 tone de mu­rături pentru consumul in­tern ; acestea, pur și sim­plu, stau sub cerul liber a­­cum. In viitor, vor sta tot așa. Lipsa unor magazii co­respunzătoare pentru sto­carea produselor legumico­le, sensibile la îngheț, a condus la înregistrarea de pierderi însemnate de or­din calitativ și valoric. Un exemplu , la Dorohoi, 15 tone de morcov recepțio­nate la calitatea I, s-au vîn­­dut la calitatea a II-a, din cauza deshidratării lor sub acțiunea vîntului și a os­cilațiilor de temperatură. Același lucru s-a întîmplat și la I.L.F. Botoșani, unde mari cantități de morcov, ridiche de toamnă, păstîr­nac și alte din lipsa unor produse, care, magazii a­­decvate, s-au depreciat, pierzîndu-se importante su­me de bani prin diferența de calitate. La C.S.F. Să­veni, 200 tone de ceapă sînt depozitate în condiții cu to­tul necorespunzătoare, în­­­tr-un șopron fără pereți și (Continuare în pagina a III-a) simplu, stau sub cerul li­ber. Consiliul popular ne-a promis că ne va repartiza unele pivnițe și demisoluri ■ din oraș. Dar pînă acum, n-am intrat în posesia lor. La I.S.F. Botoșani­­, de bine de rău, există unele spații de depozitare. Dar, ele nu sînt folosite așa cum trebuie. Peste­ 200 tone de mere stăteau, cu cîteva zile în urmă, vrăjuite în lăzi, în curtea depozitului. Știut este că sub 6 grade minus, merele se strică; întrebat cînd vor fi transportate în demisolurile special re­partizate în acest scop, ges­tionarul Emil Macovei ne-a răspuns : „Dacă scade tem­peratura peste limita ad­misibilă, noi într-o singu­ră noapte le vom depozita“. Ne îndoim tovarășe Maco­vei că în cîteva ore pot fi mînuite 200 tone fructe! Optica celor ce răspund de buna păstrare a produ­selor este greșită. Ce con­tează, la o adică, cîteva to­ne de mere sau ceapă care se strică ? Există scăzămin­­te, note explicative. Deci, portițe de scăpare. Aici nu e vorba de lipsa capacită­ților de depozitare (ne re­ferim la I.S.F. Botoșani) ci de durată iresponsabili- F. REPCA Laboratorul secției filatură a Uzinelor textile „Moldova". Labo­ranta Hareta Munteanu determină neregularitățile semifabri­catelor, la aparatul electronic ÎN COOPERAȚIA DE CONSUM Noi extinderi ale spațiilor comerciale din investiții necentralizate sau credite bancare, U­­niunea județeană a cooperativelor de consum a extins, în acest an, prin noi construcții și amenajări, spațiile co­merciale dintr-o serie de localități rurale. Printre obiec­tivele anului acesta se numără magazinul mixt de la N. Bălcescu, terminarea celui de la Bădărăi — Santa Mare, laboratorul de cofetărie și cel de carmangerie de la Dorohoi, magazinul mixt de la Cernești — Todireni, la care lucrările au fost terminate. In stadii avansate de execuție se află magazinele de la Icușeni și Măldărăști — Vorona, secțiile de prestări de la Copălău și Drăgușeni, în timp ce la depozitul de mobilă de la Dorohoi, magazia și librăria de la Havîrna, micro-complexul de prestări ser­vicii de la Călărași au fost­ începute, de curînd, lucrările. r PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI UZINELE TEXTILE 20 Manifestări consacrate aniversării La sfîrșitul acestei luni, Uzinele textile „Moldova“ Botoșani împlinesc 20 de ani de existență. In conformi­tate cu planul acțiunilor închinate sărbătoririi acestui e­­veniment, în cursul săptămînii trecute au avut loc cîteva manifestări cultural-educative. Astfel, între 10 și 15 noiembrie s-au organizat întâlniri, pe secții și schimburi, între muncitorii din generațiile mai noi și „veteranii“, u­­zinelor. Au participat, de asemenea, foști constructori și primul director. A fost evocată, cu acest prilej, atmos­fera de avînt entuziast a acelor ani, bucuria primelor vic­torii ca și dificultățile inerente oricărui început. Comitetul de partid, comitetul UTC și comitetul sin­­­­­dicatului au lansat o chemare la întrecere privind depă­șirea cifrelor stabilite prin angajamentul luat anterior, indicînd cifrele la care se poate ajunge prin efortul în­tregului colectiv. ‘... In zilele de 8 și 15 noiembrie în sala de festivități au avut loc seri cultural-distractive pentru muncitorii și muncitoarele din schimburile C și B. Cei prezenți au fost felicitați de către directorul general al combinatului­­ textiL Redacția $1 administrația s Botoșani Calea Națională or 261 Telefoane i Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 11075 Secțiile economică și culturală — 11487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 11372 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România și-a continuat, marți diminea­ța, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a șasea le­gislaturi. In sală se aflau deputații Marii Adunări Naționale, pre­cum și numeroși invitați — conducători de instituții cen­trale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții econo­mice, științifice și culturale, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiu­nilor diplomatice acredidați la București, corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au în­­tîmpinat cu puternice și înde­lungi aplauze sosirea în sala de ședințe a tovarășilor : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janoș Fazekaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afa­cerilor interne, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege privind organizarea și funcțio­narea miliției. Raportul Comi­siei pentru consiliile populare și administrația de stat și al Comisiei juridice la acest pro­iect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, președintele Comisiei pentru consiliile populare și adminis­trația de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul de­putații Simion Dobrovici, prim­­secretar al Comitetului jude­țean Vrancea al P.C.R., pre­ședintele Consiliului popular județean, și Ioan Benko, prim­­vicepreședinte al Consiliului popular județean — Mureș. După discutarea pe articole. Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organiza­rea și funcționarea miliției. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Flo­­rea Dumitrescu, ministrul fi­nanțelor, a prezentat expune­rea la Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răs­punderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor organizații­lor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, președintele Comisiei economico - financiare, a pre­zentat raportul acestei comisii și al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputații Iosif Uglar, prim - secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, Eleonora Nilca, director general al Combina­tului textil din Cisnădie, și Pa­­raschiv Benescu, președintele Consiliului județean Galați al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In con­tinuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naționa­lă a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, con­stituirea de garanții și răspun­derea în legătură cu gestio­narea bunurilor organizațiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiției, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepse­lor, iar deputatul Mihail Ghel­­megeanu, vicepreședinte al Comisiei juridice, raportul a­­cestei comisii la proiectul de lege în discuție. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul de­putații Emilian Nucescu, pre­ședintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste Româ­nia, și Gheorghe Pop, prim - vicepreședinte al Consiliului popular județean Maramureș. După discutarea pe artico­le, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor; în ședința de marți diminea­ța, deputații au adoptat, de asemenea, modificări în com­ponența unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Na­ționale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului MAN, în locul depu­tatului Florea Dumitrescu, care îndeplinește funcția de minis­tru al finanțelor, deputatul Vir­gil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economico - finan­ciare. In locul deputatului An­gelo Miculescu, care îndepli­nește funcția de ministru al a­­griculturii și silviculturii, Ma­rea Adunare Națională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru a­­gricultură și silvicultură. La amiază, ședința plenară a luat sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii A­­dunări Naționale, a anunțat că în conformitate cu princi­piul sesiunilor deschise, lucră­rile actualei sesiuni vor con­tinua în comisii permanente care vor examina celelalte pro­iecte de legi înscrise pe ordi­nea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în ședințe plenare va fi anunțată din timp. ★ După încheierea ședinței plenare, comisiile permanente: economico - financiară ; pen­tru agricultură și silvicultură; pentru învățămînt, știință cultură; pentru sănătate, mu­­și că și prevederi sociale; juri­dică s-au întrunit în ședințe de lucru. (Agerpres). LEGE privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste CAPITOLUL I Dispoziții generale ART. 1 — Gestionar, în în­țelesul prezentei legi, este a­­cel angajat al unei organiza­ții socialiste care are ca atri­buții principale de serviciu primirea, păstrarea și elibe­rarea de bunuri aflate în ad­ministrarea, folosința sau de­ținerea, chiar temporară, a u­nei organizații socialiste, in­diferent de modul de dobîn­­dire și de locul unde se află bunurile. Ministerele și celelalte or­gane centrale stabilesc func­țiile prin a căror ocupare an­gajatul dobindește, potrivit a­­lineatului 1, calitatea de ges­tionar. Aceste funcții sunt de­numite, în cuprinsul prezentei legi, funcții de gestionari. ART. 2 — Sunt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mij­loacele bănești sau orice alte valori. CAPITOLUL II Condiții privind angajarea ART. 3 — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit școala ge­nerală sau o școală echiva­lentă și are cunoștințele ne­cesare pentru a îndeplini a­­ceastă funcție. In funcție de complexitatea gestiunilor, de natura și va­loarea bunurilor și de cunoș­tințele ce le implică gestiona­rea lor, ministerele și celelal­te organe centrale stabilesc : a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul tre­buie să fi absolvit liceul ori o școală profesională în specia­litatea corespunzătoare ges­tiunii sau o școală echiva­lentă și să aibă un anumit stagiu in munca de gestionar ; b)­­ categoriile de gestiuni pentru care funcția de ges­tionar poate fi îndeplinită și de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani. ART. 4 — Nu poate fi ges­tionar cel condamnat pentru săvîrșirea vreuneia dintre in­fracțiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost grațiat. Nu poate fi angajat sau tre­cut în funcția de gestionar cel aflat în curs de urmărire pe­nală sau de judecată pentru săvîrșirea vreuneia dintre in­fracțiunile prevăzute în lista anexă. Dacă în cursul urmăririi pe­nale, al judecății sau după condamnare a intervenit am­nistia, cel care a săvîrșit vre­una dintre infracțiunile prevă­zute în lista anexă nu poate fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiționat executarea pe­depsei nu poate fi gestionar în cursul termenului de încer­care și 2 ani de la expirarea acestui termen. Prin „săvîrșirea infracțiunii“ se înțelege comiterea orică­reia dintre faptele prevăzute în lista anexă, pe care legea le pedepsește ca consumată sau ca infracțiune tentativă, precum și participarea la co­miterea acestora ca autor, in­stigator sau complice. ART. 5 — Organizațiile so­cialiste sunt obligate să ceară organelor miliției relații cu privire la antecedentele pena­le ale celor ce urmează să fie angajați sau trecuți în funcții de gestionari. Organele miliției sunt obli­gate să comunice aceste rela­ții în termen de cel mult 30 de zile de la primirea cererii. ART. 6. — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcția de gestionar va pre­zenta o dovadă eliberată de organizația socialistă în care gestionarilor a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a pro­dus pagube avutului obștesc, natura acestora și dacă ele au fost acoperite. Această do­vadă poate fi cerută de la ul­timul loc de muncă și de or­ganizația socialistă care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcția de gestio­nar. Organizațiile socialiste sunt obligate să elibereze sau, după caz, să comunice do­vada prevăzută în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, în raport cu cele arătate în dovadă, conducătorul organi­zației socialiste va hotărî a­­supra angajării sau trecerii în funcția de gestionar. ART. 7. — în cazul în care gestiunea este încredințată mai multor persoane, angaja­rea sau trecerea în funcția de gestionar se face cu avizul scris al celorlalți gestionari. nei Angajarea sau trecerea a­­persoane într-o foneție din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al a­­cestuia ART. 8. — Angajații sezo­nieri sau temporari pot fi ges­tionari, cu respectarea concii­(Continuare în pagina a III-a) 1 * t

Next